Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem mai departe. La punctul 7 avem Proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Liviu Stancu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Distinse domnule preşedinte,

Distinse doamne,

Distinşi domni deputaţi,

Executivul s-a prezentat în faţa Domniilor Voastre cu un proiect de lege foarte discutat, foarte dezbătut în comisia de specialitate. Perspectivele de la care am pornit în iniţierea acestui act normativ au fost multiple.

Prima condiţionare de natură internă a fost nevoia permanentă de a manageria modul de desfăşurare a activităţii judiciare şi a dimensiona în mod permanent capacităţile judiciare la nevoia socială.

Al doilea imperativ a fost de natură externă, şi anume recomandarea Comisiei Europene cuprinsă în Raportul privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Comisia, în raportul final elaborat, care a fost denumit "Determinarea şi implementarea volumului optim de muncă al judecătorilor şi grefierilor şi asigurarea calităţilor activităţilor instanţelor de judecată", menţionând necesitatea refacerii numărului de instanţe de judecată şi parchete în legătură cu elementele pe care Domniile Voastre le-aţi avut în documentele pe care le-aţi putut studia în legătură cu acest subiect.

În analiza soluţiei date prin proiectul de lege s-a avut în vedere o serie de criterii, cum ar fi: volumul de activitate în perioada de referinţă 2009-2012, cu stabilirea unui prag de 3500 de cauze per instanţă; circumscripţiile teritoriale şi posibilităţile de rearondare a localităţilor în cadrul instanţelor şi parchetelor posibil desfiinţate; infrastructura rutieră feroviară, distanţele de parcurs până la sediile instanţelor şi parchetelor potenţial desfiinţate; situaţia sediilor instanţelor sub aspect juridic şi funcţional; şi cheltuielile instanţelor.

De asemenea, nu s-a trecut peste chestiuni extrem de importante, cum ar fi numărul de locuitori deserviţi de instanţa respectivă, schema de personal şi gradul de ocupare al instanţei, acestea reprezentând o formulă de ordin geografic de arondare şi de stabilire a unor criterii de funcţionare a instanţelor, care au provocat cele mai mari dezbateri în Comisia juridică.

Acestea au fost, foarte pe scurt, premisele.

Din discuţiile care au avut loc împreună cu colegii Domniilor Voastre din Comisia juridică, am înţeles imperativele pe care legislativul le are în legătură cu această chestiune.

Am înţeles problemele pe care Domniile Voastre le-au susţinut în cadrul comisiei. Pot spune că ele se armonizează în parte cu proiectul iniţiat de noi, motiv pentru care solicităm admiterea şi, pe cale de consecinţă, un vot pozitiv în legătură cu propunerile care au fost făcute în proiectul legislativ.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu permisiunea dumneavoastră o să prezint raportul asupra proiectului de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.

Am fost ca şi Comisie juridică, de disciplină şi imunităţi sesizaţi legal şi regulamentar spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu acest proiect de lege ce vizează desfiinţarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor.

Suntem primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea în scopul asigurării, aşa cum spune iniţiatorul, a unui sistem judiciar performant din perspectiva unor criterii: volum de activitate, distanţe, scheme de personal.

Cu toate acestea, şi în urma unor dezbateri publice şi a mai multor dezbateri în cadrul comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi, luând în calcul argumentele pe care le-au adus reprezentanţii autorităţilor locale şi membrii Parlamentului au hotărât respingerea proiectului de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.

Legea este organică.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte...? Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mărturisesc că am urmărit cu multă atenţie parcursul acestui proiect legislativ de la data depunerii lui în Parlament şi până în momentul ăsta, când preşedintele Comisiei juridice, aşa cum ne-a amintit aici, a venit şi a prezentat un raport de respingere.

Opinez că soluţia găsită de colegii de la Comisia juridică este cea corectă. Asta cu atât mai mult cu cât, dacă-mi aduc aminte bine, la un moment dat, au şi solicitat prelungirea termenului pentru depunerea raportului tocmai pentru a putea să coaguleze mai multe păreri, mai multe opinii legate de acest proiect legislativ. Iar faptul că ministerul pare să accepte o soluţie - şi sunt convins că împreună şi cu ministerul, şi cu comisiile de la Senat se va agrega o soluţie care, într-un final, să acopere foarte bine această problematică - pleacă tocmai de la acest raport negativ, dar mai ales de la dezbaterile care au avut loc în cadrul Comisiei juridice.

Sunt o serie de instanţe şi sunt o serie de criterii, aşa cum a prezentat aici reprezentantul Guvernului. Poate că viziunea este uşor funcţionărească şi cred că mai degrabă modalitatea în care s-a lucrat la Comisia juridică este mai apropiată de realitate şi în mod cert este mai apropiată de necesităţile locale şi de voinţa şi de dorinţele cetăţenilor din raza teritorială a acestor judecătorii.

Poate că într-un final unele dintre instanţele respective nu justifică menţinerea în activitate şi sunt convins că este foarte posibil să se realizeze lucrul ăsta. Dar o bună parte dintre ele şi prin încărcătura de dosare, şi prin activitate, şi prin repartizarea teritorială sunt viabile şi merită să rămână în funcţiune.

Sunt convins, aşa cum am spus ceva mai devreme, că, într-un final, soluţia, cea corectă, se va degaja în urma dezbaterii şi în comisia similară din Senat, iar într-un final, acele judecătorii care merită să fie desfiinţate, să fie desfiinţate, iar cele care trebuie să rămână, pentru că este justificat să rămână în activitate, să rămână în activitate.

Vă mulţumesc.

Noi vom susţine punctul de vedere al Comisiei juridice.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte doamna Adam.

Domnul Ioan Cupşa:

Sărut-mâinile, doamnelor!

Bună ziua, domnilor!

Avem astăzi, acum, în dezbatere proiectul legislativ nr.33/2014, un proiect legislativ iniţiat de către Guvernul României prin Ministerul de Justiţie şi care ne propune desfiinţarea a 30 de instanţe judecătoreşti, precum şi a parchetelor aferente.

Partidul Naţional Liberal critică această măsură şi o critică şi pe considerente de natură constituţională, aşa cum o critică şi în ceea ce priveşte oportunitatea acestei măsuri.

În mod necesar, desfiinţarea acestor instanţe de judecată va duce la o limitare a accesului liber la justiţie a cetăţenilor români. Şi este aşa pentru că, prin desfiinţarea acestor instanţe de judecată, justiţiabilul are de parcurs distanţe mult mai mari de la domiciliul său la locul înfăptuirii justiţiei, la sediul instanţelor de judecată.

Este aşa pentru că infrastructura de transport din România suferă şi pentru că cei care vor fi văduviţi de accesul liber la justiţie sunt în general concetăţeni de-ai noştri care locuiesc la ţară sau în micile oraşe, care au venituri modeste şi pentru care orice cheltuială care se adaugă pentru înfăptuirea acestui act de justiţie înseamnă, în ultimă instanţă, renunţarea chiar la a-şi mai căuta dreptatea în aceste instanţe.

Este criticabilă pe considerente de constituţionalitate această propunere, pentru că accesul liber la justiţie este un drept fundamental, regăsit în art.21 al Constituţiei noastre. Accesul liber la justiţie ca drept pozitiv presupune, în mod necesar, că înfăptuirea sa se face cu sprijinul statului. Statul este dator să asigure resursele economice şi sociale pentru ca acest drept fundamental să se realizeze.

Considerăm, aşadar, că prin desfiinţarea instanţelor de judecată, în condiţiile în care există resursele economice şi sociale pentru a susţine realizarea, înfăptuirea acestui drept, încălcăm o prevedere constituţională.

Sunt resurse, au fost în trecut resurse de natură materială, precum şi de personal, pentru că aceste instanţe de judecată funcţionează şi acum, sunt în prezent şi au fost alocate - inclusiv prin acest buget, bugetul pe 2014 - resursele necesare, vor fi şi în viitor, pentru că Guvernul îşi asumă atât creşterea economică - cu mândrie, de altfel - atât creşterea economică de 3,5%, precum şi predicţiile, previziunile că, în viitor, sub guvernarea dânşilor, economia României va creşte în continuare.

Drept urmare, limitarea accesului liber la justiţie, limitarea acestui drept pozitiv, în condiţiile în care există resurse economice şi sociale, este o încălcare a unui drept constituţional. Drept urmare, noi, Partidul Naţional Liberal, ne vom opune adoptării unei astfel de iniţiative.

Pe considerentele de oportunitate, ne vorbea în subsidiar, trecând peste managementul resurselor pe care...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule deputat, vă rog să vă apropiaţi de final totuşi.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru atenţionare.

O să încerc să termin cât mai repede posibil.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ar fi dreptul dumneavoastră constituţional. Vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc.

În ceea ce priveşte considerentele de oportunitate. Aşa cum arătam, sunt resurse suficiente pentru ca aceste instanţe să funcţioneze.

În subsidiar, onoratul reprezentant al Ministerului de Justiţie ne spunea că Europa ne cere să desfiinţăm instanţe. Europa nu ne cere să desfiinţăm instanţe, Europa, prin instituţiile abilitate, ne cere să îmbunătăţim actul de justiţie. Mai mult, aceeaşi Uniune Europeană, prin Comisia europeană pentru eficienţa justiţiei, ne spune că dacă vom pune distanţe mai mari între justiţiabil şi instanţa de judecată, vom limita accesul liber la justiţie. Deci nici acest argument nu poate fi primit.

Justiţia este un serviciu public şi este un serviciu public scump, la fel ca educaţia, la fel ca sănătatea. Însă nici educaţia, nici sănătatea, nici justiţia nu pot fi tratate în mod grosolan prin randament economic, prin costuri.

N-avem nevoie de cetăţeni educaţi, de cetăţeni sănătoşi, de cetăţeni care să trăiască în armonie şi respect pentru lege? - toate astea fiind premisele unei societăţi româneşti aşa cum ne-o dorim.

Vă cerem, drept urmare, să găsiţi resurse pentru ca înfăptuirea justiţiei să se poată realiza, să fie un deziderat social îndeplinit în România.

Partidul Naţional Liberal, pentru considerentele de mai sus, pe cele pe care vi le-am arătat, va vota împotriva acestui proiect legislativ, va vota pentru raportul de respingere a proiectului legislativ nr.33/2014.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, doamna Adam.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Poporului-Dan Diaconescu susţine reforma în justiţie. Dar, prin reformă, noi nu înţelegem şi nu vom înţelege niciodată desfiinţare. Ca atare, suntem împotriva acestui proiect de lege şi vă voi explica din ce considerente.

În practică, nu cred că există vreunul dintre noi care să fi fost într-o sală de judecată şi să nu fi constatat volumul foarte mare de dosare pe care îl are un magistrat.

Volumul mare pe care un magistrat îl are înseamnă termene foarte multe, înseamnă soluţionarea unor cazuri într-o perioadă mai lungă de timp, desfiinţarea unor instanţe de judecată înseamnă ca justiţiabilul să parcurgă kilometri mai mulţi până la următoarea instanţă. Înseamnă ca volumul de dosare pe care instanţa ce urmează a fi desfiinţată îl are să fie redistribuit celorlalte, care şi aşa sunt foarte aglomerate.

Considerăm că o arondare judicioasă a localităţilor ar fi mai degrabă o soluţie decât desfiinţarea unor instanţe.

Prin urmare, grupul nostru va vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Aveţi grijă, comisia a propus respingerea, ca să ştiţi cum votaţi.

Domnul Culeţu, vă rog şi se pregăteşte domnul Firczak.

Domnul Mircovici, iertaţi-mă.

Domnul Dănuţ Culeţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raţiunea pentru care acest proiect de lege a fost propus este aceea de eficientizare a justiţiei.

Permiteţi-mi să fac câteva consideraţii. Recomandările Comisiei Europene cu privire la raţionalizarea instanţelor trebuie aplicate prin raportare la realităţile socioeconomice din raza noastră de activitate şi la circumstanţele concrete şi specifice în care îşi desfăşoară activitatea fiecare instanţă şi fiecare parchet. Astfel, restructurarea instanţelor trebuie abordată astfel încât măsurile ce se vor adopta să conducă la eficientizarea şi creşterea calităţii actului de justiţie în beneficiul cetăţeanului.

Or, acest deziderat nu se poate realiza având ca premisă tocmai îndepărtarea justiţiei de cetăţean ca efect imediat al desfiinţării instanţelor. În acest mod va dispărea chiar raţiunea pentru care instanţele mici au fost înfiinţate, aceea a apropierii justiţiei de cetăţean, iar justiţiabilii vor fi nevoiţi să suporte distanţe şi implicit costuri mai mari.

Aş face o trimitere aici, aşa cum s-a spus şi de către colegul meu Cupşa, la raportul Comisiei europene pentru eficientizarea justiţiei, din care aş cita: "Accesul la justiţie nu poate fi limitat la resursele financiare, ci este de asemenea legat de accesul geografic la justiţie. Principalele tendinţe ale statelor est-europene, care s-au angajat la reforme judiciare majore, se îndreaptă mai degrabă către o creştere a numărului de instanţe, iar accesul la instanţe pentru un număr cât mai mare de utilizatori este deci o prioritate." - am încheiat citatul.

De fapt, urmare dezbaterilor la care am participat în cadrul Comisiei juridice, am convingerea că promovarea acestei iniţiative legislative se datorează mai mult constrângerilor bugetare decât dorinţei de eficientizare a justiţiei.

Pornind de aici, nu cred că trebuie să ne temem de un impas financiar câte vreme Guvernul Ponta are o iscusinţă deosebită în a identifica noi impozite şi taxe sau în a le mări pe cele existente.

Aşadar, Grupul PDL este de acord cu raportul de respingere al Comisiei juridice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircovici, din partea minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară.

Domnul Niculae Mircovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine raportul comisiei şi nu proiectul de lege al Guvernului şi faţă de considerentele menţionate anterior, vreau să punctez doar două. În mod evident, nu putem vorbi de o eficientizare a actului de justiţie atâta timp cât ducem cetăţeanul mai departe de instituţia care trebuie să-i asigure această justiţie, iar pe de altă parte, aşa cum au spus şi antevorbitorii mei, numărul de dosare pe care aceste instanţe îl au, în mod categoric se va reflecta negativ asupra instanţelor existente în momentul de faţă.

Problema însă pe care ne-o punem noi şi pe care aş vrea s-o evidenţiez în faţa dumneavoastră este următoarea. Noi avem ca act fundamental şi garanţie a statului de drept Constituţia României. Constituţia României la art.1 alin.(4) precizează expressis verbis ca principiu de organizare, separaţia puterilor în stat.

Cei care avem zona legislativă suntem noi, Parlamentul, pentru că art.61 alin.(1) spune că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării." În aceste condiţii, în mod categoric, legătura directă între cetăţean şi conducerea ţării este legătura care se asigură prin Parlament, care-i reprezintă pe aceşti cetăţeni în această structură şi nu de Guvern. Guvernul este cel care este pus să administreze în baza unui program de guvernare pe care-l are.

De aceea, nu înţeleg de ce trebuie să ne căutăm cuvintele atunci când suntem puşi în situaţia de a fi de acord cu un raport al unei comisii formate din colegii noştri, comisie de specialitate, care are un alt punct de vedere decât punctul de vedere al Guvernului. Dacă noi facem treaba aceasta, nu venim decât în întâmpinarea a ceea ce a spus şeful Guvernului, respectiv primul-ministru, care ne-a spus că respectă Parlamentul. Acest respect faţă de Parlament înseamnă nu numai un aspect formal, ci înseamnă munca pe care acest Parlament o face şi nu e nicio problemă dacă noi votăm un proiect de lege altfel decât l-a propus Guvernul.

Noi vom susţine raportul comisiei şi vom vota împotriva proiectului de lege şi pentru raportul acestei comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege propune desfiinţarea a 30 de judecătorii. Grupul nostru a propus menţinerea a cel puţin opt dintre aceste 30 de judecătorii, iar pentru elementele care au fost susţinute de colegii mei anteriori... nu vreau să le repet. Două lucruri însă în plus adaug la această argumentaţie. 1. chiar reprezentantul CSM-ului a spus că şi punctul lui, nu al CSM-ului, ci al reprezentantului este că cel mult 8-10 judecătorii pot fi desfiinţate. Deci în loc de 30 cel mult 8-10, bine cântărite. Celălalt argument a fost că în conformitate cu noile proceduri, noile coduri de procedură, avem nevoie de mai mulţi judecători, nu avem la anumite instanţe judecători în număr necesar. Păi atunci să formăm judecători, şi nu să desfiinţăm judecătorii. Pentru că şi România, din când în când, este penalizată din cauza lungimii procedurii penale, procedurii civile. Şi asta, tocmai din cauză că un judecător are prea mult de decis, că nu avem judecătorii competente care să lucreze cu celeritate. Ca atare, nu desfiinţarea judecătoriilor, ci formarea de noi judecători este soluţia corectă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai aveţi alte observaţii? Nu sunt. Proiectul de lege, staţi o clipă, nu. Nu avem amendamente, proiectul de lege trece la votul final.