Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

7. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic.

Are procedură de urgenţă.

Raportul nu conţine amendamente şi are caracter organic.

Pe procedură, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se spune în raportul întocmit că nu sunt amendamente depuse.

Eu arăt plenului şi camerelor de luat vederi că am depus amendamente la cererea de reexaminare şi, în conformitate cu prevederile art. 61, 63 şi 137 alin. (2), (3) şi (4), aceste amendamente trebuiau discutate.

Mai mult, în raport se spune şi se invocă ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, spuneţi 137, (2), (3) şi (4)?

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, am în faţă regulamentul, care prevede foarte clar, la art. 137 alin. (2), că cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi este de competenţa comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă. Aceasta va întocmi un raport cu privire la obiecţiile din cererea de reexaminare.

Deci, era clar că cererea de reexaminare trebuia discutată pe obiecţiile formulate.

Mai mult, la obiecţiile formulate s-au depus şi înregistrat la una dintre comisiile sesizate în fond amendamente, înaintea sesizării şi discuţiilor în fond ale celor trei comisii.

Deci, din punctul meu de vedere, regulamentar, corelat şi cu prevederile lui 137 alin. (3) şi cu prevederile lui 61, care spune că comisiile permanente...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

237 alin. (3)?

Domnul Tinel Gheorghe:

137 alin. (3).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

A, da.

Domnul Tinel Gheorghe:

Şi cu 61, care spune că comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor examinează proiectele de lege, propuneri legislative, proiecte de acte... hotărâri ale Camerei Deputaţilor, avize şi amendamentele... deci invocat art. 61 şi în raportul comisiilor sesizate în fond.

Deci, iată, avize şi amendamente. Deci, este clar că dacă s-au depus amendamentele înainte de întâlnirea în fond a celor trei comisii, ele trebuiau discutate, domnule preşedinte.

Eu, în temeiul celor ridicate de la tribuna Parlamentului, vă cer să supuneţi votului plenului retrimiterea la comisie a cererii de reexaminare şi dezbaterea ei, în temeiul art. 61, 63, 137 alin. (2) şi (3).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

O să încerc să vorbesc mai rar, pentru că am avut onoarea să prezidez lucrările celor trei comisii. Şi, cu tot respectul pe care-l port PNL-ului, în ansamblu, şi în mod special domnului Tinel Gheorghe, dânsul are dreptate când citează alineatul (3) de la 137, dar uită să citeze alineatul (2).

Şi atunci, daţi-mi voie să spun, pe logica formală a interpretării juridice, să vă dau eu citire, ca să vă spun cum stau lucrurile şi ceea ce au avut comisiile în vedere la data întocmirii raportului suplimentar. "Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi este de competenţa comisiei permanente care a fost sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă respectivă. Aceasta va întocmi un raport cu privire la obiecţiile din cererea de reexaminare, respectiv - şi avem două acţiuni - adoptarea sau respingerea acesteia."

Ceea ce spuneţi dumneavoastră la alineatul (3) are legătură cu teza finală din alineatul (2), în ipoteza în care, în urma votului, ar fi fost acceptată reexaminarea în parte sau în totalitate a cererii de reexaminare, pentru că aşa spune şi aici: "În cazul în care obiecţiile din cererea de reexaminare sunt acceptate, în totalitate sau în parte, comisia va formula, după caz, propuneri referitoare la textele corespunzătoare."

Este eronat să interpretezi... să ceri ceva după alineatul (3), când alineatul (3), conform logicii juridice, curge din alineatul (2) şi este teza finală.

După câte îmi aduc aminte, am lăsat votul mai la urmă, după ce au fost dezbateri generale şi aţi vorbit colegii din PNL, aţi intervenit de două ori, de trei ori, şi chiar unii dintre dumneavoastră m-aţi lăudat - şi nu o să mai dau nume aici, că nu are rost - că am fost foarte elegant în adoptarea problemei, în atitudine.

Când s-a supus la vot prima propunere, a fost de respingere a acţiunii. Votul a fost concludent, 35 la 21. Prin urmare, nu are rost... s-a respins acţiunea cu 35 de voturi pentru respingere, 21 pentru admitere.

Prin urmare, nu are rost să mai discutăm de etapa a doua, deoarece s-a încheiat prin simplul vot. Numai în situaţia în care cererea de reexaminare... şi noi, la comisie, avem şi cerere de reexaminare, chiar acum, pe rol, am admis ieri o reexaminare a preşedintelui Klaus Iohannis... atunci curgea alineatul (3) şi spuneam că în termen de 7 zile se depun amendamente şi, după scurgerea celor 7 zile, încă 5 zile pentru întocmirea raportului.

Noi am făcut raport suplimentar pentru respingerea şi menţinerea raportului actual.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Neacşu voiaţi să luaţi cuvântul, după care, domnul Cernea, pe procedură. Pe aceeaşi speţă, da?

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

Cred că argumentaţia prezentată de colegul nostru, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, a fost lipsită de orice altă posibilitate de a înţelege altceva decât a prezentat dânsul.

Acum, faptul că colegul meu, domnul Tinel, vine şi se pronunţă despre Codul silvic, îl înţeleg, că este silvicultor.

Atunci când se pronunţă despre regulament, poate că este bine să se uite cu mai multă atenţie şi cred că mai este şi, dacă-mi aduc aminte bine, vicepreşedinte al Comisiei pentru regulament.

Deci, avem o procedură, în situaţia în care se respinge în totalitate cererea - vreau să punctez, doar - în condiţiile în care şi la Senat s-a întâmplat acelaşi lucru. Proiectul legislativ a venit în Cameră, în urma reexaminării, fără a se fi intrat în amendamente şi a fost respinsă cererea, aşa cum a fost ea formulată. A venit în Cameră, erau două posibilităţi: dacă s-a respins în totalitate, s-a făcut raportul suplimentar, s-a închis circuitul legislativ, că aşa este regulamentul. Şi nu numai acum, în acest nou regulament, votat acum două săptămâni, aşa a fost şi până acum regulamentul.

În măsura în care s-ar fi respins această solicitare şi s-ar fi supus atenţiei comisiei reexaminarea, atunci, într-adevăr, procedura, cea indicată de colegul Tinel Gheorghe, era corectă, se depuneau amendamente, comisia făcea raportul suplimentar care conţinea amendamentele care se discutau, erau admise, erau respinse, după caz, şi intram în procedura specifică alin. (3), aşa cum s-a amintit.

Deci, concluzia, dat fiind faptul că solicitarea de reexaminare a fost respinsă în totalitate, cu votul care a fost anunţat de către vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care a condus şedinţa respectivă a celor trei comisii reunite, evident că raportul s-a încheiat în această formulă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul Cernea, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, s-a vorbit despre dezbaterile de la comisie. Ar fi fost, cred eu, înţelept să fie ascultate şi punctele de vedere ale societăţii civile, care au fost reprezentate acolo de mai multe organizaţii neguvernamentale. Dezbaterea aprofundată şi ascultarea mai multor opinii ne face pe toţi mai înţelepţi şi mai conştienţi de detalii care, poate, altfel ne scapă şi ar fi fost o şansă pentru a lua o decizie şi mai legitimă şi mai bine fundamentată.

Eu am anunţat că voi vota pentru acest Cod silvic, însă, păcat că nu au fost audiaţi şi cei de la organizaţiile neguvernamentale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem de-a face cu solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal de retrimitere la comisiile sesizate în fond a acestei cereri de reexaminare. Este o solicitare regulamentară...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe 70... art. 70.

Domnul Ludovic Orban:

Este o solicitare regulamentară, pe care vă rog să o supuneţi la vot, pentru că eu cred că este o lege mult prea importantă, astfel încât să o adoptăm fără a reflecta adânc asupra posibilelor consecinţe ale acestei legi. Iar dumneavoastră ştiţi foarte bine că motivul solicitării noastre de retrimitere în comisii este foarte simplu: rediscutarea art. 20 care permite, practic, hăcuirea pădurilor din România, fără niciun fel de amenajament, pentru orice proprietar de păduri, nu numai pentru cei care au astăzi sub 10 hectare, ci pentru orice proprietar de păduri care vrea să-şi taie pădurea. Îi dă 5 hectare fratelui, 5 hectare soţiei, 10 hectare mai ştiu eu cui, finului, şi poate să taie fără niciun fel de amenajament.

Dacă lăsăm legea aşa cum este astăzi, riscăm să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Aţi depăşit cele două minute.

Domnul Ludovic Orban:

... riscăm să ne asumăm răspunderea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ludovic Orban:

...pentru punerea la pământ a unei mari suprafeţe de pădure. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Vă mulţumesc foarte mult. Aţi depăşit cele două minute. Vă rog frumos să respectaţi regulamentul. V-am atras atenţie.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, dreptul la replică.

O să rog stafful tehnic, dacă nu cumva, din cei 750-800 de oameni care lucrează, cineva este obosit şi nu se pricepe la calculator, să respecte noile proceduri regulamentare, ca fiecare deputat să vadă când depăşeşte cele două minute.

Vă rog frumos, dacă e greu, spuneţi-ne, că angajăm un parlamentar. Îl plătim suplimentar şi nu-i o problemă, dar nu ştiu cu cine să mai vorbesc din stafful tehnic, că sunteţi zeci de directori, zeci de şefi de departamente şi nu poate să stabilească cineva această chestiune.

Domnule deputat, iertaţi-mă, vă rog frumos.

Stafful tehnic este obosit. Lucrăm miercurea şi joia şi, de obicei, miercurea pleca după-amiază şi nu ştie ce să facă...

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea regulamentară privind solicitarea de retrimitere, a avut în vedere prevederile alin. (2) din raport.

În raportul supus analizei şi dezbaterii, se spune aşa: "În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor trei comisii sesizate în fond au dezbătut cererea de reexaminare."

Stimaţi colegi, nu poţi să dezbaţi cererea de reexaminare respingând-o din start. Ori intri pe subiectele supuse reexaminării, ori nu spui că ai dezbătut cererea de reexaminare, pentru că, altfel, introducem un precedent extrem de periculos. Cum am dezbătut cererea de reexaminare, alegând argumentul forţei în locul forţei argumentului? Aceasta era logica în baza căreia am cerut retrimiterea la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Numai procedural, vă reamintesc că la început am citit în întregime cererea de reexaminare a preşedintelui şi s-a discutat punctual pe fiecare dintre cele patru capete de cerere. Nu faceţi acuzaţia, este înregistrat pe stenogramă, e verificată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Pregătiţi-vă cartelele.

Cererea Grupului parlamentar al PNL pentru retrimiterea la comisie.

Să înceapă votul.

91 de voturi pentru, 130 împotrivă, 6 abţineri.

Să-mi daţi şi mie cuvântul, pe procedură, să vă explic câteva chestiuni legate de acest articol.

(Coboară la tribună.)

Dragi colegi,

Eu am citit cu multă atenţie, împreună cu colegii mei, art. 137 coroborat cu 61, partea de articole 60.

Adevărul este undeva la mijloc. Comisia de regulament, din care cu onor face parte şi distinsul meu coleg care a vorbit înainte, a omis, în logica desfăşurării, la reexaminare, o analiză foarte simplă, blocând, dacă mă întrebaţi pe mine, dreptul parlamentarilor din opoziţie, de a pune amendament, dar blocând regulamentar. Adică, faci reexaminarea şi supui la vot în prima şedinţă reexaminarea, cererea de reexaminare cu sau fără amendamente. Dacă o respingi, fără amendamente, înseamnă că rămâne în forma pe care ai primit-o de la Preşedinţie şi pe aceea o trimiţi în plen şi normal nu mai trebuie să depui amendamente.

Această formulă trebuie regândită, iar Comisia de regulament, împreună cu Comitetul liderilor, trebuie să hotărască ce trebuie să facă. Niciunui parlamentar nu trebuie să i se interzică, printr-un vot al comisiei care are o majoritate, să depună amendamente, chiar dacă cererea este de reexaminare.

În acest moment, domnul deputat Ciprian Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, a respectat întru totul regulamentul. Acest articol nu are completarea necesară, în care fie explicăm că supunem la vot acest lucru şi nu mai punem amendamente, fie, aşa cum mergem pe această variantă, nu mai ai cum să depui amendamente, pentru că se supune la vot, conform alin. (2), cererea de reexaminare. Şi dacă se respinge, atunci nu mai ai cum să intri la amendamente. Este clar şi este logic, alin. (2) şi (3) adună această chestiune.

Varianta care trebuie să fie pusă ca definiţie a problemei pentru Comitetul liderilor şi pentru membrii onorabili ai Comisiei de regulament: i se poate interzice unui parlamentar să depună amendamente, chiar şi la o reexaminare, acolo unde preşedintele, conform Constituţiei, stabileşte articolele care sunt supuse reexaminării?

În acest moment, procedura venită de la comisiile reunite este una regulamentară, dar, vă spun şi vă repet, parlamentarii trebuie să depună amendamente.

Vă mulţumesc foarte mult.

(Îşi reia locul la prezidiu.)

Dacă-mi spuneţi care este articolul, vă dau cuvântul, domnule Săpunaru. Da, dacă ne spuneţi articolul. Dacă-mi spuneţi, cu mare plăcere. Nu am intrat în dezbatere, am cerut reexaminare. O să cer iniţiatorilor să ia cuvântul.

Păi nu, a fost respinsă, cererea de retrimitere la comisie a fost respinsă şi atunci, intrăm pe procedura normală. Vă repet, m-am uitat cu multă atenţie. Pe fond, ca politician, aveţi dreptate. Din punct de vedere regulamentar, colegii de la comisie au respectat întru totul regulamentul. Între raportul înlocuitor, pe reexaminare, şi cererea de reexaminare, trebuie făcută în textul regulamentului o definiţie foarte clară. Nu este făcută şi atunci se poate interpreta. Colegii mei au luat o decizie, indiferent de culoare politică, absolut perfectă din punct de vedere al regulamentului. Aşa încât, vă rog frumos să completaţi acest articol 137 cu ceea ce aţi spus dumneavoastră, care eu cred... şi o susţin cu tărie, nu e nimeni la guvernare etern sau în opoziţie. Un parlamentar trebuie să aibă dreptul de a depune amendamente.

Bun.

Mulţumesc foarte mult.

O să vă dau cuvântul imediat.

Iniţiatorii? Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Dacă sunteţi iniţiator...

Doamna Pană, aveţi cuvântul.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să fiu foarte succintă, dar nu pot să nu punctez nişte lucruri foarte importante pentru ca oricine din această sală şi care se uită la noi la televizor să înţeleagă... pentru că a existat atâta dezinformare şi atâta minciună în ultima perioadă şi atâta îndârjire, încât acest Cod silvic să nu treacă, încât vreau să nu mai existe nicio urmă de îndoială.

S-a invocat că acel 30% nu este conform cu ceea ce spune Consiliul Concurenţei. Vreau să vă spun că strategia Uniunii Europene până în 2035 spune: "Exploatarea şi prelucrarea locală a pădurilor". Conform acestei strategii, trebuie să avem foarte mare grijă să nu existe monopol şi, dacă coroborăm şi cu Constituţia României, vă trimit la art.135 care spune foarte clar, din care reiese foarte clar că pădurea nu e orice marfă. N-o putem judeca ca procent anti-concurenţial sau anti-monopol ca orice marfă, pentru că ea are rol şi social şi ecologic, nu numai economic.

Art. 135 la alin. (1) spune că "economia României este o economie de piaţă bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă".

Până aici are dreptate Consiliul Concurenţei. Dar, la alin. (2), spune: "Statul trebuie să asigure...", şi la punctul b) spune: "Protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară...", iar la punctul d) - "Exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional". Pădurea înseamnă o marfă specială, înseamnă interes naţional.

Deci acest 30% este absolut benefic, este absolut legal, e în concordanţă şi cu Constituţia României, şi cu ce spune Uniunea Europeană în strategia ei de dezvoltare.

Un alt aspect pe care vreau să-l lămuresc - după ce s-a terminat gălăgia cu 30% şi nu mai aveau argumente, cei care făceau gălăgia au început cu problema celor 10 hectare. Chiar azi am auzit o părere care spune: "Păi, şi cei care au amenajament îşi vor fragmenta proprietăţile, încât să nu mai trebuiască...". Fals. Conform unui amenajament, poate ai dreptul la 10 metri cubi per hectar per an.

Pentru prevederea pe care noi am dat-o, cei care nu trebuie să facă amenajament, ci doar un contract de administrare cu un ocol silvic, n-au dreptul decât la cel mult 3 metri cubi per hectar per an.

La ce se referă? S-a vehiculat o cifră halucinantă, cum că noi permitem defrişarea a un milion două sute de mii de hectare de pădure prin acest Cod silvic. De ce-am spus "halucinantă"? Într-adevăr, micii proprietari, sub 10 hectare, dacă le aduni proprietăţile, totalizează un milion două sute de mii de hectare, dar unii au deja amenajament, pentru c-au putut să şi-l facă. Vorbim de 500 de mii de hectare de mici proprietăţi care sunt fără amenajament. De ce, stimaţi colegi, n-au amenajament? Şi de ce şi-au furat propria pădure? Şi de ce s-a permis şi altora să le fure din propria pădure? Pentru că oamenii ăştia, şi dacă vor, nu pot să-şi facă amenajament. Amenajamentul e un studiu foarte laborios făcut de ICAS sau de alte firme specializate. Dar, vă rog să reţineţi, el spune nu numai ce trebuie să se întâmple cu pădurea în următorii 10 ani, ci şi că, vă rog să reţineţi, "trebuie să ai minim 100 de hectare suprafaţa pădurii ca să se poată face amenajament".

Or, aceşti peste 300 de mii de mici proprietari, a căror pădure în totalitate adună cele 500 de mii de hectare, n-au proprietăţile una lângă alta. Nu sunt vecine, încât, asociindu-se, să poată totaliza suta de hectare să-şi poată face amenajament. N-au putut nici acum şi nu vor putea niciodată, pentru că pădurea lor rămâne în aceeaşi locaţie.

Văzând că situaţia e fără ieşire, pentru că din 2008, de când e în vigoare Codul silvic şi până acum în 2015, nu s-a întâmplat să poată avea amenajament, am întrebat ce se întâmplă în Uniunea Europeană?

Stimaţi colegi,

Din aceleaşi motive, în nicio ţară din Uniunea Europeană, pentru proprietăţile sub 10 hectare nu trebuie amenajament, din aceleaşi motive logice, că nu se pot realiza aceste suprafeţe de păduri compacte de 100 de hectare. Şi atunci, n-am mers ca în Uniunea Europeană, unde spun doar nişte ghiduri de bune practici. Am considerat că la ora actuală mentalitatea din România nu e suficient de restrictivă, deci n-avem restricţii suficiente pentru mentalitatea din România, şi am introdus articolul care spune, şi vă rog să mă urmăriţi, că nu eşti obligat să-ţi faci amenajament, dacă pădurea ta e sub 10 hectare. Dar, ca s-o poţi exploata, eşti obligat să faci un contract de administrare cu un ocol silvic privat sau de stat pe minimum 10 ani. 10 ani înseamnă şi durata unui studiu de amenajament. Din acel moment, ocolul silvic răspunde de paza pădurii, face nişte studii sumare, ca un amenajament sumar, legat de ce lucrări trebuie făcute în pădurea respectivă, specialiştii marchează ce arbori pot fi tăiaţi, fac cubajul, încât să nu depăşească trei metri cubi pe hectar/an, în momentul în care se taie, emit avizul de însoţire a mărfii, tot specialiştii silvici, după care comunică în sistemul informatic naţional, în SUMAL, lemnul respectiv, deci este regimul silvic respectat în totalitate. Nu putem băga capul în nisip să ne facem că nu vedem că de fapt dacă nu renunţăm la prevederea cu amenajamente obligatorii, pe aceşti peste 300 de mii de oameni şi aceste peste 500 de mii de hectare de pădure le lăsăm de izbelişte în continuare, ele neputând niciodată să aibă amenajamente.

S-au mai făcut declaraţii halucinante, cum că, de fapt, degeaba face contractul de administrare cu un ocol silvic, că, conform proiectului de Cod silvic nu vor primi autorizaţia, încât să pună în valoare.

Vă citesc articolul în cauză. Este art. 129: "La data intrării în vigoare a prezentului cod, sunt interzise punerea în valoare şi autorizarea spre exploatarea de masă lemnoasă din păduri pentru care nu sunt asigurate servicii silvice, nu pentru care n-ai amenajament. Or, dacă are contractul de administrare cu ocolul silvic, are asigurate condiţiile silvice.

S-a mers până acolo încât, stimaţi colegi, s-a afirmat că permite defrişarea perdelelor forestiere, că de fapt permite tăierea din zone protejate. Nu. Zonele de protecţie, indiferent că vorbim de suprafeţe mai mari de 10 hectare sau mai mici de 10 hectare, rămân zone de protecţie.

Nu este decât o luptă disperată ca acest Cod silvic să nu intre în vigoare, sub lozinca că de fapt încurajează defrişările. De fapt, vor să perpetueze defrişările. Şi orice voce care spune altceva decât că acest Cod silvic trebuie trimis înapoi şi promulgat, e o voce care nu urmăreşte interesul naţional, ci interesul de partid sau interesul pecuniar.

Stimaţi colegi,

Toată România este astăzi cu ochii pe noi, pe votul nostru. Este şi o zi de interes naţional.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Iniţiatorii?

Comisia juridică, Comisia pentru agricultură, Comisia pentru mediu, raportul comun, vă rog frumos.

Domnul vicepreşedinte Nica.

(Domnul deputat Liviu Harbuz vine la microfon pentru a prezenta raportul.)

Domnul Liviu Harbuz:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în vederea întocmirii unui raport comun privind cererea de reexaminare a Preşedintelui României asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, respectiv, Codul silvic.

Legea adoptată de Parlamentul României a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României, în data de 25 februarie 2015, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

La data de 30 martie 2015, Preşedintele României s-a adresat Parlamentului cu cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic.

În şedinţa din data de 27 aprilie 2015, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi a adoptat Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic, în forma trimisă spre promulgare, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor trei comisii sesizate în fond au dezbătut cererea de reexaminare în şedinţă comună la data de 12 mai 2015.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare şi a Legii adoptate de Senat în urma reexaminării, membrii celor trei comisii sesizate în fond cu cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic, au hotărât, cu majoritate de voturi, 35 de voturi pentru respingerea cererii de reexaminare şi 21 de voturi contra respingerii cererii de reexaminare, să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a cererii de reexaminare, formulată de Preşedintele României şi adoptarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008, Codul silvic, în forma trimisă spre promulgare în data de 4 martie 2015.

Prin conţinutul său normativ, legea se încadrează în categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Vă reamintesc: trei minute pentru intervenţie. Două intervenţii de grup parlamentar.

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

O precizare: când a luat cuvântul...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Scuzaţi-mă, cu precizarea că fiind o procedură de urgenţă, aveţi o singură intervenţie, cinci minute.

Domnul Tinel Gheorghe:

...pentru iniţiatori n-aţi cronometrat timpul.

Stimaţi colegi,

Am spus-o de la început, după părerea mea, ce facem noi astăzi aici este un atentat la siguranţa naţională. (Vociferări.)

Am să încep prin a vă citi art. 1 din Codul silvic, aşa cum a fost el reglementat: "Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră, inclusiv cele neproductive, cuprinse în amenajamentele silvice la 1 ianuarie 1990, inclusiv cu modificările de suprafaţă conform operaţiunilor de intrări-ieşiri efectuate în condiţiile legii, constituie, indiferent de forma de proprietate, Fondul forestier naţional". Condiţia ca ele să facă parte din Fondul forestier naţional e să fie incluse în amenajamentul silvic. Aşa este definiţia dată în art.1 din lege.

Articolul 17 din lege spune clar: "Fondul forestier naţional se supune regimului silvic."

Ce facem noi la art. 20? Scoatem un milion de hectare de pădure din fondul forestier naţional, cu obligativitatea ca un milion două sute de hectare să nu le mai amenajăm. Atunci, unde le ducem? Le ducem la vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, care va fi reglementată altfel şi, vă spun că, din punct de vedere juridic, autoritatea statului va avea o mare problemă când va trebui să transpună în practică normele, domnule secretar de stat, şi veţi vedea că am dreptate din punct de vedere juridic.

Ce-am încercat noi să facem? Să corelăm aceste aspecte, plecând de la definiţie, cu reglementarea regimului silvic, în aşa fel încât să nu apară dintr-odată că fondul forestier naţional s-a redus cu peste un milion de hectare de pădure în raportările statistice.

Nu vreţi să acceptaţi o dezbatere tehnică. Înţeleg c-aţi trimis politicienii la înaintare. Şi eu sunt politician, dar sper să fiu şi responsabil atunci când discut de soarta pădurii.

E un aspect la care ne-am referit. Aţi venit în textul legii, la art. 37, şi aţi spus că pentru obiective de interes naţional, cele reglementate, parcuri eoliene, etc. etc., unităţile administrativ-teritoriale şi instituţiile publice au posibilitatea să scoată din fondul forestier naţional în raport de 1 la 1, şi valoric, şi al suprafeţei, lăsând în partea cealaltă, conform textului legii, în raport de 1 la 5, adică de 5 ori valoarea şi 1 la 3 suprafaţa, ceilalţi proprietari privaţi. Păi, ce le faceţi celorlalţi? Îi obligaţi să fure. Cum? Fie din suprafaţă, fie fără acte de punere în valoare. Dar aşa a vrut majoritatea fără să accepte o dezbatere pe un subiect pe care preşedintele Johanis l-a supus atenţiei noastre.

Şi ajungem şi la subiectul cu 30% care a făcut mare tapaj în presă. Nu vreau să depăşesc modificarea la art. 37, când de la 200 de metri pătraţi aţi mărit la 250 de metri pătraţi suprafaţa aferentă scoaterii pentru vile, cabane etc., un amendament PSD.

Pentru art. 60, modificarea art. 60, cu acea posibilitate de a limita la 30% volumul de masă lemnoasă comercializat pe specii, după părerea mea, soluţia nu era prin lege. Soluţia era prin regulamentul de valorificare a masei lemnoase aprobat de Guvern. Şi acolo putea să fie nu 30, ci 10%, mai restrictiv, dacă rezulta în urma studiilor şi analizelor.

Deci, din punctul nostru de vedere, forma adoptată în momentul de faţă de putere, fără a avea argumente tehnice, creează o mare problemă sectorului silvic, şi veţi vedea...şi mai sunt unele necorelări, nu vi le spun eu, se vor lovi cei din administraţia publică centrală şi locală, când, pentru suprafeţele de până în 10 hectare, nu vor trebui să facă amenajament, dar la art. 97, aveţi în textul de lege care spune că suprafeţele până la 30 de hectare sunt suportate costurile de la bugetul de stat pentru amenajare. Şi veţi avea o mare problemă, pentru că eu, unul, voi cere la 10,1 hectare subvenţie de la stat pentru amenajare.

În forma propusă, nu susţinem Codul silvic. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt din partea grupurilor politice parlamentare?

(Domnul deputat Ludovic Orban doreşte să intervină.)

Nu se poate. Aveţi două minute, vă rog frumos, conform regulamentului, să specificaţi articolul din regulament şi care este procedura care se încalcă.

Domnul Ludovic Orban:

Nu, nu. Solicit să ia cuvântul şi al doilea reprezentant al grupului parlamentar.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Articolul 118 din regulament.

Domnul Ludovic Orban:

Îmi pare rău. Art. 118 se referă la procedura de urgenţă.

În ceea ce priveşte cazurile de neconstituţionalitate şi solicitările de reexaminare formulate de către Preşedintele României se regăsesc la Secţiunea 6, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi pare rău că trebuie să vă spun, acest regulament spune foarte clar că proiectul retrimis este tot în procedură de urgenţă. Aşa a fost dezbătut şi la Senat şi la Camera Deputaţilor. Toate termenele au fost reduse la jumătate. Dacă dumneavoastră nu ştiţi regulamentul, nu este vina mea.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, conform art. 118 din regulament...

Domnul Ludovic Orban:

...nu mă-ntrerupeţi şi lăsaţi-mă să-mi epuizez intervenţia pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, care este procedura?

Domnul Ludovic Orban:

Nu argumentaţi peste mine. Conduceţi şedinţa în mod corect. Lăsaţi-mă să termin!

Deci nu puteţi invoca procedura de urgenţă atâta timp cât scrie foarte clar că există un termen de dezbatere a cererii de reexaminare, termen care, de altfel, îşi are izvorul inclusiv în Constituţie.

N-aveţi cum să invocaţi procedura de urgenţă ca să reduceţi numărul de vorbitori la o cerere de reexaminare.

Ca atare, vă solicit să îngăduiţi al doilea vorbitor din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

În temeiul cărui articol?

Domnul Ludovic Orban:

Mă repet, nu aveţi nicio bază regulamentară pentru a face...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Care este temeiul articolului pentru care aţi venit?

Domnul Ludovic Orban:

Temeiul este foarte clar, este temeiul care reglementează la dezbaterile în plen că sunt doi vorbitori din partea fiecărui grup parlamentar şi temeiul este Secţiunea a 6-a în care se face strict referire la modul în care se dezbat solicitările de reexaminare, unde nu este limitat la un vorbitor de grup. Şi, de asemenea, vă învederez faptul că nu puteţi invoca procedura de urgenţă, atâta timp cât există termene stabilite prin Constituţie şi Regulament pentru cererile de reexaminare.

Ca atare, nu aveţi o susţinere regulamentară şi aveţi obligaţia de a da cuvântul celui de-al doilea vorbitor din partea Grupului PNL.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă celelalte grupuri parlamentare mai au luări de cuvânt?

Domnul deputat din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Rămâne un singur vorbitor. Procedura de urgenţă este până când Parlamentul încheie această procedură, inclusiv cu reexaminarea. Aveţi documentul cu ordinea de zi aprobat de Comitetul liderilor în care scrie foarte clar la acest proiect de lege - reexaminare, procedură de urgenţă, caracter organic. Dacă doreaţi să contestaţi, contestaţi în Comitetul liderilor această chestiune.

Vă mulţumesc foarte mult.

Lăsaţi-l să vorbească pe domnul deputat.

Aveţi cuvântul, cinci minute, domnule deputat.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi pare rău, după mine procedura poate să vină.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este un moment important. Am crezut că acest moment important a fost acum o lună şi jumătate. Dacă cumva, din cauza procedurilor, repetăm, dezbaterea nu strică, pentru că poate subliniem din nou importanţa unui Cod silvic coerent, care să ajute ca pădurile României să aibă o protecţie adecvată, pentru că la ora actuală scăpările sunt majore. Scăpările sunt majore pentru că proprietăţile mici, din cauza amenajamentelor silvice, nu sunt păzite, aproape 500 de mii de hectare, jumătate de milion de hectare este pradă celor care doresc să scoată prin căi ilicite lemn din pădure.

Oricât de mult doriţi să duceţi discuţia către art.20, după analize serioase, vedeţi că art.25, în sfârşit, dă garanţii practice ca să putem să apărăm aceste păduri. (Aplauze.)

Pe de altă parte, parcă a dispărut dezbaterea pe 30%. Parcă de o săptămână nu mai auzim nimic de 30%.

Oameni buni,

Din cauza unor deficienţe în reglementare, la ora actuală se manifestă două sau trei probleme majore asupra pădurilor României: lipsa pazei pădurilor, presiunea mare din partea monopolurilor de a avea cât mai mult lemn prelucrat şi presiunea mare din partea exportatorilor să ducă buştean în afara ţării.

Acest Cod silvic, pe aceste trei lucruri, dă chei foarte clare care, dacă sunt bine folosite prin actele de reglementare subsecvente, pot să ofere, în sfârşit, o protecţie majoră problemei pădurilor.

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred şi vreau să aduc un comentariu unui antevorbitor. Dacă legăm fondul naţional de hârtii numite amenajamente, cred că facem cea mai mare greşeală. Fondul naţional cred că este ceea ce este definit de pădurile României şi de reglementări foarte clare privind cum sunt acestea delimitate, pentru că, altfel, oricând, orice hârtie, orice birocrat poate să scoată din fondul naţional românesc orice pădure.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt şi alte grupuri parlamentare?

Domnul deputat... Pe procedură, domnul deputat Dobre, după care vă dau cuvântul.

Domnule deputat, vă atrag atenţia că, dacă nu există o procedură pe care să ne-o specificaţi, o să-i dau cuvântul domnului deputat Cernea.

Domnul Victor Paul Dobre:

Deci, pe procedură, Grupul PNL vă cere 5 minute pauză de consultări cu liderii de grup.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră. 5 minute pauză de consultări între liderii grupurilor parlamentare.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă mai există alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Domnul deputat Cernea, deputat neafiliat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Codul silvic actual reprezintă un pas important înainte pentru întărirea protecţiei pădurilor.

În acelaşi timp, el nu rezolvă chiar toate problemele şi în textul actual mai sunt încă detalii care pot genera efecte nedorite.

Am văzut declaraţii, luări de poziţie ale unor reprezentanţi ai ONG-urilor care vorbesc despre asta. Este apreciat actualul cod, însă este atrasă atenţia şi asupra unor detalii care rămân încă să fie dezbătute cu mare atenţie. Trasabilitatea lemnului care a fost introdusă anul trecut este o măsură foarte bună. Codul silvic acoperă, cum spuneam, foarte bine, o serie de aspecte. Dar sunt de părere că dezbaterea trebuie să continue, atât cu opoziţia, care a formulat şi poate formula în continuare observaţii uneori bine fundamentate, cât şi cu experţii şi cu societatea civilă, pentru a aduce noi retuşări, probabil necesare, Codului silvic.

De asemenea, consider că autorităţile publice care reprezintă un consumator important pe piaţa românească a lemnului şi a produselor derivate din lemn ar trebui să achiziţioneze astfel de produse numai din surse certificate, pentru că atunci există un oarecare control asupra managementului aplicat exploatărilor de pădure, management care trebuie să se ridice la anumite standarde şi există pârghii de control asupra acestui management.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă mai sunt şi alte luări de cuvânt? Nu.

Vă reamintesc, conform art. 106 din Regulament, nefiind amendamente admise sau respinse, merge la votul final.

Are caracter organic.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Continuăm lucrările.

Domnul Nica, o să vă rog frumos să... am înţeles că aveţi o completare la Codul silvic, aţi omis un cuvânt.

Spuneţi-ne despre ce este vorba şi discutăm cu liderii grupurilor parlamentare.

Şi ne ducem după aceea la PL-x 229/2015, să ştiţi. Atenţie!

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Domnule preşedinte,

În varianta trimisă, adoptată de către cele trei comisii şi de plen şi trimisă la promulgare a apărut o eroare pe care putem s-o corectăm acum.

Vă citesc textul care a fost adoptat.

"Valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar de către operatorii economici atestaţi; un operator/grup de operatori economici..." şi textul curge mai departe.

Varianta corectă, deci asta este la marginal 72, art. 60 lit. c): "valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către operatorii economici atestaţi." Nu numai "de către". Asta înseamnă să creăm o discriminare şi s-ar putea să avem o problemă de neconstituţionalitate.

"Către", păi am spus, se face "către operatorii economici atestaţi".

E tocmai pentru a evita o problemă de constituţionalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Este eroare materială, am înţeles, nu?

Staţi, că ne explică domnul Tinel Gheorghe

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Din punctul nostru de vedere nu e eroare materială. Una este să spui "cine trebuie să facă...", "de către cine se face..." şi alta este să spui: "către cine trebuie să se facă".

După părerea mea, dacă vrem să modificăm textul, trebuie întors la comisie. Asta nu este eroare materială, daţi-mi voie să vă spun.

Nu putem schimba sensul frazei, să înlocuim "de către cine" cu "către cine trebuie făcut".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bine. Gramatical, eroarea materială înseamnă orice... o eroare din punct de vedere gramatical, să ştiţi, sau omitere... vedeţi cam ce înseamnă eroare materială în dicţionar. De aceea e şi introdus în Regulament, nu cum vreţi dumneavoastră să interpretaţi.

Doamna Pană, vă rog frumos.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Vreau să fac precizarea: ceea ce de la Comisia juridică s-a cerut este să se respecte textul care s-a votat. Eroarea materială este că, probabil li s-a părut că sună mai bine în limba română, să introducă acel "de", dar modifică sensul, ca şi cum agenţii economici ar fi ăia care dau spre exploatare pădurea. Nu. Deci, valorificarea masei lemnoase se face către agenţii economici atestaţi, adică numai ăia pot să participe şi să valorifice.

Deci, nu cerem să se modifice nimic. Nu trebuie să dezbatem în comisii, ci să se respecte forma care s-a votat. E o eroare materială. Punct.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Eroarea materială nu se supune la vot. Se ia act de către plen şi se îndreaptă.

Mulţumesc foarte mult.

9. Mergem la PL-x 229/2015, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerţului.

Guvernul României.

Doamna secretar de stat, doamna Crişu, nu e. Cine susţine?

Dacă nu e, atunci nu susţine nimeni. O lăsăm deoparte. Data viitoare când colegii de la Guvern vin. Asta e.