Dezbateri parlamentare

Domnul Petru Gabriel Vlase:

8. Suntem în procedură de urgenţă. Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional.

Guvernul?

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Mulţumesc.

Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială are ca obiect reglementarea referitoare la mandatul macroprudenţial, în conformitate cu recomandarea Comitetului European pentru Risc Sistemic privind mandatul macroprudenţial al autorităţilor naţionale.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, trimis spre dezbatere cu adresa PL-x 810 din 16 noiembrie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege, în şedinţa din data de 10 noiembrie 2015.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare înfiinţarea Comitetului Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială, ca urmare a implementării recomandării Comitetului European pentru Risc Sistemic.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, proiectul de lege menţionat mai sus a fost supus dezbaterii, în şedinţa din 1 martie 2016.

Din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, şi-au înregistrat prezenţa la dezbateri 32 de deputaţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional, cu amendamentele admise prezentate în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Din partea grupurilor parlamentare?

Domnul Florin Gheorghe, vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deosebirea de fond dintre vechiul Comitet Naţional pentru Stabilitate Financiară şi noul Comitet Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială constă în natura juridică a recomandărilor emise.

Astfel, aşa cum precizează şi Comisia pentru afaceri europene de la Camera Deputaţilor, care a dat aviz negativ, recomandările emise în temeiul acestei legi au în fapt forţă obligatorie pentru terţi, ceea ce contravine caracterului lor de recomandare, adică de forţă consultativă.

Proiectul de lege instituie o disparitate în componenţa Consiliului de Administraţie, precum şi influenţa foarte mare a Băncii Naţionale, astfel că, spre deosebire de vechiul Comitet Naţional pentru Stabilitate Financiară, unde fiecare autoritate avea câte un reprezentant, noul Comitet Naţional pentru Supraveghere Macroprudenţială are un consiliu general format din cinci membri BNR, doi membri ASF şi doi membri din partea Guvernului, ceea ce, din punctul de vedere al Grupului UNPR este un lucru greşit.

În consecinţă, Grupului parlamentar al UNPR va vota împotriva acestui proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege privind supravegherea macroprudenţială a sistemului financiar naţional este răspunsul Parlamentului României la Regulamentul Uniunii Europene nr. 1092/2010 privind supravegherea macroprudenţială la nivelul Uniunii Europene şi crearea Comitetului pentru Risc Sistemic prin crearea Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială.

De ce este necesară crearea acestui comitet naţional; pentru că în spaţiul public se discută permanent despre o structură supraguvernamentală. Pentru că în acest moment, în România, ca de fapt şi la nivelul Uniunii Europene, piaţa financiară nu funcţionează într-un sistem unic. Ea se împarte între Banca Naţională - pentru instituţiile de credit şi instituţiile nebancare -, între Autoritatea de Supraveghere Financiară - pentru piaţa de capital, pentru piaţa asigurărilor şi pentru pensiile private -, şi între Guvernul României - pentru sistemul fiscal.

Este aşadar necesară o structură, o autoritate, la nivel interinstituţional, care să facă posibilă funcţionarea sistemului financiar în mod unitar, pentru ca în momente de criză, aşa cum a fost criza pe care lumea a trecut-o cu mari probleme, nu de mult, să poată să fie preîntâmpinate atât riscul sistemic al sistemului financiar, cât şi crizele financiare, astfel încât suportabilitatea acestor crize, care ele sunt, de regulă, ciclice, să fie cât mai uşoară.

Faptul că Banca Naţională are o pondere în acest Consiliu General al Comitetului pentru Supraveghere Macroprudenţială - din nouă membri, cinci sunt ai Băncii Naţionale - este aceea de asigurare a independenţei Băncii Naţionale, potrivit Tratatului Uniunii, de funcţionare a Uniunii Europene, care la art. 130 spune că băncile centrale, băncile naţionale din fiecare ţară trebuie să funcţioneze în mod independent. Numai în acest fel se va putea asigura, prin hotărârile care se iau, se va putea asigura funcţionarea Băncii Naţionale, ca instituţie de supraveghere independentă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota această lege, cu toate că Senatul României a respins-o şi nu înţelegem motivele pentru care a făcut acest lucru, mai ales că recomandările la nivelul Uniunii Europene, cele două recomandări ale CERS, 1 şi 3, sunt foarte clare în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vă rog, Biroul comisiei... intrăm în dezbateri pe articole... Biroul comisiei, faceţi propuneri pentru timpii de dezbateri.

Biroul comisiei... domnul Niţă... Biroul comisiei, faceţi propuneri pentru timpii de dezbateri... la microfon.

Domnul Emil Niţă:

5 minute, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Voturi pentru?

98.

Împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

5 minute, timp de dezbatere.

Avem amendamente admise, de la 1 până la 19, şi respinse, de la 1 până la 6.

Vă rog, la art. 1? Nu.

La 2. Obiecţii, comentarii? Nu.

La 3? Nu.

La 4? Nu.

5? Nu.

6? Nu.

Mulţumesc.

La...? La admise, 8?

Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Amendamentul pe care vreau să-l susţin, la art. 8 alin. (4), se referă la sistemul de vot. Votul în consiliul general se face cu majoritatea simplă a membrilor prezenţi la consiliu. Se spune, la acest articol, că, în condiţii speciale, un membru de drept al consiliului poate să îşi desemneze un reprezentant, reprezentantul respectiv trebuie să aibă şi drept de vot. Eu am propus ca acest reprezentant să nu aibă drept de vot, pentru că deciziile pot fi luate cu majoritatea simplă a membrilor respectivi, iar legea, proiectul de lege instituie de fapt funcţii în acest comitet, adică comitetul este format din: guvernatorul Băncii Naţionale, prim-viceguvernatorul, cei doi viceguvernatori şi economistul şef, iar pentru ASF: preşedintele, vicepreşedintele şi doi membri ai Guvernului.

Un reprezentant desemnat deci nu ar avea puterea pe care o are un membru care este desemnat prin lege să facă parte din comitet. El poate să asiste, să-l informeze pe membru, dar să nu aibă drept de vot în acest comitet.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Vă rog, domnul Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Domnule preşedinte,

Vreau să precizez că în comisie am dezbătut aceste amendamente şi le-am respins pe criteriul că un om care vine desemnat să înlocuiască un membru din acest consiliu vine cu un anumit mandat, acela are întreaga autoritate să-l reprezinte pe omul acela. Omul acela nu vine să ia el decizie, de la el, vine cu mandat din partea celui pe care îl reprezintă.

Acesta este motivul pentru care am respins amendamentul şi probabil că o să votăm împotrivă şi în plen.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vot pentru respingere.

Amendamentul respins, vot pentru respingere? Da. Amendamentul la art. 8. Păi e amendament respins, domnule Dobre. Da.

Voturi pentru, am spus.

Voturi pentru amendament?

32.

Împotrivă?

62... 89 împotrivă.

Abţineri? Nu.

Mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt intervenţii la amendamente respinse?

La art. 9? Nu.

La 10? Nu.

Mulţumesc.

Vot final.