Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

11. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul Regiunilor; Închiderea buclei - un plan de acţiune al Uniunii Europene pentru economia circulară. Este vorba de COM 614.

Domnule Rădulescu, vă rog să prezentaţi hotărârea.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc din nou.

Referitor la COM 614, Comisia pentru afaceri europene a salutat atenţia acordată potenţialului de reparare a produselor electrice şi electronice, şi-a manifestat îngrijorarea că bunurile produse pe teritoriul unor state din afara Uniunii ar putea fi folosite pentru a evita regulile ce vizează consolidarea economiei circulare; a exprimat preocuparea pentru justa gospodărire a resurselor financiare pentru funcţionarea Centrului european de excelenţă pentru utilizarea eficientă a resurselor; a atenţionat că ar fi dorit ca utilizarea în mai mare măsură a sistemului de management de mediu şi audit şi a Programului-pilot privind verificarea tehnologiilor de mediu să nu se constituie în activităţi formale şi în noi poveri administrative pentru IMM-uri; şi-a exprimat preocuparea pentru stabilirea Programului Orizont 2020 ca sursă de finanţare pentru cercetare şi inovare în multe măsuri la nivelul Uniunii şi a recomandat Comisiei să analizeze capacitatea acestui program de a răspunde solicitărilor; a salutat preocuparea Comisiei Europene pentru amprenta de mediu a produselor şi a măsurării performanţei de mediu; a atras atenţia că practicile de uzură fizică sau morală îl găsesc în mod particular vulnerabil pe consumatorul european defavorizat şi a îndemnat Comisia Europeană să manifeste o grijă deosebită pentru ocrotirea acestei categorii sociale; a menţionat că este important să se asigure un acces stabil şi eficient, din punctul de vedere al costurilor, la materiile prime secundare din economia circulară şi să fie disponibile măsuri de relaxare fiscală armonizate pe planul Uniunii pentru cei ce utilizează materii prime reciclate; a îndemnat Comisia Europeană să sprijine schimbul de experienţă în domeniul învăţământului între statele membre pentru a răspunde necesităţilor de cunoaştere, induse de stimularea economiei circulare; a reamintit că în participarea la economia circulară IMM-urile şi întreprinderile sociale întâmpină dificultăţi legate de accesul la finanţare, cât şi legate de alte aspecte, cum ar fi accesul dificil la instrumente financiare complexe şi birocraţia fiscală.

Opinia, aşa cum a fost adoptată în unanimitate de Comisia pentru afaceri europene în şedinţa din 15 martie 2016, în prezenţa a 12 dintre cei 22 de membri, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

614, este vorba de COM...

Domnul Iane, intervenţie? Aveţi un minut, vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt.

Stimaţi colegi,

Toate COM-urile care au fost până acum, inclusiv acesta, se referă de fapt la o extrem de importantă chestiune în ceea ce priveşte dezvoltarea economiei în viitor.

În cazul de faţă, ne regăsim la economia circulară. Comisia Europeană, de curând, şi-a propus un pachet important în ceea ce priveşte economia circulară la nivelul Uniunii Europene, prin regândirea şi refacerea cadrului legislativ în ceea ce priveşte abordarea acestei chestiuni.

Dacă spre deosebire de economia verde, care are ca principii reducerea emisiilor în ceea ce priveşte producţia, economia circulară funcţionează ca natura, nimic nu se pierde, totul se transformă. Deşeurile nu mai sunt privite ca deşeuri şi ca, eu ştiu, ca alte materiale care pot fi depozitate sau reciclate, ci sunt privite ca materii prime. Aşa cum în natură nimic nu se pierde, în economia circulară, pe procesul de producţie, totul este gândit astfel încât să creeze un ciclu, un cerc perfect, încât tot ce intră să iasă şi tot ce iese să intre. Dacă vă aduceţi aminte, pe vremuri, când cei care eram pionieri aveam aşa-numita politică a pionierilor, cei trei R, în care recuperam, reciclam şi revalorificam, iată că, la 20-30 de ani de la această politică pe care noi o făceam când eram copii, Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că numai astfel se poate realiza o economie sănătoasă, durabilă şi de viitor pentru oameni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Fac precizarea că...

Da. Intervenţie? Vă rog. La acest proiect, vă rog.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Economia circulară poate fi considerată noul copil teribil al economiei mondiale, datorită potenţialului uriaş, încă neexploatat suficient al acestui sector.

În vederea sprijinirii statelor membre în reglementarea acestui domeniu, Comisia Europeană are în vedere un cadru complex de reglementare, prin adoptarea mai multor directive, începând cu cea privind produsele cu impact energetic, proiectarea ecologică, protecţia consumatorului, achiziţiile publice verzi, deşeurile şi altele.

Prezenta comunicare are rolul de a adopta, împreună cu planul de acţiune aferent, propuneri legislative revizuite referitoare la domenii privind deşeurile, care cuprind în special: obiectivele de reciclare pe termen lung, pentru deşeurile municipale şi deşeurile de ambalaje şi de reducere a stocării deşeurilor în depozite; dispoziţii menite să promoveze utilizarea într-o mai mare măsură a instrumentelor economice; cerinţele generale privind schemele de răspundere extinsă a producătorilor; simplificarea şi armonizarea definiţiilor şi a metodelor de calcul.

De asemenea, Comisia îşi va intensifica activitatea de colaborare cu statele membre pentru a îmbunătăţi gestionarea deşeurilor pe teren, inclusiv pentru a evita supracapacităţile în materie de tratare a deşeurilor reziduale.

Grupul parlamentar al PNL va vota în favoarea proiectului de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Korodi, vă rog, Grupul UDMR.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Două sau trei considerente. Prin decizia de astăzi ne apropiem de foarte multe dezbateri care se vor întâmpla în zona guvernamentală şi parlamentară în România cu privire la economia circulară şi cu privire, până la urmă, la reutilizarea tuturor resurselor pe care, până la ora actuală, poate unii, poate alţii le credeam inutilizabile pentru economia reală.

Este o nouă paradigmă, o nouă situaţie. Ceea ce vreau să semnalez, stimate domnule preşedinte, este următorul lucru: pe lângă adoptarea unor acte normative, este necesară şi crearea unor mecanisme funcţionale, controlabile şi transparente în acest domeniu, pentru că lipsa transparenţei, convingerea că, până la urmă, zona, de exemplu, a deşeurilor, poate să fie un rai pentru profit, a creat foarte multe disfuncţionalităţi şi a ajuns România, la sfârşitul anului 2015, să aibă piaţa ambalajelor blocată. Sperăm să nu se întâmple şi pe alte pieţe.

Pe de altă parte, pentru economia circulară încă nu am deschis un domeniu, care este foarte important în România, acela al deşeurilor reutilizabile din construcţii, care afectează zona urbană a României.

Deci ceea ce vreau să vă spun este că e o nouă deschidere pentru dialog şi sper ca în anii următori să vedem un nou mecanism funcţional în România în acest domeniu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii dacă sunt?

Da, doamna Andreea Paul, vă rog. A doua intervenţie de la Grupul PNL.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Neglijarea potenţialului economic al acestei zone, al industriilor verzi sau al aşa-numitei economii circulare a dus la pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în România. Noi avem acest potenţial de zeci de ani, dar am neglijat, în egală măsură, potenţialul economic al acestui sector.

Nu întâmplător suntem în situaţia dezastruoasă în care suntem în tot ceea ce înseamnă colectarea selectivă a deşeurilor şi reintroducerea lor în circuitul economic.

În anul 2012, am scris un proiect pentru a descrie acest potenţial fabulos pe care îl are economia circulară şi un pachet de măsuri necesare pentru a capitaliza aceste oportunităţi şi am pornit de la realitatea că legislaţia este deficitară atât în ceea ce priveşte colectarea selectivă, cât şi în ceea ce priveşte deşeurile provenind din ambalaje şi de la vehiculele scoase din uz.

Am propus un pachet de 10 măsuri. Vă rog foarte mult să le luaţi în calcul: 1. modificarea Legii nr.101/2006 privind salubritatea localităţilor şi clarificarea statutului juridic al deşeului; 2. reglementarea modului de operare a companiilor de salubritate prin negocierea de contracte în competiţie cu toţi colectorii autorizaţi; 3. aplicarea principiului european conform căruia poluatorul plăteşte; 4. schimbarea abordării producerii de deşeuri la consumatorul casnic, deoarece, în prezent, taxarea se face pe persoană, ceea ce face să lipsească interesul populaţiei pentru sortarea şi reciclarea deşeurilor; 5. creşterea progresivă a taxei de depozitare de la gropile de gunoi după o schemă pe termen lung, corelată cu nivelul creşterii ratelor de reciclare a materialelor, astfel încât cetăţenii să nu plătească tarife mai mari ale serviciilor de salubritate; 6. consolidarea în funcţie de control a Gărzii de Mediu, a Consiliului Concurenţei pentru evitarea practicilor de dumping din partea companiilor internaţionale; 7. utilizarea resurselor Fondului pentru mediu pentru dezvoltarea infrastructurii şi calităţii colectării separate; 8. introducerea cât mai urgentă a unui sistem informatic de trasabilitate a deşeurilor din momentul generării până la valorificare sau reciclare, respectiv eliminare, după caz; 9. redeschiderea industriilor locale, prin folosirea materiilor prime reciclate - vă dau un exemplu: ROMCARBON sau STIROM; 10 - şi ultima măsură: dezvoltarea unui hub de cercetare online al universităţilor, al companiilor, al fundaţiilor în domeniul economiei circulare şi apropierea lor de platforma Circular Economy 100 pentru creşterea capacităţii de know-how în România.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Iacoban. Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege, vorbim de economia circulară.

Ce este economia circulară? O economie industrială, creată cu scopul de a fi restauratoare şi în care ciclul materialelor este ciclu biologic, atunci când procesele acţionează astfel încât componentele reintră în biosferă fără a avea efecte negative, şi ciclu tehnic, atunci când componentele sunt folosite foarte eficient şi nu intră în biosferă.

Această abordare circulară în economie este o arhitectură inspirată din sistemele vii, arhitectură care consideră că sistemele create de oameni ar trebui să funcţioneze ca şi organismele, procesând nutrienţi care ulterior pot fi folosiţi mai departe în ciclul biologic şi ciclul tehnic. De aici apare termenul de buclă închisă.

Care sunt principiile economiei circulare? Deşeul este materie primă, energia trebuie să vină din surse regenerabile şi gândirea este la nivel de sistem.

Privitor la proiectul de hotărâre pe care trebuie să-l adoptăm astăzi, în acest proiect de hotărâre se salută atenţia acordată potenţialului de reparare a produselor electrice şi electronice. Şi aici se aminteşte că telefoanele mobile au dobândit o valoare socială marcantă, context în care potenţialul de reparare pierde din relevanţă pentru economia circulară; dezmembrarea are un impact asupra mediului, sub aspectul utilizării de energie şi necesităţii transportului, şi se recomandă o analiză atentă, astfel încât să rezulte un bilanţ pozitiv din punct de vedere al mediului, la închiderea buclei; se susţine o combatere a abuzului cu privire la eticheta "ecologic" prin utilizarea acesteia în situaţii care mai degrabă induc în eroare.

Astfel, vă propunem votarea pozitivă a proiectului de hotărâre.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat - a fost retrimis la comisie, trei săptămâni.

Tot la comisie a fost retrimis Proiectul de Lege pentru completarea art.13 din Ordonanţa Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, tot trei săptămâni, şi Proiectul de Lege pentru completarea art.51 alin.(3) din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice - la comisie, trei săptămâni.