Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

8. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu Cadrul comun privind contracararea ameninţărilor hibride Un răspuns al Uniunii Europene JOIN (2016) 18.

Doamnă preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene, în legătură cu JOIN 18/2016 şi-a întemeiat proiectul de opinie pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Ministerului Apărării Naţionale, nota Administraţiei Prezidenţiale - Departamentul pentru Securitate Naţională, nota Serviciului Român de Informaţii, nota Serviciului de Informaţii Externe, concluziile finale ale Conferinţei interparlamentare pe politică externă din Bratislava, 2-4 septembrie, Proiectul de Raport European pe 2016, nr. 2067, de asemenea şi alte contribuţii care ne-au ajutat în formularea prezentei opinii.

Pe scurt. Comisia pentru afaceri europene a subliniat că mediul se securitate al Uniunii Europene s-a deteriorat considerabil, devenind din ce în ce mai fluid, mai periculos şi mai puţin previzibil şi deşi Uniunea Europeană nu generează niciun fel de ameninţări hibride, este expusă unor astfel de ameninţări.

Comisia noastră a subliniat că există o cerere tot mai mare din partea cetăţenilor europeni, a statelor membre şi a aliaţilor Uniunii Europene să devină un furnizor de securitate şi să-şi îndeplinească astfel şi rolul de protecţie la un standard acceptabil.

A semnalat că din definiţia ameninţării hibride, propusă de Comisia Europeană, lipsesc trăsături fundamentale, cum ar fi caracterul ostil şi scopul final care este distrugerea ţintei.

A subliniat că provocările din vecinătatea sudică sunt la o scară inferioară celor din vecinătatea estică şi, în consecinţă, am invitat Comisia Europeană să includă acest fapt în propunerile sale.

Am salutat ideea creării unui centru de excelenţă pentru abordarea ameninţărilor hibride şi am detaliat ce considerăm că ar trebui să includă această cercetare.

De asemenea, am salutat iniţiativa Comisiei Europene de a pune la dispoziţia statelor membre metodologii de evaluare a riscurilor de securitate, precum şi solicitarea ca statele membre să elaboreze studii pentru identificarea domeniilor vulnerabile, dar am semnalat dificultatea stabilirii unor criterii, indicatori şi instrumente de măsurare comune, care să fie adecvate la situaţia fiecărui stat.

De asemenea, comisia noastră a subliniat că domeniile ce concură la consolidarea rezilienţei sunt corect indicate, însă unele dintre cele mai importante - precum creşterea capacităţii administrative a instituţiilor publice şi consolidarea coeziunii sociale - nu sunt abordate.

În acord cu Rezoluţia Parlamentului European, a solicitat Înaltului Reprezentant să rezolve neclaritatea formulării clauzei de apărare reciprocă şi să definească orientările şi modalităţile de implementare a clauzei, pentru a le permite statelor membre să reacţioneze imediat.

A salutat măsura de adoptare a unor proceduri riguroase pentru eliminarea conţinutului ilegal din paginile electronice şi obligarea intermediarilor să respecte normele de gestionare a propriilor reţele de sisteme.

Comisia noastră a subliniat că politica de securitate şi apărare comună ar trebui să consolideze pilonul european al NATO şi să se asigure că statele europene membre ale NATO îşi respectă angajamentele asumate în cadrul NATO.

De asemenea, comisia noastră a subliniat că unul din obiectivele principale ale politicii de securitate şi apărare comună ar trebui să fie crearea unor unităţi militare multinaţionale, regrupate într-o formă permanentă, şi definirea unei politici care să conducă în cele din urmă la o apărare comună.

De asemenea, în opinia noastră am subliniat şi contribuţia României în domeniul securităţii. După cum se ştie, România apără a doua frontieră externă a Uniunii Europene, fiind un generator de securitate şi stabilitate în zona noastră.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 20 septembrie 2016, în prezenţa a 16 din cei 21 de membri, fiind adoptată în unanimitate şi o supunem spre aprobare plenului Camerei în forma adoptată de noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Dolha:

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal este de acord cu Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu Cadrul comun privind contracararea ameninţărilor hibride Un răspuns al Uniunii Europene JOIN 18, având în vedere şi opinia adoptată de Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor.

Suntem cu toţii de acord că toleranţa nu poate fi exersată în dauna securităţii şi, deşi statutul de putere globală paşnică a Uniunii Europene este un motiv de mândrie, ar fi naiv să credem că este suficientă, în contextul vecinătăţii din ce în ce mai periculoase, după cum a afirmat chiar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său din 14 septembrie 2016 privind starea Uniunii.

De asemenea, sperăm cu toţii că diferite tipuri de ameninţări la adresa unor state membre, individuale, o să fie considerate cu adevărat drept ameninţări la adresa întregii Uniuni. La fel cum sperăm că unitatea şi solidaritatea între statele membre vor fi autentice, cum ne dorim şi o politică externă de securitate comună coerentă, mai ales în contextul încercărilor unor state membre de a relativiza ameninţări hibride grave şi de a oferi suport politic sau diplomatic unor state terţe care generează astfel de provocări.

Deşi de mulţi ani statele membre publică în mod regulat strategii naţionale de securitate şi apărare, nu există nici până acum niciun astfel de document la nivelul Uniunii Europene. Cu atât mai puţin existând acţiuni concrete în acest sens, care să răspundă atacurilor hibride şi cu altceva decât cu un regim sancţionator la nivelul dreptului internaţional, pentru că entităţile care desfăşoară atacuri hibride nu se supun dreptului internaţional.

Uniunea Europeană ar trebui să dispună de mecanisme de retorsiune proprii, proporţionale cu mijloacele şi riscurile implicate, la a căror gândire şi punere în practică nu ar trebui să ţină cont de faptul că deşi actele de terorism şi extremismul violent, individual, nu au în sine un caracter hibrid, acţiunea de recrutare a unor membri vulnerabili ai societăţii, în scopul radicalizării, reprezintă în sine o ameninţare hibridă care poate provoca cu uşurinţă distrugerea civilizaţiei de tip occidental, din care facem parte.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu mai sunt intervenţii.

Rămâne la votul final.

Următorul.