Dezbateri parlamentare

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Punctul 2, Proiectul de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României; PL-x 66/2017;

- Proiectul de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenţei naţionale"; PL-x 20/2018.

Este vorba de o lege cu caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Gigel Ştirbu, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi suntem puşi în situaţia de a vota un proiect legislativ care doreşte a restabili adevărul istoric. Un adevăr istoric asupra căruia s-au făcut foarte multe discuţii în ultimii ani de zile. Un adevăr istoric care spune că România este singura ţară europeană care a fost pusă în situaţia de a-şi putea declara independenţa şi este singura ţară care nu-şi serbează independenţa.

Doamnelor şi domnilor,

Considerăm că, pentru restabilirea adevărului istoric, un vot unanim din partea plenului Camerei Deputaţilor ar fi extraordinar de important, pentru că, în definitiv, foarte mulţi istorici contemporani cu noi au adus argumente ale unor instituţii mai presus de orice partizanat politic, cum că 10 mai trebuie să redevină ceea ce a fost timp de 80 de ani, şi anume, sărbătoarea Zilei Independenţei României.

Dragi colegi,

Sunt convins că la această tribună vor veni alţi colegi de-ai noştri care vor spune că ziua sau celebrarea sărbătorii, marii sărbători a Independenţei României, ar trebui să se întâmple în altă zi, dar, totodată, daţi-mi voie să dau citire punctului de vedere al Academiei Române, care a fost exprimat prin preşedintele acestei venerabile instituţii.

"Parlamentul României a votat Independenţa României la 9 mai 1877, dar documentul i-a fost prezentat Principelui abia în 10 mai, când era Sărbătoarea Naţională a României. Atunci, la 10 mai, s-au făcut şi ceremoniile publice privind Independenţa. Independenţa a fost proclamată public de către suveran pe data de 10 mai, pentru a se lega de figura Principelui, viitorul Rege Carol I. Ziua Dinastiei era 10 mai, zi care s-a transformat, după 1881, în Ziua Naţională a României. Ziua Independenţei României s-a sărbătorit decenii la rând în 10 mai. Abia regimul comunist a schimbat lucrurile, ca să se diferenţieze de regimul burghez, pe care... cultivată insistent de propaganda sovietică, pe de altă parte".

Doamnelor şi domnilor,

Scrisoarea a fost semnată de preşedintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop.

Ca atare, dragi colegi, bazându-mă pe votul dumneavoastră, consider că România, începând de miercuri sau de când va fi promulgată această proiecţie legislativă, va intra în rândul ţărilor europene care şi oficial îşi celebrează câştigarea independenţei.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră, anticipat. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Îl invit pe domnul deputat Andrei Gheorghe, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Raportul!

N-am citit raportul!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Corect.

Din partea comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, prezentarea raportului comun, vă rog.

Domnul deputat Iulian Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României şi a Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenţei naţionale".

Cele două iniţiative legislative au ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României şi declararea acestei zile ca zi de sărbătoare naţională, lucrătoare.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectelor de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât transmiterea către plenul Camerei Deputaţilor a prezentului raport comun, de adoptare cu amendamente a Proiectului de Lege privind sărbătorirea zilei de 10 mai ca Ziua Independenţei Naţionale a României şi respingerea Proiectului de Lege privind declararea Zilei de 10 mai drept "Ziua independenţei naţionale".

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc şi eu.

Şi continuăm cu intervenţii la dezbaterile generale.

Aşa cum anunţasem, domnul deputat Andrei Gheorghe, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este o onoare şi o bucurie pentru mine şi pentru toţi cei care sunteţi aici să putem vota astăzi declararea zilei de 10 mai drept Zi a Independenţei Naţionale a României.

Este o bucurie să putem vorbi astăzi despre ceea ce a însemnat şi înseamnă 10 mai pentru toţi.

Independenţa României, după cum foarte bine s-a spus, este legată de ziua de 10 mai. Atunci a fost proclamată Independenţa de către Regele Carol I - domnitor la acel moment, rege după 10 mai 1881 - în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului şi atunci au avut loc toate solemnităţile publice legate de această Declaraţie de Independenţă a României. Acest lucru este esenţial. Atunci prim-ministru al României era Ion Brătianu, unul dintre cei mai mari oameni de stat pe care i-a avut România, un adevărat erou naţional, fondatorul liberalismului românesc.

Atunci, la 10 mai 1877, porneşte istoria noastră contemporană, după părerea mea. Şi spun acest lucru deoarece toate marile reforme ale României, după declararea Independenţei, după Războiul de Independenţă, unde prin jertfa ostaşilor români, la sudul Dunării, pentru că românii şi-au câştigat independenţa pe teritoriul Imperiului Otoman, la sudul Dunării, iar acest lucru trebuie evidenţiat istoric, în urma marilor bătălii de la Griviţa, în urma asediului de la Plevna, după Vidin, Rahova, Smârdan şi toate celelalte mari bătălii, prin recunoaşterea, la Congresul de la Paris şi mai înainte, la Conferinţa Păcii de la San Stefano, la 1878, România a devenit independentă... (Vociferări.)

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Istorie ştii, dar geografie...

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Evident, la Berlin a avut loc Congresul de Pace de la 1878. (Vociferări.)

Nu, imediat vă voi explica şi istoria, ca să înţelegeţi mai bine cum stau lucrurile. (Vociferări.)

S-a încercat în perioada comunistă ascunderea acestei zile de 10 mai, pentru că, nu-i aşa, monarhia dăuna. Monarhia era ceva de care trebuia să ne temem. Trebuia să ne ferim. Trebuia să ascundem istoria acestei ţări.

Da, 9 mai este o zi cu o însemnătate importantă. 9 mai este Ziua Declaraţiei lui Mihail Kogălniceanu din Parlamentul României, ca urmare a interpelărilor parlamentare aduse cu privire la situaţia relaţiilor dintre România şi Imperiul Otoman, dar Independenţa s-a declarat pe 10 mai.

Comuniştii au încercat să lipească 9 mai de aşa-zisa Zi a Victoriei, de un simbol al regimului sovietic, acel 9 mai, când, de fapt, Ziua Victoriei împotriva fascismului a fost 8 mai. Dar ruşilor le-au venit mai târziu aceste informaţii, a fost un decalaj de câteva ore, şi în lagărul sovietic s-a sărbătorit pe data de 9 mai. Dar adevărata Zi a Victoriei în Europa, în faţa nazismului, este data de 8 mai,

Dar pe 8 mai, ce să vezi, era ziua de naştere a Partidului Comunist Român.

Aşadar, toate aceste lucruri au avut un sens la momentul respectiv. Un sens de a denatura istoria. Un sens de a ascunde realitatea şi de a ascunde ceea ce a însemnat, pentru români, monarhia.

Da, eu vă mărturisesc, eu sunt monarhist. Şi cred că într-o zi va veni şi clipa în care să vorbim despre o reformă constituţională care să ia în calcul şi revenirea României la monarhie.

Regele Carol I este un ctitor de ţară. Regele Carol I, iar apoi Regele Ferdinand, Regina Maria, Majestatea Sa Regele Mihai I al României, pe care l-am avut în mijlocul nostru şi pe care unii l-au întors cu armele de la aeroport, sunt nişte simboluri fundamentale pentru români. Se leagă de ceea ce înseamnă construcţia României moderne. O construcţie pe valori democratice. O construcţie întemeiată pe libertate şi o construcţie unde, de la ţăranul care şi-a dat sângele la Plevna, la Mărăşti, la Mărăşeşti, până la capul încoronat al lui Ferdinand cel loial ori al lui Carol, cel care a condus armatele române pe frontul din Bulgaria, am ştiut să acţionăm precum o naţiune.

Asta aduce monarhia - unitate, demnitate, respect!

10 mai este despre adevăr.

10 mai este despre întoarcerea la rădăcinile fondatoare ale modernităţii româneşti şi ale democraţiei româneşti.

Aşadar, vă rog pe toţi să nu uitaţi un lucru - să ţineţi cont de ceea ce a însemnat jertfa înaintaşilor noştri pentru construcţia acestei naţiuni şi să votaţi această lege. O lege care vine să facă dreptate după zeci de ani de minciuni comuniste, după zeci de ani de batjocură la adresa simbolurilor fundamentale ale acestei naţiuni.

Cred că respectul nostru pentru istorie, respectul nostru pentru coroana română, un simbol peren care trece dincolo de generaţii şi interese imediate, este mai presus de disputele pe care le avem aici. Avem opinii politice diferite, avem orientări politice diferite, dar întotdeauna trebuie să învăţăm să fim demni şi să fim buni români. Să fim buni români, asemenea marelui Rege Carol I, născut german, dar care a luptat cu o demnitate deosebită pentru onoarea şi cinstea acestei ţări.

Trăiască 10 mai, Ziua Independenţei României! (Aplauze. Rumoare.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O lecţie de istorie blitz. (Râsete. Vociferări.)

Voci de la PSD (din sală):

Pe lângă.

Domnul Adrian Solomon (din sală):

Istoria după Gheorghe!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Pambuccian Varujan, Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că cel mai bine a sintetizat, în versuri, Vasile Alecsandri semnificaţia acestei zile.

Şi el a spus aşa - "Zece Mai ne-a fi de-a pururi/ Sfântă zi, căci ea ne-a dat/ Domn puternic ţării noastre/ Libertate şi Regat".

Aceasta este marea semnificaţie a zilei de 10 mai, sintetizată simplu şi, ca orice lucru simplu, aproape perfect...

Domnul Alfred-Robert Simonis (din sală):

Adică "blitz"!

Domnul Varujan Pambuccian:

...de către poet.

10 mai a însemnat momentul în care acel domn puternic a venit în Bucureşti ca principe domnitor al României.

10 mai a fost ziua în care, simbolic - şi subliniez cuvântul "simbolic" - lucrul acesta a fost bine pregătit de către unul dintre marii oameni politici ai României, de către Kogălniceanu, în care, simbolic, România şi-a declarat independenţa, în aceeaşi zi în care Domnul puternic, cu ani în urmă, intra în Bucureşti.

10 mai a fost Ziua Naţională a acestui regat, pe care - după Primul Război Mondial, după jertfele făcute de Armata Română pe câmpul de luptă şi după extraordinara intuiţie politică pe care au avut-o oamenii politici transilvăneni, în frunte cu Vasile Goldiş - au sintetizat-o în Proclamaţia de la Alba Iulia. Putem considera 10 mai şi ca ziua care a premers ziua în care naţiunea română modernă s-a constituit, odată cu citirea Proclamaţiei de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie.

Este o zi cu foarte multe semnificaţii şi este bine să le sărbătorim împreună pe toate. Pentru că aşa a fost în intenţia Parlamentului României de atunci, aşa a fost în intenţia poporului român de atunci, cel care a făurit România Mare, nu cel care a dus la România mică, în care suntem acum. Nu cel care a dorit să uite, sub un alt sceptru, că este o naţiune independentă şi pe care acum, după Revoluţia din '89, se cuvine să o reafirmăm, această independenţă, această suveranitate, această modernitate a naţiunii române, din care, cu toţii, şi popoarele - cum spuneau la Alba Iulia - "trăitoare pe teritoriul României" o formăm ca părţi constitutive, să o sărbătorim. Dar nu doar într-o zi, dar nu doar într-un moment, ci în fiecare moment al existenţei noastre. Ca să nu uităm nici ce au făcut înaintaşii noştri, nici ce s-a înfăptuit sub marele sceptru românesc, nici ceea ce a dus la libertatea noastră de astăzi.

Şi să nu uităm că aparţinem unei mari naţiuni, chiar dacă astăzi nu ne manifestăm neapărat aşa.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Chelariu Mircia, Grupul AUR.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Onorate doamne,

Iau cuvântul în condiţiile în care revin la definiţia istoriei, ca întotdeauna, cochetând cu cel care o scrie şi, mai mult decât atât, cu cel care o plăteşte.

De la bun început, pentru a spulbera orice bănuială din partea acelora care îşi găsesc răgazul de timp să mă asculte, eu sunt regalist. Mă refer la regalitatea electivă, pentru că este forma naturală perfectă de conducere a societăţii, iar limba noastră din protolatină a păstrat ridicarea perfecţiunii în regalitate.

Trebuie să reţinem că regalitatea este forma prin care... inclusiv Pitagora spunea că se opune tipului de organizare şi administrare a muşuroiului de furnici asemuit republicii. De aceea, regalitatea electivă a celui mai bun se face în pentagrama sacră ridicătoare.

Vă rog să reţineţi - din Regnum, Regulum, Regis, Rex, Rei! Din regnul tău, regula înregistrată a celui mai bun luminător.

Iată de ce sunt regalist şi accept şi voi lupta pentru ca să ne conducă cel mai bun şi cel mai puternic în a lumina naţiunea.

Nu accept, în schimb, monarhos. Monarhia vine din "monos arho", adică autoritatea unică şi, mai presus de atât, chiar cea ereditară. Adică poate să-i succeadă şi unul mult sub regimul de inteligenţă a tatălui său. Cunoaştem că istoria a oferit asemenea "gratitudini" poporului nostru.

România modernă, dragii mei, a fost constituită şi, dacă vreţi, inscripţionată în analele europene, prin perioada lui Alexandru Ioan Cuza. Meritul lui Carol - îl recunoaştem - este că a continuat acele reforme şi le-a ridicat în desăvârşire pentru mai târziu.

Nu se pune problema dacă este 9 mai sau 10 mai, se pune problema Zilei Independenţei. Şi toate naţiunile sănătoase la cap, ale acestei lumi, şi-au decretat Ziua Independenţei atunci când s-a produs declaraţia de independenţă.

Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite a fost făcută pe 4 iulie şi înregistrată de-abia pe 10 iulie.

Declaraţia de Independenţă a României, ca stat, ca principate, a fost făcută pe 9 mai 1877, în prezenţa Camerelor reunite - încă o dată, a Camerelor reunite. E adevărat că a doua zi a fost ratificată prin decret regal.

Aceasta ar fi disputa între regalitate şi invocatele date confiscate de unii sau alţii.

Nu suntem puşi aici să defalcăm esenţialmente particule de adevăr, ci este o hotărâre politică. Şi îmi dau seama că, mai nou, toate hotărârile politice au acest caracter mimetic, copiativ şi al trendului pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi mai bine decât mine.

În faţa dumneavoastră, în punctul 2, domnule preşedinte, trebuie să luaţi în calcul, şi dumneavoastră, distinşi colegi, că această lege are 5 avize negative. Absolut toate comisiile, inclusiv Consiliul Legislativ au dat aviz negativ. Singurul aviz pozitiv este al Comisiei pentru cultură a Camerei Deputaţilor. Anume, de ce?

Şi constat că suntem într-o eroare de fapt. Că suntem în faţa unei supralegiferări. Pentru că există deja lege ferenda, Legea nr. 103/2015, în care ziua de 10 mai este declarată sărbătoare naţională. Iar în interiorul acestei legi, inclusiv în expunerea de motive, se spune aşa - daţi-mi voie să vă citez - "Zi consacrată în Constituţia naţiunii române ca zi naţională, 10 mai glorifică 3 momente istorice diferite - începutul domniei lui Carol I, independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării".

Aşadar, dacă peste această lege venim să mai aducem încă o lege, al cărei titlu mi se pare chiar curios, "Ziua Independenţei Naţionale" - nu naţiunea a fost independentă, ci statul de atunci, numit "Principatele Unite" -, ei bine, cred că facem o eroare. Avem o lege, am hotărât, să o respectăm ca atare.

Şi nu atât, dragii mei, ziua de celebrare a independenţei unei naţiuni nobile şi măreţe, cum spunea Pambuccian, ci capacitatea noastră de a o trăi şi a o cinsti, prin atitudine independentă, suverană, clară şi demnă între naţiunile europene.

Ne facem că uităm, dar, în acelaşi timp, uitarea aceasta este vinovată. Este o amnezie colectivă păguboasă pentru identitatea acestui popor.

Haideţi să o celebrăm excepţional, fie la 9 mai, fie la 10 mai, când vreţi dumneavoastră, dar s-o facem în spirit de adevărată independenţă naţională!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Iulian Bulai, Grupul USR PLUS, vă rog. (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai:

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Încă de la începutul discursului, ţin să spun că da, noi susţinem această lege... (Vociferări.) ...dar, cum nu ajută, aşa nu încurcă. Şi o să spun de ce. (Vociferări.)

După mine o să vorbească domnul Adrian Solomon, care o să argumenteze pentru Ziua Independenţei României pe 9 mai. (Vociferări.)

Dezbaterea de astăzi nu este despre independenţa naţională a României, ci despre un conflict între monarhişti şi republicani. Despre cine defineşte ce zi capătă mai multă importanţă odată cu declararea Zilei Naţionale de Independenţă a României.

Repet, noi vom vota pentru această lege.

Voi comenta cele spuse de iniţiatorul acestei legi.

O lege nu stabileşte veridicitatea unui act istoric, pentru că acum noi votăm această lege, dar nu reabilităm şi nu facem o reparaţie istorică integrală. Pentru că România nu va deveni monarhie după această lege.

Vom sărbători, într-adevăr, o zi care se numeşte "Ziua Independenţei Naţionale a României", chiar dacă avem deja o lege care sărbătoreşte 10 mai, ca Zi Naţională.

Mai departe, îmi doresc ca această zi să nu fie modificată în viitor, în sensul în care se mai acordă o zi liberă în luna mai.

Avem 1 mai, avem 9 mai, în unii ani avem Înălţarea, în alţi ani avem şi a doua zi de Rusalii. Imediat după mai vine 1 iunie.

Trebuie să ne menţinem în această limită a zilelor de sărbătoare, fără a da liber întregii ţări doar pentru că inventăm legi care reiterează sărbători.

Am observat un paradox, un paradox mare şi o bucurie pe care nu o pot înţelege. Şi o bucurie care am văzut-o la colegii de la AUR, justificată...

O voce din sală:

...pe care...

Domnul Iulian Bulai:

...de sărbătorirea Zilei Naţionale coroborate cu cea a Monarhiei.

Când văd aşa de multă ură faţă de neromâni, faţă de străini, instigarea aproape la violenţă faţă de toţi cei care nu au sânge românesc, îmi pun următoarea întrebare - cum a fost posibil să avem un rege, în România, apreciat de toţi, stimat, neromân, neortodox, nevorbitor de limbă română şi totuşi să-l aplaudăm, să-i mulţumim pentru ce a făcut, dar urând tot ce nu este românesc?

Răspuns la această întrebare nu am. Sper să-l găsesc în timp.

Dar sper ca această disonanţă cognitivă pe care în acest conflict, monarhie versus republică, şi monarhişti care spun că sunt regalişti, dar nu ştiu ce sunt, monarhişti sau oameni care vor rege, dar să fie român, şi ortodox, şi vorbitor de limbă română, când regii noştri, cel puţin primii, nu erau, nu am răspuns la această întrebare.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Adrian Solomon, Grupul PSD.

Vă rog. (Vociferări.)

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Doamnelor şi domnilor,

9 mai este o zi cu multiple valenţe istorice şi politice pentru România.

Aniversăm astăzi 140 de ani de la declararea Independenţei de Stat şi celebrăm, în acelaşi timp, Ziua Europei. Astfel de momente sunt un prilej nu doar pentru a rememora evenimente, ci, mai ales, pentru a stărui mai mult asupra semnificaţiilor lor".

Am citat din stenograma şedinţei Camerelor reunite ale Parlamentului, din 9 mai 2017, din alocuţiunea domnului preşedinte Klaus-Werner Iohannis... (Aplauze.) ...care, probabil, nu e chiar aşa monarhist ca Domniile Voastre, de la liberali, cei care astăzi, beneficiind de votul majoritar, vreţi să ajungeţi să schimbaţi şi adevărul istoric, printr-un vot în Parlament.

Adevărul istoric este unul singur - nu a fost nicio şedinţă comună a Parlamentului, nici pe 9 mai 1877, nici pe 10 mai 1877; au fost două şedinţe separate, a Camerei, dimineaţa, 9 mai 1877, când, printr-un vot cu bile, s-a votat o moţiune privind declararea Independenţei de Stat a României...

Voci de la PSD:

Bravo! Bravo! (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon:

...şi, mai exact, luându-se act de situaţia de la Dunăre, care de pe 30 aprilie era foarte înfierbântată, trăgându-se, şi dintr-o parte şi din alta a Dunării, cu tunul, cu muniţie de război. Atât otomanii, cât şi noi.

Prin urmare, ce mai era de constatat, decât că suntem în stare de război, că Parlamentul trebuie să dea Guvernului toate armele necesare, din punct de vedere bugetar şi legal, să intre în război cu tot elanul şi să obţină ceea ce doreşte tot poporul, anume independenţa faţă de Puterea Suzerană?

Regele Carol, a doua zi, n-a semnat nimic. Pentru că dacă semna erau plini toţi pereţii din instituţiile publice cu acea declaraţie de independenţă semnată de domnitorul Carol I. Nu există un astfel de document şi nu-l puteţi pune la dispoziţie. Nici măcar un Monitor Oficial al faptelor pe care ziceţi că le cunoaşteţi sau că istoria le-a consemnat. Niciunul.

Există însă un Monitor Oficial, din 14 mai, dată veche, 26 mai 1877, dată nouă, în care se vorbeşte despre sumarul şedinţei din 9 mai, a Senatului.

Şi haideţi să vă spun ce s-a întâmplat a doua zi, pe 10 mai.

"Se ia act, în şedinţă, de adresa domnului preşedinte al Consiliului" - adică a prim-ministrului de atunci - "prin care se comunică că Măria Sa Domnitorul, cu ocaziunea solemnităţii Zilei de 10 Maiu, va primi Senatul, în acea zi, la o oră după-amiezi, la Palatul din Capitală".

Ce să facă la o oră după-amiază? Să ia masa, într-un cadru oficial, alături de Majestatea Sa.

Şi, mai jos - "După ce iau act că vor mânca la Palat cu Majestatea Sa, senatorii votează, cu bile, Moţiunea prin care Senatul ia act de poziţiunea creată României de Imperiul Otoman, consideră Statul Român independinte şi invită pe Guvern a lucra ca independenţa ei să fie recunoscută şi garantată de Marile Puteri Europene, a căror dreptate şi sprijin au contribuit în tot timpul la dezvoltarea României.

Se pune la vot prin bile această moţiune şi se adoptă cu unanimitate de 32 de voturi".

Prin urmare, nimic din ceea ce susţine tabăra liberală nu are corespondent în realitatea istorică.

Dacă ar fi să luăm uzanţele de astăzi ale procedurii parlamentare, o lege, chiar şi o hotărâre a Parlamentului, intră în vigoare odată ce ajunge la cunoştinţă publică prin publicarea în Monitorul Oficial.

Deci, haideţi să luăm data de 26 mai, dată nouă, după calendarul gregorian şi să sărbătorim acea dată, dacă este acel moment când a luat cunoştinţă poporul de ceea ce a făcut Senatul în şedinţa din 9 mai!

Ceea ce încercaţi dumneavoastră este doar o instaurare a unei istoriografii cvasitotale de tip liberal. Încercaţi de 30 de ani lucrul acesta. Şi nu sunteţi cu nimic mai buni decât istoriografii marxişti, de dinainte de '89. Sunteţi la fel de păcătoşi, şi unii, şi alţii!

L-aţi pus până şi pe preşedintele Academiei Române să semneze o fiţuică, prin care... să umble Gigel pe aicea să ne zică că aceasta este părerea Academiei Române.

Părerea Academiei Române se spune în Tratatul de Istorie Naţională, nu se spune în scrisori date la cafea, pe sub masă, unor neaveniţi care habar nu au, nu au citit în viaţa lor un document istoric...

Voci de la PSD:

Bravo!

Domnul Adrian Solomon:

...şi vin aici să ne povestească nouă despre adevărul istoric!

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon:

Spre deosebire de domnul general, eu rămân republican.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Adrian Solomon:

Imediat, domnule lider, veţi avea procedură. (Vociferări.)

Imediat după ce voi pleca de aici veţi putea să interveniţi.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să nu intraţi în discuţie cu sala!

Şi încercaţi să încheiaţi alocuţiunea.

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Spre deosebire de domnul general, eu sunt republican. Şi sunt republican de când m-am născut şi până o să mor...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Na, nimeni nu-i perfect!

Domnul Adrian Solomon:

...aşa cum este majoritatea poporului român. (Vociferări.)

Pentru că, dincolo de orice, nu cred că plânge nimeni prin ţara noastră, astăzi, că nu este Hohenzollern la Guvernare sau la Cotroceni.

Nu cred că plânge cineva... (Aplauze.) ...ca să folosim expresia plastică, a poporului român, că nu e Hopînţol la Cotroceni. E bun acesta care este acum! (Râsete. Vociferări.) Mai bun ca aceia!

Că doar n-aţi vrea să instaurăm dinastia lui Radu Duda! Să vină dudele să ne conducă pe noi, acum!

Ce înseamnă lucrul acesta, că tot poporul român gândeşte ca Partidul Naţional Liberal? Nici în interiorul partidului dumneavoastră nu se gândeşte la fel în toate părţile. Şi vedem conflictul care există la nivel interpersonal între liderii acestui partid. D-apoi să mai gândiţi că unii sunt majoritari în ţara aceasta! Aveţi 27%, cum puteţi spune că monarhiştii sunt majoritari în România? (Vociferări.)

Cum puteţi face din istorie o cârpă de şters pe jos, doar ca să vă serviţi intereselor politice de moment? Cum puteţi să veniţi să schimbaţi printr-un vot adevărul istoric?

E drept, înainte de 1947, la 10 mai era sărbătorită Independenţa României. Dar era o chestiune de oportunitate - aşa a dorit Domnitorul, şi poporul i-a făcut hatârul. Tot acel popor care, sub tunurile Guvernului liberal al lui D.A. Sturdza, lăsa vreo 11.000 de ţărani pe câmpurile din România, sub ordinele lui Averescu şi Antonescu.

Ştiţi că Domnul Carol, rege pe atunci, în 1907, i-a graţiat pe toţi generalii Armatei Române, care a împuşcat, care a omorât cu tunul ţăranii la Răscoala din 1907? Ştiţi că printre ei era şi mareşalul Antonescu de mai târziu? (Aplauze.) Ştiţi că printre... (Aplauze.) ...cei care au murit, 300 erau numai din ordinul lui Antonescu, la Galaţi?

Ştiţi lucrurile acestea, dar le treceţi sub tăcere. Cum îi treceţi sub tăcere şi pe cei pe care i-a împuşcat Guvernul Brătianu, în 13 decembrie 1918, când Miron Cristea...

Voci de la PSD:

Bravo! (Aplauze.)

Domnul Adrian Solomon:

...Mitropolitul Ardealului, venea, împreună cu delegaţia de la Alba Iulia, să înmâneze Regelui Ferdinand Actul de Unire, tipografii erau împuşcaţi nu departe de noi, aici, aproape de B1, ca să fie mai aproape geografic, că staţi prost cu geografia, după cum am văzut - la voi Berlinul şi Parisul sunt totuna.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Haideţi, vă rog frumos, să nu divagăm. Totuşi, nu suntem la declaraţii politice, domnule deputat.

Vă rog să încheiaţi!

Domnul Adrian Solomon:

...cum şi estul României este şi în nord-vest.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Şi vreau să închei.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Ia încheiaţi!

Domnul Adrian Solomon:

Nu vom vota această lege. Eu, cel puţin. Colegii mei - probabil sunt şi monarhişti printre ei - vor face ce ştiu mai bine să facă.

Dar nu supuneţi istoria unor alte presiuni, neavenite, pentru că nu veţi fi cu nimic mai buni decât comuniştii!

Nu vă mai plângeţi de... (Aplauze.) ...ce au făcut cei de atunci, pentru că folosiţi aceleaşi metode - aţi băgat oameni în puşcărie, schimbaţi istoria din pix şi prin votul dumneavoastră... (Vociferări.)

Aşa cum au făcut ei faceţi şi voi!

Halal, capitalişti! Halal, Partid Naţional Liberal!

Şi, probabil, ca domnul Cîţu să nu urmeze sfaturile sau exemplul înaintaşilor săi, să pună tunurile pe agricultorii care se vor plânge acuşi că nu au subvenţii, că nu au niciun ban din PNRR, că nu au nicio atenţie din partea dumneavoastră şi sunt lăsaţi doar la mila Celui de Sus! (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Gabriel Andronache, procedură... intervenţie. Vă rog.

Voci de la PSD:

Bravo!

Bine! (Aplauze.)

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Acum, că s-a consumat momentul de glorie al domnului Solomon, în calitate de lider de grup, constat din nou încălcarea Codului de conduită al Camerei Deputaţilor şi Senatului. (Vociferări.)

Colegul dumneavoastră, stimaţi colegi din Grupul PSD, a jignit doi colegi din Grupul PNL. (Vociferări.)

Prin urmare, vorbim de domnul deputat Gigel Ştirbu, la adresa căruia a perorat anumite invective, şi de colegul deputat, Daniel Gheorghe.

În baza dispoziţiilor Codului de conduită, îi adresez rugămintea domnului Solomon să vină să îşi ceară scuze, de la microfon, pentru invectivele adresate. (Vociferări.)

În situaţia în care... (Vociferări.) ...nu respectăm Codul de conduită... (Vociferări.) ...suntem în mod evident în afara Regulamentului.

Domnule Solomon, cu acordul preşedintelui de şedinţă, ar trebui să vă cereţi scuze! (Vociferări.)

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Dacă doriţi, vizavi de invectivele aduse la adresa celor doi colegi, dincolo de expresia opiniei dumneavoastră, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule preşedinte, dincolo de toate lucrurile acestea, eu nu ştiu care este invectivul care l-am adus colegilor mei.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

...pe care...

Domnul Adrian Solomon:

Că nu a citit domnul Gigel Ştirbu vreun document istoric, e lesne de priceput, la modul în care tratează problema. (Râsete. Aplauze.)

Despre domnul Gheorghe nu cred că am zis ceva care să-l...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Ba da!

Domnul Adrian Solomon:

Anume? Spuneţi-mi, ca să-mi cer scuze! Mi-aş cere, cu mare drag, pentru că este un băiat extraordinar de bine pregătit, un istoric tânăr de succes... (Vociferări.) ...care mai are de lucrat la... (Vociferări.) ...la spaţiu... (Vociferări.) ...la timp se pricepe. Nu cred că l-am jignit. Dar, dacă se simte jignit, eu îmi cer scuze!

Oricum, vorbind despre PNL, generic, nu cred că la orice vorbă de-a noastră veţi veni să ne puneţi pumnul în gură, arătându-ne Codul de conduită... (Vociferări.) ... introducând o nouă cenzură în Parlament... care s-o transferaţi pe urmă în societate! (Vociferări.) Pentru că astfel de lucruri trebuie să înceteze, dragii mei!

Nu pentru asta ne-a trimis lumea aici, ca să ne luăm după virgule şi după tot felul de cuvinte, să ne sancţionăm unii pe alţii, şi la un moment dat să vedem că nu mai are cine vorbi!

Dacă vreţi să tăcem, tăcem, dar spuneţi-ne-o cât se poate de clar! Trimiteţi-ne Ministerul Cenzurii sau Propagandei pe capul nostru...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Haideţi... haideţi să nu intrăm în divagare, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

...faceţi ceva mai eficient, mai elegant.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Haideţi, că o ducem de-acum pe o turnantă care nu are nici legătură cu subiectul!

Domnul Adrian Solomon:

Deci rămâne de stabilit de către...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Era vorba de încheiat în mod civilizat şi elegant această...

Domnul Adrian Solomon:

...rămâne de stabilit de către istorie dacă eu...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...chestiune, vă rog frumos.

Domnul Adrian Solomon:

...citind... citind stenograma...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

...dacă am zis ceva nelalocul lui. Dar dacă "neavenit" se consideră că e o jignire, îmi cer scuze! Şi nu o să-l mai folosesc. O să caut o altă...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

...formulare...

Domnul Adrian Solomon:

...expresie sau...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Da.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

...un sinonim.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat...

Puneţi sticla la loc! Nu furaţi sticla de la pupitru! (Râsete. Vociferări.)

Domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Da.

Apreciem că, în felul său, specific, domnul Solomon şi-a cerut scuze şi acceptăm aceste scuze.

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Ei, aţi văzut? (Aplauze. Vociferări.) Eleganţa între colegi poate să aducă şi o comunicare, chiar dacă este antagonică, dar într-un mod totuşi civilizat.

Domnul deputat Florea Daniel, Grupul PSD.

Domnul Daniel Florea:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu voi vota această lege.

Promit că mă încadrez în 3 minute.

Vă citesc discursul Regelui Carol I de pe 10 mai 1881. Este foarte, foarte scurt.

"Prin serbarea de astăzi se sfârşeşte într-un mod atât de strălucit un răstimp de cincisprezece ani - 1866-1881 - atât de bogat în lupte grele şi fapte mari. România s-a dezvoltat într-un mod deosebit, sub paza Constituţiei şi legilor sale. Neobosita muncă a oamenilor de stat, vitejia oştirii sale şi nestrămutata mea încredere în puterea poporului au adus la bun sfârşit cea mai vie dorinţă a tuturor - astăzi s-a întemeiat Regatul, o garanţie sigură pentru viitor. Deci primesc cu mândrie această coroană. Ea e făurită din metalul unei guri de foc, stropită cu sângele eroilor noştri şi sfinţită de biserică. O privesc ca un simbol al independenţei şi al puterii României, ca un scump odor, va fi mărturia timpurilor triste, dar glorioase. Va aminti generaţiilor viitoare vitejia străbunilor şi legătura ce a fost între Domn şi popor. Şi cea mai frumoasă coroană, pentru Regină, va fi, ca şi pentru mine, încrederea şi iubirea poporului căruia îi aparţin toate gândurile şi simţurile noastre.

În faţa acestor steaguri care au fâlfâit pe câmpul de luptă, în faţa acestor coroane, simbolurile Regatului, şi împrejurul cărora s-ar strânge poporul, ca ostaşii împrejurul acestor steaguri, în faţa acestor prinoase pentru care s-au grăbit poporul spre Capitală, ne unim în strigătul scump inimilor noastre:

"Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin propriile sale mijloace!".

Asta a zis Regele pe 10 mai 1881.

Hai să vedem ce a spus Mihail Kogălniceanu, pe 9 mai 1877, în Parlament.

"Domnilor, şi Camera, şi Senatul, la interpelările domnilor Stolojan şi Fălcoianu, au recunoscut că suntem în stare de rezbel, au recunoscut că suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă şi că acele legături sunt rupte mai întâi de către Înalta Poartă.

(...) În starea de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem?

Suntem independenţi; suntem naţiune de sine stătătoare. Noi nu am fost vasali, Sultanul nu a fost suzeranul nostru. Însă era ceva. Erau nişte legături sui-generis. Nişte legături care erau slabe când românii erau tari; nişte legături care erau tari când românii erau slabi.

Aşadar, domnilor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentanţei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi independentă".

Kogălniceanu a vorbit mult mai mult şi mult mai bine.

Dar unde se spune despre independenţă? În discursul de la 9 mai 1877 sau în discursul de la 10 mai 1881?

Sper că acum putem vota toţi în cunoştinţă de cauză. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR consideră că declaraţia făcută de domnul deputat Bulai este o insultă la adresa noastră şi consideră că afirmaţiile pe care le-a făcut... (Aplauze.) ...afirmaţiile pe care le-a făcut la adresa Grupului AUR sunt acuzaţii nefondate, care se constituie în veritabile... (Vociferări.) ...în veritabile atacuri la persoană, care depăşesc Regulamentul Camerei Deputaţilor şi încalcă... (Vociferări.) ...încalcă Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

O voce de la PSD:

Bagă-l în comisie!

Domnul Dan Tanasă:

Apropo de faptul că suntem în permanenţă acuzaţi că am fi noi antistrăini, că am fi xenofobi, că am fi... vă împărtăşesc, domnule Bulai, că suntem mândri că îl avem printre noi pe colegul nostru, Vasile Nagy, care vorbeşte... este dintr-o familie... (Aplauze.) ...dintr-o familie respectabilă şi ne mândrim cu el, că e un ungur neaoş.

Vă împărtăşesc că, dacă-mi amintesc bine, domnul Merka, acum două săptămâni...am asistat, acum două săptămâni, la un moment extrem de emoţionant pentru mine, la declaraţia domnului deputat Merka, şi am fost absolut impresionat şi de declaraţia Domniei Sale, şi de reacţia plenului Camerei Deputaţilor, care s-a ridicat în picioare şi a aplaudat atât discursul domnului deputat Merka, cât şi prezenţa ambasadorului Republicii Slovace la Bucureşti. Am fost impresionat, m-am bucurat că am putut participa la acest eveniment.

Şi vă asigur, domnule Bulai, că întreg Grupul AUR, toţi colegii de la AUR s-au ridicat în picioare şi au aplaudat.

Aşa încât, domnule Bulai, nu pot să vă spun decât că atunci când mai aruncaţi insulte la adresa colegilor din AUR, cu privire la acuzaţii total nefondate, că am fi plini de ură la adresa nu ştiu cui, cred că ar trebui să vă uitaţi mai întâi în sufletul dumneavoastră.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Drept la replică!

Domnul Lucian Feodorov (din sală):

Nu e drept la replică, să-şi ceară scuze!

O voce de la PSD:

Cere-ţi scuze!

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Domnul deputat Bulai, drept la replică.

Vă rog, concis, dacă vreţi şi la...

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc pentru această oportunitate.

Mă bucur că-l iubiţi pe domnul Vasile Nagy.

Mă bucur că am dezbătut aici.

Concluzia mea este că suntem cu mult în urma societăţii. Pentru că nu asta aşteaptă românii - să folosim o oră să stabilim veridicitatea unui eveniment istoric de acum de mai bine de 150 de ani şi o reparaţie care de fapt nu are loc, ci doar o mică formă fără fond, una pe lângă multe altele pe care le-am discutat aici.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Dezbaterile generale fiind încheiate, trecem la dezbaterea Proiectului de Lege nr. 66/2017, pentru care comisiile sesizate în fond propun adoptarea.

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Marginal 2, art. 1, observaţii? Nu sunt.

Marginal 3, art. 2, observaţii? Nu sunt.

Marginal 4, art. 3, intervenţii? Observaţii? Nu sunt.

Proiectul de Lege nr. 66/2017 rămâne la votul final, cu propunerea de adoptare, iar Proiectul de Lege nr. 20/2018 rămâne la votul final, cu propunerea de respingere.

Vă mulţumesc.

Timpul alocat dezbaterilor din această zi a expirat, drept pentru care declar şedinţa închisă şi vă urez o seară bună fiecăruia dintre dumneavoastră!

Vă mulţumesc.

Urmează sesiunea de întrebări şi interpelări, de la ora 17,00, condusă de doamna deputat Cristina Prună.