Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Claudiu Roman:

8. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor; Pl-x 726/2022.

Întreb iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Da.

Vă rog, domnul deputat Kocsis, în calitate de iniţiator.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Iniţiativa legislativă este simplă. Dacă vrem justiţie puternică şi independentă, trebuie să punem stop tranzacţionării funcţiilor de procurori-şefi între diferitele partide aflate la conducere sau între ministrul justiţiei şi preşedintele României.

Am propus ca cei care doresc să devină procurori-şefi să îşi depună dosarul la CSM, iar CSM, prin Secţia de procurori, să facă selecţia dosarelor şi să trimită 3 propuneri motivate ministrului justiţiei, care va alege o persoană dintre cei 3 propuşi.

Evident, Klaus Iohannis, sau oricare alt preşedinte care va veni pe viitor, nu mai are ce căuta în această procedură de selecţie şi numire a procurorilor-şefi.

Iniţiativa mai prevede ceva - readucerea în firescul constituţional a activităţii judecătorilor, care, conform Legilor Predoiu, pot ignora astăzi deciziile CCR şi ICCJ, fără să mai existe vreo sancţiune.

Colegii de la AUR - mă gândesc că mai ţineţi minte cum spuneaţi că nu vor parlamentarii Forţei Dreptei să vă semneze sesizarea la CCR pentru a ataca Legile lui Predoiu -, iată că acum aveţi o iniţiativă legislativă în care am ţinut cont de absolut toate recomandările Avocatului Poporului şi ale celor 2 judecători CCR care au făcut opinie separată.

Domnul Antonio Andruşceac (din sală):

Şi o votăm.

Domnul Alexandru Kocsis-Cristea:

Arătaţi că grija faţă de suveranitatea naţională nu este doar o lozincă de bonton şi votaţi acest proiect de lege!

Mai fac o ultimă menţiune, este foarte importantă.

Şi vă spun că iniţiativa legislativă are aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, dar mai ales de la Consiliul Superior al Magistraturii.

Nu există absolut niciun motiv pentru care un asemenea proiect de lege să nu fie votat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Da.

Mulţumesc, domnule deputat.

Comisia juridică, pentru prezentarea raportului.

Vă rog.

Domnul Ştefan-Ovidiu Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Pl-x 726/2022

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere cu propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil.

Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 303/2022, în sensul stabilirii unei noi proceduri privind numirea şi revocarea din funcţii de conducere de rang înalt la parchete, al eliminării posibilităţii judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului de specialitate juridică asimilat acestora de a avea calitatea de experţi în proiecte cu finanţare externă în domeniul justiţiei, precum şi al stabilirii drept abatere disciplinară a deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, Curţii Constituţionale, Curţii de Justiţie a Uniunii Europene ori a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii sau referitoare la dezlegarea unor chestiuni de drept.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Înscrieri la dezbateri generale, Grupul USR, domnul Ion Stelian-Cristian.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Proiectul este unul foarte important, pentru că ne dă ocazia unei discuţii asupra unui subiect important în societatea noastră - rolul procurorilor, rolul politicienilor în numirea procurorilor.

După cum ştiţi, se află în deplină desfăşurare o procedură de numire a procurorilor de rang înalt, şi societatea civilă, jurnaliştii au tras semnale de alarmă cu privire la posibilitatea unor numiri care să direcţioneze dosarele într-o anumită zonă.

Este foarte important să avem echilibru în ce priveşte puterile în statul român şi să nu acordăm putere deplină nici politicienilor, când vorbim de numirea procurorilor, pentru că vor avea întotdeauna tendinţa să numească persoane care să fie sensibile la anumite semnale care vin din partea lor, dar nici magistraturii, pentru că se poate crea o castă care nu mai poate fi stăpânită de nicio altă putere în stat.

Şi, atunci, varianta cea mai bună, cea mai potrivită, ar fi, în opinia noastră, varianta în care puterile în statul român se controlează reciproc şi în care nu există putere absolută de nicio parte.

De aceea, în ciuda avizului favorabil care a fost primit din partea Consiliului Superior al Magistraturii, vedem şi celălalt pericol, acela în a crea din Consiliul Superior al Magistraturii un fel de stat în stat care, practic, ia singur toate deciziile şi care nu are nicio responsabilitate în faţa societăţii.

Varianta cea mai potrivită, în opinia noastră, era aceea în care ministrul, care, constituţional, se află în raport cu procurorii, în situaţia în care procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului, ministrul să facă propunerea, iar CSM - Secţia pentru procurori - să aibă un aviz conform, în sensul în care, atunci când doresc să nu se promoveze o anumită persoană într-o anumită funcţie, argumentat, să poată bloca acea numire. Şi atunci mecanismul este unul echilibrat, este unul în care niciuna dintre părţi, nici politicienii, dar nici autoritatea judecătorească, prin CSM, nu deţin puterea absolută.

Dacă nu vom ajunge la o astfel de numire, indiferent cine vor fi persoanele numite, vor plana asupra lor suspiciuni că se doreşte influenţarea dosarelor penale, pentru că vorbim de procurori în speţa de faţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc.

Domnul Stelian-Cristian Ion:

Deci ne vom abţine de la vot, dar discuţia este foarte importantă pe acest subiect, lucrurile nu sunt încheiate şi nu...

În opinia noastră, legea actuală nu este una corectă, pentru că politicienii - ministru şi preşedinte - au ultimul cuvânt.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Stelian-Cristian Ion:

În procedura în derulare astăzi avem aşteptarea, spre exemplu, ca ministrul justiţiei să retragă propunerile asupra cărora Secţia pentru procurori din CSM a dat aviz negativ.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea neafiliaţilor, domnul deputat Lupu Andrei.

Domnul Andrei-Răzvan Lupu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am toată aprecierea pentru intenţia colegului deputat Kocsis, cu privire la acest proiect, dar există, din păcate, unele aspecte care fac proiectul în momentul acesta inaplicabil sau inoportun.

În momentul acesta avem un întreg conflict de natură judiciară între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională a României şi, la nivel european, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Dumneavoastră doriţi să includeţi drept sancţiune disciplinară faptul că un judecător ar încălca decizii ale CCR sau hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene sau hotărâri ale ÎCCJ.

Din păcate, din păcate în jurisprudenţa celor trei instanţe veţi găsi hotărâri cât se poate de contradictorii.

Din păcate, CCR în momentul acesta se încăpăţânează să critice încontinuu Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi ştiţi că există judecători în România sancţionaţi de către CSM sau împotriva cărora a început controlul Inspecţiei Judiciare, pentru că nu au respectat decizii ale CCR, dând prioritate dreptului Uniunii Europene sau invers.

Deci avem o practică cât se poate de inconstantă, iar introducerea acestor dispoziţii ar face, din păcate, să avem sancţiuni de toate părţile, fără să avem şi o soluţie clară în România.

Mai bine ar fi, din partea noastră, a Parlamentului, să putem stabili cum vom face pe viitor să rezolvăm astfel de conflicte în care CCR şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene se contrazic din orgolii mărunte, pentru a arăta noi, Curtea Constituţională, că Constituţia noastră este mai brează decât tratatele fundamentale ale Uniunii Europene.

Deci, încă o dată, apreciez dorinţa de clarificare a legislaţiei, dar, pentru moment, în condiţiile în care Curtea Constituţională încă se încăpăţânează să apere ceva depăşit de mult în alte state ale Uniunii Europene, suveranitatea constituţională a României, va trebui să ne abţinem pe acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Muncaciu Sorin-Titus, Grupul AUR.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Păi, tocmai despre asta este vorba. E o chestiune de filosofie, de concepţie. Suntem sau nu suntem suverani în ţara noastră.

Dacă noi acceptăm ca să fie două soluţii sau trei soluţii date de judecători, diferite, unitatea sistemului nostru judiciar este afectată. Nu putem să admitem aşa ceva!

Am fost... secretarul comisiei şi-mi aduc aminte ce s-a întâmplat la aceste amendamente. S-a votat contra pe party line. Nu?

Adică noi ce facem acum? Admitem o altă jurisdicţie şi în momentul acesta unitatea noastră va fi făcută praf, pentru că fiecare judecător poate să interpreteze cum vrea.

Nu se poate aşa ceva!

Suntem un stat suveran? Da sau nu?

Argumentul că, vezi Doamne, CCR-ul şi Curtea Europeană nu se înţeleg este absurd.

La noi în ţară trebuie să primeze Constituţia României, altminteri nu suntem un stat!

Un stat se bazează pe setul fundamental de reguli şi acest set este Constituţia statului.

Dacă noi acceptăm să nu respectăm în toate condiţiile Constituţia, nu mai suntem stat, să fie foarte clar! (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc.

Domnule Lupu... aţi luat cuvântul.

Domnul Coarnă, vă rog.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem de-a face cu două lucruri fundamentale.

Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii. Aceasta înseamnă că în momentul în care nu pui în executare, tu, magistrat, încalci legea şi, sigur, pe cale de consecinţă, ar trebui să fii şi cercetat, cel puţin disciplinar.

Am avut această abatere disciplinară introdusă în 2012 de către, ce să vezi?, acelaşi ministru, Predoiu, pentru că avem o decizie a Curţii Constituţionale din 2012, Decizia nr. 2, care obliga la introducerea în legea-cadru, în statutul magistraţilor, a acestei abateri disciplinare. Sigur că în 2022, în urma presiunilor externe, crezând că noi vom fi primiţi în Schengen, am renunţat la suveranitatea constituţională.

Noi trebuie să ne raportăm la Constituţia României, nu la alte Constituţii.

Sigur că în interiorul Constituţiei o să vedeţi că avem un mecanism care face corelarea între dreptul intern şi dreptul european. Dreptul european mi se aplică atunci când îmi este mai favorabil mie, justiţiabil.

Sigur că problema de fond rămâne la aplicarea unitară a legii, pentru că în afară de deciziile CCR, avem şi decizii ÎCCJ, adică Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care emite un recurs în interesul legii în momentul în care constată că două sau mai multe acţiuni cu acelaşi obiect şi părţi diferite au soluţii diferite. Atunci Înalta Curte de Casaţie se pronunţă. În momentul în care devine definitivă, este obligatorie în aplicarea legii.

În condiţiile actuale, judecătorii devin, dacă vreţi, putere de reglementare. Practic, judecătorul are opţiunea să reglementeze şi să aplice dreptul pe care îl doreşte.

Eu am susţinut aceste amendamente, le-am şi depus la momentul respectiv şi astăzi le susţin şi voi vota în consecinţă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Nemaifiind intervenţii, vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.