Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 aprilie 2025
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.52/2025
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 aprilie 2025 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 aprilie 2025
![]() |
7. | Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (Pl-x 258/2019) (rămasă pentru votul final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 258/2019 |
|||||
| ................................................ |
|
5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii; Pl-x 258/2019. Comisia pentru administraţie şi Comisia pentru sănătate şi familie, vă rog, raportul comun suplimentar. Domnule preşedinte Rogobete, vă rog. |
|
Domnul Alexandru-Florin Rogobete: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport comun suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 199 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul asigurării cadrului legal pentru angrenarea constantă a bugetelor locale, mai precis a bugetelor primăriilor municipiilor din România, în finanţarea şi susţinerea spitalelor de interes judeţean, cu excepţia acelora care au preluat în administrare, ca şi ordonator de credite, un spital. În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun suplimentar de adoptare a propunerii legislative. În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Dezbateri generale. Domnule Muncaciu, vă rog. Grupul AUR. |
|
În fine, un proiect de lege care respectă subsidiaritatea, în sensul că la nivelul cel mai de jos administrativ se iau deciziile. Acesta este un lucru bun. În fine, a învăţat şi alianţa aceasta câteva lucruri din practica europeană. Dar, faptul că, în articolul 199, se permite administrarea acestor clădiri ale spitalelor este un lucru bun, atât timp cât ele rămân în scopul pentru care au fost făcute, adică rămân parte a spitalelor. Problema începe în momentul în care aceste corpuri de clădire nu mai aparţin spitalelor sau, mă rog, nu se mai desfăşoară activitate medicală acolo. De aceea, nu înţeleg punctul de vedere al Guvernului, care se opune acestui proiect. Şi ar trebui ca cei care au propus proiectul, care, din câte am înţeles, sunt cei din alianţă, să ne explice şi nouă de ce la nivel parlamentar este o idee bună şi de ce, la nivel guvernamental, administrativ este o idee proastă. (Aplauze.) |
|
Domnul Rusu Sebastian-Mihai, Grupul PNL. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Adoptarea prezentului act normativ este necesară pentru întreg sistemul public de sănătate şi propune angrenarea bugetelor locale. Mai exact, unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, care nu au preluat în administrare, ca ordonator de credite, un spital, din bugetul local aprobat, pot participa la finanţarea şi susţinerea unităţilor sanitare publice, indiferent de subordonarea acestora. De asemenea, iniţiativa legislativă face un îndemn la adresa autorităţilor locale să poată participa la finanţarea unor cheltuieli de administrare şi funcţionare, respectiv cheltuieli de personal, stabilite în condiţiile legii: bunuri şi servicii, investiţii, reparaţii capitale, consolidare, extindere şi modernizare, dotări cu echipamente medicale ale unităţilor sanitare publice transferate, suplimentarea alocaţiei de hrană, în limita creditelor bugetare aprobate, cu această destinaţie, în bugetele locale. Şi aş vrea să vă dau exemplul de la Braşov, unde Spitalul Judeţean şi toate spitalele cad în sarcina Consiliului Judeţean Braşov. În cazul Braşovului, municipiul Braşov, clar, dispune de un buget mult mai mare decât cel al consiliului judeţean, iar prin adoptarea acestei legi vom putea practic să dăm ocazia bugetului municipiului Braşov, Primăriei Braşov, să poată ajuta consiliul judeţean, pentru că vorbim de un spital care deserveşte întreg judeţul, inclusiv municipiul. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul este unul benefic, motiv pentru care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestuia. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Şi eu vă mulţumesc. Doamna Ionelia-Florenţa Priescu. Şi la mulţi ani pentru ieri! |
|
Doamna Ionelia-Florenţa Priescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Este clar că un astfel de proiect nu poate fi tratat altfel decât cu pozitivitate, şi îl vom vota. Ce vreau să vă spun, însă, este că asigurarea finanţării spitalelor din România este importantă, iar dezvoltarea unui sistem medical performant trebuie să fie un obiectiv naţional. Însă, cu toate acestea, vreau să atrag atenţia asupra faptului că eşecurile din sistemul medical nu sunt cauzate doar de lipsa finanţării. Şi cred că, în acest moment, se ridică trei întrebări, şi sunt legitime: ce facem cu politizarea conducerii spitalelor; ce facem cu exodul medicilor şi ce facem cu legislaţia neclară, care blochează actul medical, şi ajungem la situaţiile din 2024, când un copil de 16 ani şi-a pierdut viaţa, pentru că medicii nu puteau interveni din cauza unei reglementări neclare. După tragedia de la Târgu Jiu, totuşi, Guvernul a venit cu Ordonanţa nr. 130/2024. Felicit Guvernul pentru modificarea făcută, însă nu este suficient. Din păcate, modificarea este tot ambiguă şi, în calitate de deputat de Gorj, am avut deja o declaraţie politică pe acest subiect, în care am cerut revizuirea şi modificarea textului legal. Până în acest moment, din păcate, nu am primit niciun răspuns din partea Guvernului şi nici a ministrului sănătăţii. Revin cu această solicitare către cele două instituţii. Şi, după cum v-am spus, grupul parlamentar va vota pentru acest Pl-x. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Şi eu vă mulţumesc. Doamnă Vedinaş Verginia, vă rog. Grupul SOS. |
|
Domnule preşedinte, Dragi colegi, Este o iniţiativă care, la prima citire, pare să fie bine intenţionată, pare să aducă un beneficiu pentru un domeniu atât de încercat, cel al spitalelor. Problema este că nu contează numai obiectivul, ci şi modul în care vrem să rezolvăm ceea ce este deficitar în societate. Nu întotdeauna scopul scuză mijloacele, cum a spus cândva Gambetta. Dacă analizăm această iniţiativă, constatăm că se încalcă cel puţin două principii fundamentale, care guvernează organizarea şi funcţionarea administraţiei publice în România. Primul este principiul autonomiei locale, care, în afară de a fi administrativ, are şi caracter financiar, şi cel de-al doilea principiu este că nu poţi transfera, nu poţi atribui o responsabilitate unei entităţi locale, comunităţi, fără să-i asiguri şi veniturile necesare. Unele state au scris în Constituţie un asemenea principiu. De aceea, în opinia mea, soluţia ar trebui să fie alta. Pentru aceste considerente, în primul rând, statul să-şi asume asigurarea şi să rezolve într-un mod care să facă într-un fel autentic eficientă şi posibil de a fi implementată o asemenea măsură. Acestea sunt considerentele pentru care grupul nostru parlamentar nu va susţine această iniţiativă. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Domnule Vass Levente, vă rog. |
|
Stimaţi colegi, Iniţiativa e din 2019, înainte ca AUR să intre în Parlament. Deci s-au mai născut şi atunci propuneri bune şi vă mulţumim că le susţineţi. Legat de celălalt partid, din stânga, să ştiţi că nu impune nimic această modificare legislativă autorităţilor publice locale. Probabil aţi citit numai iniţiativa şi expunerea de motive, în comisie, împreună şi cu partidul vostru, şi cu voturile dumneavoastră s-au modificat şi se poate finanţa din bugetul autorităţilor publice locale. Ceea ce este însă foarte important, datorită descentralizării, care totuşi... şi iarăşi s-a făcut înainte ca AUR să intre în Parlament... s-a dat la autorităţile locale, unora dintre spitale, 350 la număr. Autorităţile locale, de atunci, contribuie cu sume foarte importante la reparaţii, la susţinerea serviciilor medicale. Este un lucru bun. Haideţi să continuăm această direcţie, pentru că, într-adevăr, aveţi dreptate, Ministerul Sănătăţii are de rezolvat foarte multe lucruri. Durata medie de spitalizare, din 2019, merită de reţinut, a scăzut cu 10%. Numărul internărilor în spitalele din România a scăzut cu 14%, din 2019. Cumulând aceste date, chiar dacă finanţarea spitalelor trebuie crescută, se impune o schimbare de strategie, la nivel de paturi finanţabile, care, într-adevăr, trebuie făcută de Ministerul Sănătăţii. Deci, noi, UDMR susţinem, am fost printre iniţiatori şi solicităm de la Ministerul Sănătăţii să facă paşii necesari pentru a avea sistem... (I se întrerupe microfonul.) |
|
Mulţumesc. Domnul Oprea Octavian, Grupul PNL. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am contribuit la acest proiect de lege cu un amendament care permite sectoarelor municipiului Bucureşti să poată beneficia de sume de bani de la unităţile administrativ-teritoriale din jurul Bucureştiului pentru construirea de spitale. Am contribuit la acest proiect de lege cu amărăciune, pentru că ne aflăm, astăzi, într-un moment în care primarul general al Capitalei, care a avut în subordinea sa ASSMB, instituţia subordonată din Primăria Capitalei, care este una dintre instituţiile cu cea mai slabă rată de performanţă. În acest moment, când discutăm, primarul general al Capitalei, care se vrea viitorul preşedinte al României, blochează, cu bună-ştiinţă, construirea singurului spital din Sectorul 6 al municipiului Bucureşti şi unul dintre puţinele spitale construite de după 1990, în România. Acest proiect de lege este un proiect extrem de folositor pentru unităţile administrativ-teritoriale care nu au spitale în administrare, dar în acelaşi timp e un proiect de lege care, cel puţin în municipiul Bucureşti, scoate la iveală modul extrem de defectuos în care a fost administrată toată reţeaua de spitale aflată în subordinea Primăriei Capitalei. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă la titlu există obiecţii sau comentarii? Nu. Adoptat. Dacă de la nr. crt. 1 la nr. crt. 4 există obiecţii? Nu. Adoptate. Propunerea legislativă rămâne la votul final. Doamnă Gianina Şerban, cu mare drag vă cedez locul. Urmează şedinţa de interpelări. Declar această şedinţă închisă. |


