Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

10. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Calea către următorul cadru financiar multianual COM (2025) 46; PHCD 36/2025.

Reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, vă rog.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Raport pentru Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor Calea către următorul cadru financiar multianual Comunicarea Comisiei 46/2025

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere transmise de Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- a apreciat interesul acordat de Comisia Europeană şi eforturile acesteia pentru realizarea unui viitor buget european adecvat pentru atingerea obiectivelor prioritare ale Uniunii Europene, în domeniul creşterii economice, coeziunii, securităţii şi ocupării forţei de muncă şi care să reflecte legătura solidă între priorităţile de finanţare şi viitoarele priorităţi ale Uniunii, în scopul generării de valoarea adăugată europeană;

- a recomandat să fie avută în vedere condiţionarea finanţărilor de respectare a statului de drept, deoarece poate juca un rol negativ, inhibant şi descurajant în procesul de reducere a decalajelor socio-economice între statele membre ale Uniunii;

- a recomandat ca noile provocări legate de migraţie, controlul frontierelor, terorism, apărare şi securitate să fie încadrate în viitorul cadru financiar multianual, dar nu în detrimentul celor două politici tradiţionale - politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 15 aprilie 2025 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ionescu Tudor, SOS, vă rog.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Înainte de toate vă adresez salutul Pascal Hristos a Înviat!

În ce priveşte acest proiect de hotărâre vă spun din start - Grupul parlamentarilor SOS România va vota împotriva acestui proiect care transformă fondurile europene într-un instrument de şantaj şi de condiţionare ideologică şi birocratică.

În cazul în care n-aţi avut timp să parcurgeţi toate articolele acestui proiect de hotărâre, vă atrag atenţia că la art. 12 se vorbeşte, negru pe alb, de condiţionarea finanţării de respectare a statului de drept.

Vă daţi seama despre ce e vorba? Polonia şi Ungaria au fost şantajate cu aceste fonduri europene. Polonia a avut blocate fonduri europene în valoare de 137 de miliarde de euro; Ungaria, de asemenea.

De ce? Pentru că n-au vrut să accepte cote obligatorii de migranţi şi refugiaţi şi pentru că, vezi Doamne, n-au respectat drepturile homosexualilor. Da?

Vreţi ca România să ajungă mâine în aceeaşi situaţie?

Vreţi să ne trezim şi noi cu fondurile blocate?

Nu vă daţi seama? Uitaţi-vă... România a fost retrogradată la capitolul indexul... democraţia a fost retrogradată de la "democraţie deficitară", la "regim hibrid". Suntem, în acest moment, sub Sri Lanka şi Botswana, cu celebra ei monedă. Da?

Oricând României îi pot fi blocate fondurile europene.

Este timpul să nu mai girăm aceste politici economice dictate de la Bruxelles, care nesocotesc realităţile economice din România şi din Estul Europei.

E timpul să respingem acest şantaj prin fondurile europene şi prin această condiţionare ideologică şi birocratică.

România merită mai mult. România merită mai mult decât rolul de simplu "yesman", în Uniunea Europeană, şi de simplu executant.

România merită să decidă, nu doar să accepte.

Vă mulţumesc şi vă îndemn pe toţi să votaţi împotriva acestui proiect de hotărâre nociv pentru viitorul României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Dimitriu Alexandru-Paul, USR, vă rog.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Vă spun sincer că n-am crezut că de la această tribună poţi să critici statul de drept şi poţi să critici o condiţionare de bun-simţ în ceea ce priveşte respectarea normelor primare ale democraţiei.

Nu există nicio democraţie şi niciun stat liber care să nu fie aşezat şi în care pilonii democraţiei să nu se bazeze pe statul de drept.

Ştiu şi, din nefericire, avem oameni, în acest Parlament, care preferă dictatura, în locul unei democraţii.

Stat de drept nu există în Rusia şi probabil şi de aici aversiunea pe care o aveţi. (Vociferări.)

Statul de drept este singurul care ne permite să avem libertate de exprimare. Statul de drept este singurul care ne permite să venim aici, la microfon, şi să criticăm ceea ce consideră fiecare dintre noi că este de criticat.

Fără un stat de drept am fi înapoi, în comunism.

Fără un stat de drept am fi ca în Belarus sau în Rusia.

Dragi colegi,

În momentul în care intri într-o uniune europeană, în momentul în care dai un vot, ratifici o constituţie care spune foarte clar că reglementările din Uniunea Europeană au prioritate, dacă ai dat acest vot şi te consideri că eşti membru în Uniunea Europeană şi o condiţie esenţială pentru a intra în Uniunea Europeană este să fii un stat de drept, atunci este normal ca beneficiile pe care le culegi de pe urma acestei Uniuni Europene să fie condiţionate de statul de drept.

Ungaria nu mai este de mult un stat de drept. Şi nici Polonia. Polonia a "alunecat" şi uite acum îşi revine.

Iar posibilitatea asta de a-ţi reveni dintr-o autocraţie, ţi-o dau pilonii statului de drept - alegeri libere, libertatea presei. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Coleşa, vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de Cameră.

Mulţumesc, în primul rând, colegului de la SOS, care a pus punctul pe i.

Statul de drept, după cum vedem, este un concept extrem, extrem de subiectiv. Cine decide dacă un stat, o naţiune, are implementat un stat de drept sau nu?

Cei care sunt tributarii unei ideologii, ca şi la noi, în care democraţia şi libertatea sunt considerate ca fiind contrare statului de drept, şi avem exemple în Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, unde aceşti ideologi consideră că nu există un stat de drept.

Dar, revenind, în plus, la proiectul de hotărâre, se enumeră, între altele, două direcţii principale în care se vor duce banii Uniunii Europene.

În primul rând, dublarea sau triplarea bugetului de apărare şi, în al doilea rând, continuarea pompării de bani în teoria încălzirii schimbării climatice datorate de om, prin industrializare - două concepte de neacceptat, deoarece banii vor veni, în principal, din fondurile de coeziune. România, până în 2027, ar trebui să mai primească încă aproximativ 30 de miliarde de euro fonduri de coeziune care, se presupune, conform acestor planuri, să fie direcţionate către apărare sau aşa-zisa combatere a schimbărilor climatice. Nu putem fi de acord cu aşa ceva.

Suntem de acord, cu siguranţă, dar nu pe fonduri de coeziune şi pe îndatorare, şi pe taxarea cu noi şi noi impozite, conform unei filosofii a amprentei de carbon.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Ultima intervenţie, Câciu Adrian, PSD, vă rog.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Ieri, un coleg de-al nostru, contrazicea sau spunea ceva despre procedura de evaluare a funcţionarilor publici, pe bună dreptate sau mai puţin bună dreptate. Dar eu cred că fiecare demnitar al statului român trebuie să cunoască Constituţia României, art. 1 alin. (3): "România este stat de drept".

De aici încolo să facem filosofie pe ce înseamnă, şi cum este, şi dacă ne "coafează"... Dacă nu ne place chestiunea asta şi nu respectăm Constituţia, nu avem ce căuta în Parlament. Din punctul meu de vedere, da?

Pe de altă parte, nu pot decât să salut această poziţie a Comisiei pentru afaceri europene şi a Parlamentului României pe această hotărâre privind Comunicarea Comisiei.

Pentru ceea ce trebuie, în schimb, să luptăm la Bruxelles şi, apropo, chiar colegii de la SOS, care mai sunt în Parlamentul European, să înţeleagă, o dată pentru totdeauna, pilonii de bază ai Europei, politica agricolă comună şi politica de coeziune trebuie să fie menţinuţi indiferent de provocările economice de securitate sau de care or fi ele şi care vor apărea.

Cu alte cuvine, bugetele Uniunii pe politica de coeziune şi pe politica agricolă comună trebuie să rămână cel puţin la nivelul actualului cadru financiar multianual. Nu trebuie diminuate, pe fondul necesarului de înzestrare militară, pe fondul necesarului de abordare a competitivităţii. Din contră, trebuie aduse resurse financiare noi, pe cadrul financiar multianual POS 2027, astfel încât, pe de o parte, pilonii de bază să rămână nerestructuraţi, din perspectivă financiară, sau, din contră, să fie suplimentaţi, iar resursele financiare să privească noile obiective ale Uniunii.

Pe de altă parte, competitivitatea, care este vizată de noua politică în cadrul financiar multianual nou, nu trebuie să substituie eliminarea disparităţilor regionale sau ceea ce înseamnă efortul Europei pentru eliminarea disparităţilor regionale şi eradicarea sărăciei.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

E în regulă.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

Preambul. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Obiecţii? Nu. Adoptat.

Dezbaterile sunt finalizate.

Proiectul rămâne la votul final.