Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice; Pl-x 14/2023; caracter ordinar.

Avem amendamente admise, dar şi amendamente respinse.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Gliga Dumitriţa, PSD.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă iniţiată alături de colegii din Partidul Social Democrat, pentru deblocarea proiectelor hidroenergetice a căror construcţie a început înainte de anul 2007 este imperativ necesară pentru a pune capăt unei situaţii de-a dreptul hilare şi inadmisibil să se mai întâmple într-un stat european la acest nivel.

Lucrările la o serie de construcţii hidroenergetice demarate de statul român, după ce au ajuns într-un stadiu foarte avansat de realizare, au fost sistate sau întârziate începând cu anul 2007, când s-au creat arii naturale protejate care, întâmplător sau nu, s-au suprapus peste aceste obiective.

Să fie foarte clar pentru toată lumea - nu amenajările hidroenergetice au fost proiectate în arii naturale protejate, ci ariile naturale protejate înfiinţate ulterior s-au suprapus peste amenajările hidroenergetice aflate în construcţie.

În plus, sunt unele situaţii, precum e cea de la barajul de la Răstoliţa, unde aşa-zisa problemă este o suprafaţă de doar 0,6 hectare, care face parte din Parcul Naţional Călimani.

Bineînţeles că o jumătate de hectar nu poate să pună în pericol un ecosistem, dar, din păcate, poate fi un argument pentru cineva rău-intenţionat care are interes să pună beţe în roate şi reuşeşte să ţină în loc o investiţie de miliarde realizată în proporţie de peste 90%.

Enumăr foarte pe scurt argumentele pentru care aceste amenajări hidroenergetice trebuie urgent finalizate:

- securitate energetică şi energie verde regenerabilă şi, spre deosebire de cea solară şi eoliană, predictibilă şi constantă, produsă 24 de ore din 24, energie produsă în bandă, esenţială şi cu cea mai rapidă intervenţie în echilibrarea Sistemului Energetic Naţional;

- de asemenea, contribuie la protecţia împotriva inundaţiilor. Aceste baraje au capacitatea de a opri viiturile care produc de fiecare dată daune considerabile. În acelaşi timp, pot constitui o sursă importantă de apă potabilă şi o rezervă sustenabilă pentru irigaţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc

Pe procedură, domnul lider Rodeanu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Pe procedură, fac aceeaşi solicitare pe care am făcut-o ieri şi în Comisia pentru industrii, pentru retrimiterea la comisie a acestui proiect şi o analiză suplimentară, cel puţin din partea Consiliului Legislativ - nu neapărat punctul de vedere al Guvernului - pentru a fi evaluate din punct de vedere al formei şi amendamentele depuse în cadrul acestui raport.

Detaliile de neconstituţionalitate le-am sesizat, în urma dezbaterilor, în cadrul celor două şedinţe de ieri şi pentru asta facem această solicitare de retrimitere la comisie pentru o săptămână şi pentru o analiză suplimentară a amendamentelor depuse.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Întreb dacă există consens din partea liderilor. Nu.

Atunci vă solicit un vot pentru propunerea făcută de domnul lider Rodeanu.

Să înceapă votul!

41 de voturi pentru, 149 împotrivă, abţineri - 49.

Propunerea domnului lider a fost respinsă.

Continuăm dezbaterea.

Şi am să rog comisiile sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru industrii.

Domnul preşedinte Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Vă mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport comun suplimentar asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 56¹ din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu propunerea legislativă Pl-x 14/2023.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună propunerea legislativă plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele admise, prevăzute în Anexa nr. 1, şi amendamentele respinse, prevăzute în Anexa nr. 2, anexe care fac parte integrată din prezentul raport comun suplimentar.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc colegilor care au fost de acord cu adoptarea amendamentelor în rapoarte - şi în raportul suplimentar - şi colegi... mă refer nu numai din coaliţie, dar şi din actuala opoziţie, care au înţeles că e normal să ne întoarcem la dreptate şi la corectitudine.

De asemenea, îmi exprim speranţa că cei care au jurat să respecte legile ţării vor respecta şi această lege. Şi astăzi se face dreptate şi nu ne mai împiedicăm de puricele albastru pentru a face lucruri care contează pentru securitatea României, pentru securitatea energetică a României.

Să ne prevalăm întotdeauna de faptul că ... haideţi să mai stăm un pic, haideţi să trimitem la comisii, mi se pare o ipocrizie maximă, când stăm cu betoane făcute din '70, în munţi, pentru că unii au considerat că acolo trece puricele albastru, s-au gândacul de... eu ştiu ce... Lotrişor.

Cred că este momentul să ne revenim, cred că este momentul să avem energie curată, cea mai curată după cea nucleară, şi cred că este momentul ca şi miniştrii mediului să se înscrie în RUTI, nu numai prin faptul că se întâlnesc O.N.G.-urile, ci să se înscrie şi dacă, vreodată, vreun membru al familiei, grad afin 4, 5, 6, 7 sau partidul din care fac parte s-au întâlnit cu vreun O.N.G. cu interese în domeniul acesta al ariilor protejate sau blocarea economiei româneşti.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul lider Andronache Gabriel.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Câteva observaţii cu privire la acest proiect.

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru acest proiect, însă sunt de făcut nişte menţiuni cu privire la acest proiect.

Ne exprimăm speranţa că acest proiect nu este doar o declaraţie politică. Sperăm că proiectul va avea şi aplicabilitate.

Noi, însă, am remarcat un aspect, concretizat într-un amendament pe care, din păcate, colegii din comisiile raportoare nu au considerat de cuviinţă să îl susţină.

Uitaţi-vă - şi e bine să ne uităm cu toţii! - în tratatul de funcţionare al Uniunii Europene. Orice intervenţie pe zona de mediu nu poate fi permanentă, ci trebuie să fie temporară. Or, acest aspect ne ridică anumite semne de întrebare, dacă proiectul este declaraţie politică sau este, într-adevăr, o iniţiativă legislativă parlamentară menită să aibă şi aplicare în practică.

Am ţinut să facem aceste menţiuni, pentru că amendamentul nostru este un amendament respins, iar în măsura în care proiectul nu va ajunge să devină lege, Grupul parlamentar al PNL are pregătit un proiect care să respecte toate cele pe care le-am relatat aici.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Negoescu Mihai-Bogdan.

Domnul Mihai-Bogdan Negoescu:

Este momentul ca românii să afle şi să ştie în ce situaţie dramatică ne aflăm cu energia.

Am vizitat duminică Barajul de la Gura Apelor, din Hunedoara, şi am aflat de la angajatul Hidroelectrica de acolo că are 168 de metri înălţime acest baraj. Construcţia lui a început în 1975 şi s-a finalizat în '86, deci atunci când se muncea într-o perioadă mai lungă decât cei 3 ani la care făcea referire domnul Andronache mai înainte. Şi dimensiunile întregului baraj le întrec - da? - de trei ori pe cele ale Piramidei lui Keops, ca să înţelegem ce potenţial hidroenergetic are România.

Puterea instalată acolo, în jur de 350 de megawaţi. Aproape tot ce avem pe energie hidro este construit de părinţii şi de bunicii noştri. Practic, de aproape 36 de ani, cei aflaţi la putere nu au făcut nimic semnificativ, decât închidere şi distrugere.

Iar acum, când trebuie să generăm energie - şi sper că pentru noi şi nu pentru alţii, aflaţi în blackout, la care poate vi s-a dat ordin să livraţi - voi v-aţi trezit că trebuie să finalizăm hidrocentralele, şi acelea proiectate tot înainte de '89.

Deci indolenţa, în toţi aceşti ani, a fost atât de mare încât pe site-ul Ministerului Energiei se discută de un proiect legislativ care prevede militarizarea construcţiei de hidrocentrale. Poate în felul acesta o să reuşiţi să le finalizaţi.

Normal că susţinem construcţia lor, de aceea am şi făcut moţiunea împotriva doamnei ministru al mediului, protectoarea speciilor.

Poate e momentul să ne gândim şi la specia noastră. Mă adresez aici în special colegilor aflaţi în partea extremă stângă a sălii... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dimitriu Alexandru-Paul, din partea Grupului parlamentar al USR.

A expirat timpul, îmi pare rău! Trebuia să vă grăbiţi în expunere. (Se adresează domnului deputat Mihai-Bogdan Negoescu.)

Domnul Mihai-Bogdan Negoescu (din sală):

Nu-i nimic, o să revin la motivarea votului!

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Nu se opune nimeni să construim hidrocentrale, însă, în general, (Vociferări.) noi ne opunem să adoptăm legi care sunt neconstituţionale, legi care contravin dreptului Uniunii Europene.

Şi a spus foarte bine şi colegul Andronache. Să ştiţi, în momentul în care încalci dreptul Uniunii Europene, în care încalci Constituţia, legea aceea devine neaplicabilă.

Dacă e să vorbim despre constituţionalitate, am văzut, de fiecare dată când ne-am aruncat noi, ca Parlament, ca instituţie, să adoptăm ceva repede, rapid, fără analiză, am văzut că, din nefericire, s-a întors în Parlament spre reexaminare, fie de la preşedinte, fie pe probleme de constituţionalitate.

În cazul de faţă, gândiţi-vă că această lege îşi propune următorul aspect: să dea putere de legiferare Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, lucru care, evident, nu se poate. Consiliul poate să dea anumite avize, dar în niciun caz nu poate Consiliul Suprem de Apărare a Ţării să spună: "Acolo urmează să se deroge de la o lege".

Dacă această lege stabilea foarte clar: "Se restrânge aria protejată X, se restrânge aria protejată Y", puteam să vorbim despre o lege constituţională. Dar aspectul legat de încălcarea dreptului Uniunii Europene rămâne, pentru că n-ai cum să modifici tratatele în mod unilateral, printr-o lege, în România. Aceasta este problema.

Şi, da, cred că este o dovadă de ipocrizie, pentru că, de fapt, cei care au iniţiat aceste amendamente, acest proiect, ştiu foarte bine aceste lucruri şi pur şi simplu, prin această lege, se doreşte doar o acţiune de marketing. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Allen Coliban, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Allen Coliban:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Ceea ce faceţi dumneavoastră aici e o cacealma, pentru că nu veniţi să propuneţi o soluţie, veniţi să propuneţi un argument într-o comunicare publică, pe nişte lucruri tehnice greu de explicat românilor.

Ce ar trebui să înţeleagă românii? Că legea pe care o propuneţi are probleme de constituţionalitate.

Aşa cum a spus colegul meu, Alex Dimitriu, nu poţi să faci o derogare în termeni generali, derogarea trebuie să fie specifică.

Nu aţi venit cu o listă şi nominalizate acele hidrocentrale la care s-ar aplica, ci lăsaţi într-un viitor nedefinit posibilitatea CSAT-ului şi a altor instituţii, să facă această listă.

Or, treaba asta, din start, este neconstituţională.

Am avut colegi în arcul coaliţiei care au propus soluţii şi pentru constituţionalitate. Iată că le-aţi respins! Pentru că nu vreţi să faceţi legea asta aplicabilă, vreţi doar să aveţi un argument în care să vă pozaţi că voi salvaţi sistemul energetic.

Haideţi să vedem cu ce-l salvaţi! Îl salvaţi cu nişte hidrocentrale care au fost proiectate - aşa cum dumneavoastră foarte bine aţi spus - înainte de '89, proiectate atunci, pe debitele de atunci.

Orice normative de aprobare şi avizare trebuie să facă trimitere la debitele din ultimii 30 de ani.

Deci, o centrală proiectată acum 35 de ani, evident, nu are aceleaşi debite şi nu are aceleaşi argumente tehnice precum cele cerute de procesul de avizare de acum.

Acum, dacă vă uitaţi - vă dau un exemplu, la Surduc, da?! - avem Bâsca Mare, debit undeva la 14, 13 metri cubi pe secundă, în condiţiile în care centrala proiectată şi turbinele ar trebui să aibă undeva la 30-40 de metri cubi pe secundă pentru a funcţiona.

Vreţi să facem hidrocentrale care să nu funcţioneze doar pentru a poza faptul că vă pasă de sistemul energetic. Nu vă pasă!

Celor care aţi condus 35 de ani nu v-a păsat nici de aceste hidrocentrale, nu v-a păsat nici de banii europeni pe care i-am pierdut pentru retehnologizarea termocentralelor şi trecerea lor pe gaz.

Prin urmare, aici încercaţi doar să dregeţi busuiocul.

Iar specia aceea de rusofili - că vorbeaţi de specii - (Vociferări. Gălăgie.) specia aceea de rusofili... (Vociferări. Gălăgie.) v-a durut în cot de sistemul energetic naţional! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Nu, nu ne e ruşine!

Vouă ... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Gălăgie. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ilie Toma:

Îmi cer scuze că nu mi-am auzit pronunţat numele într-o bătălie din asta, între cei din stânga pupitrului şi cei din dreapta!

Adevărul este că e un proiect de lege bun, pentru că între a nu face nimic şi a face ceva greşit, cum spuneţi dumneavoastră, mai bine încerci să faci ceva pentru români decât să nu faci nimic.

Gândiţi-vă, acele arii protejate pe care dumneavoastră le elogiaţi cu atâta avânt au fost proiectate, da!, pe vremea comunismului, şi cu toţii spuneţi că au fost comuniste.

Nu, fraţilor, au fost nişte proiecte cu suflet care erau pentru români!

Dacă nu ştiţi despre ce e vorba în teren, vă invit să veniţi pe Jiu şi să vedeţi!

Probabil că debitul tuturor apelor, nu doar în România, ci şi în Europa, a scăzut, în ultimii ani, dar ăsta-i mersul naturii. Dumnezeu ştie ce ne va întâmpla şi peste 20 de ani!

Însă veniţi şi vedeţi acolo Jiul, vedeţi că nu se schimbă lucrurile.

Investiţia e făcută 92%, la fel şi la Răstoliţa.

Păi, pentru... nu ştiu, un hectar, două hectare de vegetaţie - şi alea crescute pe fundul bazinului, în ultimii ani - să nu putem să defrişăm?

Nu-i păcat să nu ducem investiţiile astea la capăt?!

De ce vă deranjează atât de mult?!

Eu nu am nicio treabă cu ce partid reprezentaţi dumneavoastră, dar reprezentaţi-i pe români - e momentul acum! - nu vorbiţi din birouri! N-aţi fost acolo să vedeţi cum este! (Aplauze.)

Mergeţi la faţa locului şi, după ce vă veţi lămuri, veţi încerca şi veţi vota! (Aplauze.)

Într-adevăr, nu a fost făcută o listă! Nu a fost făcut o listă, pentru că pe undeva există şi dreptate cu barajul de la Surduc.

Asemenea investiţii poate că nu trebuie duse până la capăt. N-o să rămână oamenii fără debite de apă.

Iar unde sunt debitele de apă mari şi unde există posibilităţi, fraţilor, haideţi să dăm un vot, să ducem investiţiile până la capăt!

Eu vă mulţumesc mult.

Şi, încă o dată, pentru domnul care a fost la barajul de la Gura Apelor, ca şi simplu elev la vremea respectivă, am fost în practică patriotică şi am lucrat la acel baraj.

Da, este cel mai mare baraj de aluviuni din Europa!

Ceea ce ne mândrim că, în Hunedoara... În Hunedoara, din nou, este istorie, este voinţă şi hărnicie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Tanasă Dan, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Aş avea rugămintea la dumneavoastră, doamnă preşedinte de şedinţă, să interveniţi atunci când există derapaje verbale la adresa unor parlamentari, tot aşa cum predecesorii dumneavoastră au intervenit atunci când considerau că există derapaje ale parlamentarilor AUR.

Realitatea este pur şi simplu şocantă, să-i vezi pe cei care guvernează România că vin la acest microfon şi arată şi vituperează împotriva deputaţilor opoziţiei, de parcă... pentru că s-au dublat facturile la curentul electric, în România, deputaţii AUR sunt vinovaţi. Că, între timp, au venit facturile la curentul electric. Sunt duble!

Putem să avem... nu 250.000 de prosumatori, putem să avem 500.000 de prosumatori, pentru că, dacă nu bate vântul sau nu e soare, toţi 500.000 o să cadă.

Aşa că, fără curent electric în bandă, fără curent electric ieftin, nu avem absolut niciun viitor. De altfel, Europa nu mai contează la nivel mondial, în absolut niciun domeniu.

Este ridicol! Este ridicol să veniţi la microfon, voi, care guvernaţi mână în mână - USR-ul cu PSD-ul - în acest veritabil sărut franţuzesc, să veniţi să vituperaţi împotriva noastră, că încercăm noi vreo soluţie, că propuneri...

Ne acuzaţi că n-avem soluţii. Păi, avem propuneri, iniţiative legislative!

Adevărul este că există zeci de investiţii blocate, unele dintre ele în care am băgat sute de milioane de euro, blocate în diferite stadii, în timp ce voi, USR, de mână cu PSD, de mână cu UDMR, de mână cu PNL, ieşiţi aici să ne vorbiţi, în continuare, despre pericolul rusesc, despre rusofili, despre Putin.

Însă realitatea este în facturile românilor, în facturile de curent ale românilor, alea care s-au dublat, în timp ce voi conduceţi ţara! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Ultima intervenţie, domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

O să votez pentru, dar e o discuţie inutilă.

Noi ne contrăm pe 3-4 megawaţi... (Probleme tehnice.) în bandă 7.000.

Noi discutăm acum pe 4-5 megawaţi-oră.

România acum importă 2.000, în ianuarie cred că o să trebuiască să importe 4.000-5.000 de megawaţi, iar capacitatea este de 3.000. Aceasta înseamnă că o parte din consumatori vor fi scoşi din sistem, pentru că - nu?! - Legea nr. 213 obligă la acest lucru, iar dispecerul naţional ştie ce are de făcut.

Nu vom intra în blackout, dar discutăm pe 3 megawaţi, pe 5 megawaţi, discuţii de-astea inutile. Şi în 5 ani de zile, din 2019, la zi, când la putere a fost PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţile, România a scos din bandă 7.000 de megawaţi-oră.

La 31 decembrie o să mai scoatem încă 600 de megawaţi-oră producţie... Termo Işalniţa. Aia înseamnă că este...

Domnul ministru de la energie mi-a spus acest lucru, că mai bine învăţaţi diferenţa între volt şi watt.

O să votez pentru, dar ne certăm pe 2 megawaţi, pe 3 megawaţi.

Aţi distrus ţara, aţi diminuat sistemul energetic, în 5 ani de zile, cu 7.000 de megawaţi.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem patru amendamente admise.

Dacă există obiecţii, comentarii? Nu. Adoptate.

Avem şi trei amendamente respinse.

Dacă doreşte cineva să le susţină? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final, în varianta prezentată de raportul comisiilor sesizate în fond.