Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Propunerea legislativă privind perdelele forestiere de protecţie.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Poftiţi.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Distinşi reprezentanţi ai mass-media,

Sunt delegat din partea iniţiatorilor să prezint această iniţiativă legislativă. Menţionez că această iniţiativă legislativă nu ar fi fost elaborată dacă n-am fi beneficiat de impulsurile şi sprijinul necondiţionat acordat de distinsul nostru preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Valer Dorneanu.

Dintre iniţiatorii acestei legi mai fac parte alţi distinşi colegi, cum ar fi: profesorul Mihai Nicolescu, vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, deputatul Filip Georgescu şi mai tinerii noştri colegi, deputatul Valeriu Zgonea şi deputata Viorica Afrăsinei.

O componentă deosebit de importantă pentru strategia de dezvoltare a agriculturii şi, în general, a comunităţilor rurale, o poate constitui acţiunea la nivel naţional pentru înfiinţarea perdelelor forestiere de protecţie.

România deţine prioritatea mondială în materie de perdele forestiere de protecţie. Încă de la jumătatea sec. al XIX-lea a fost promovată, la 1860, de fostul ministru de interne de atunci, Ion Ghica, o lege privind împădurirea terenurilor arabile în domeniul public al statutului în judeţele Brăila şi Ialomiţa. Iar în anii 1880-1884 se înfiinţează efectiv primele perdele forestiere de protecţie a câmpurilor din judeţul Ialomiţa şi începe acţiunea de fixare a nisipurilor mişcătoare cu plantaţii de salcâm în sudul Olteniei.

Necesitatea împăduririlor a apărut pregnant după dispariţia pe suprafeţe întinse a unor păduri, în special din zona de câmpie. După Pacea de la Adrianopol, România a pierdut circa 3 milioane ha de pădure, iar prin Legea agrară din 1921 a mai pierdut încă 1,5 milioane de ha, în scopuri pur electorale, pentru defrişarea acestor păduri şi transformarea lor în izlazuri comunale şi păşuni.

Ca urmare, în ritmul în care dispar şi azi suprafeţe întinse de pădure, fără a reîmpăduri sau împăduri noi suprafeţe, situaţia devine dramatică. Din această cauză, asistăm, în ultima perioadă de timp, la inundaţii catastrofale, la alunecări de terenuri cu case cu tot, cu multe pierderi de vieţi omeneşti, la fenomene de secetă excesivă, care ameninţă securitatea alimentară a ţării, toate având aceeaşi cauză: lipsa scutului protector cel mai eficient – pădurea.

Necesitatea creării unor reţele de perdele forestiere de protecţie a mai rezultat cu pregnanţă şi după mari perioade de secetă, care s-au abătut asupra unor teritorii, în special agricole, din ţara noastră. Cel mai secetos deceniu din ultimele secole a fost în perioada 1982-1992 şi, date fiind evoluţiile climatice, este de aşteptat să urmeze şi alte perioade, mai secetoase.

Exemplul edificator îl constituie chiar anul acesta. Asistăm, din ce în ce mai mult, la calamitarea unor recolte agricole, din cauza secetelor excesive, fenomene accentuate în ultimul timp şi de distrugerea sistemului de irigaţii.

Unul din mijloacele de combatere a fenomenelor de secetă şi de asigurare a unor recolte agricole stabile şi durabile, chiar şi în lipsa sistemelor de irigaţii, îl constituie realizarea de urgenţă a unor sisteme de perdele forestiere de protecţie. Este de menţionat că în perioada 1993-1996 au fost create condiţii pentru realizarea acestui deziderat.

Ne referim în special la întocmirea şi adoptarea de către Guvernul de atunci a unui Program de măsuri pentru prevenirea efectelor cu caracter de calamitate survenite în perioada 1992-1993 în Câmpia Română, în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, precum şi la promulgarea Legii nr. 83/1993 referitoare la sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, care, la art. 6, prevedea posibilitatea ca toţi deţinătorii de terenuri agricole, persoane fizice şi juridice, care doresc să schimbe destinaţia unei părţi din terenul agricol în pădure, ca măsură antierozională, sau să creeze perdele forestiere de protecţie să beneficieze de sprijinul integral al statului pentru lucrările de împădurire necesare şi să rămână proprietari pe pădurile sau pe perdelele forestiere de protecţie, cu condiţia ca acestea să fie gestionate cu respectarea regulilor silvice, în aşa fel încât ele să poată să-şi exercite rolul de protecţie pentru care au fost înfiinţate. Ca urmare a acestei legi, precum şi a programului de măsuri, menţionez că în perioada 1993-1996 au fost realizate circa 4 mii de ha de împăduriri, care sunt materializate în prezent în teren.

În perioada 1997-2000, prin abrogarea Legii nr. 83/1993, a dispărut şi baza legală prin care, efectiv, se puteau continua lucrările de împăduriri. De aceea, datorită acestui fapt, apare mai necesar ca oricând ca, într-un cadru legislativ, să se asigure temeiul legal pentru reînfiinţarea şi înfiinţarea de noi perdele forestiere de protecţie, în vederea obţinerii unor recolte agricole sigure şi continui, pentru o dezvoltare durabilă a comunităţilor rurale şi pentru creşterea suprafeţei de pădure din ţara noastră, cu efecte benefice asupra echilibrului ecologic la scară locală, regională şi chiar globală, prin reducerea concentraţiei de dioxid de carbon din atmosferă, incriminat în producerea fenomenului de "efect de seră".

Obiectul legii îl constituie nu numai perdelele forestiere de protecţie a câmpurilor, a terenurilor agricole, ci şi alte categorii de perdele forestiere de protecţie, dintre care menţionez: perdelele forestiere de protecţie antierozionale, cu rolul de a preveni şi combate eroziunile eoliene, în special în zonele cu nisipuri, precum şi eroziunile de suprafaţă şi alunecările de teren, în special în zonele colinare, lipsite de păduri; de asemenea, perdelele forestiere de protecţie a căilor de comunicaţii şi de transport. Iată, în prezent, ne confruntăm cu blocarea şoselelor naţionale şi a liniilor de cale ferată cu depuneri masive de zăpadă, cu cheltuieli enorme pentru a face căile de acces să fie libere şi, în unele situaţii, chiar cu pierderi de vieţi omeneşti, în prezenţa unor asemenea bariere vii de protecţie, aceste căi de comunicaţie nu ar mai putea să fie blocate; perdele forestiere de protecţie a digurilor şi malurilor, pentru a preveni inundaţiile, precum şi perdelele forestiere de protecţie a localităţilor şi a unor obiective economice şi social, cu rol antipoluant, recreativ şi chiar strategic.

În prezent, conform estimărilor noastre, la scară naţională este necesar să protejăm o suprafaţă de circa 7,5 miiloane de ha teren agricol, din care, dacă socotim un procent optim de 4%, să-l ocupăm cu o reţea de perdele forestiere de protecţie, ar rezulta un total pe toată ţara de circa 300 de mii de ha, din care, în prima urgenţă, circa 140 de mii de ha. Bineînţeles că realizarea acestor perdele forestiere de protecţie vine în preîntâmpinarea programului de guvernare în perioada 2000-2004, unde se prevede, printre obiectivele de guvernare, unul extrem de important, şi anume acela de extindere a vegetaţiei forestiere în afara fondului forestier naţional, circa 100 de mii de ha.

Proiectul de act normativ este structurat pe 6 capitole, în care sunt prezentate atât procedeele de identificare a acestor zone, cât şi modul de gospodărire al acestor păduri, modul de finanţare, sursele de finanţare, pe fiecare categorie de perdea forestieră de protecţie, precum şi obişnuitele capitole de răspunderi-sancţiuni şi de dispoziţii finale.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ţin să mulţumesc în mod deosebit Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, tuturor membrilor comisiei, indiferent de culoarea politică: fie că sunt de la Partidul România Mare, fie că sunt de la Uniunea Democrată Maghiară din România, fie că sunt de la Partidul Democrat sau de la Partidul Naţional Liberal, cu toţii, în comisie, au fost de acord cu dezbaterea acestui proiect de lege.

De asemenea, aduc mulţumiri Comisiei juridice, pentru avizul dat. Ţin să mulţumesc experţilor acestor comisii, care s-au dovedit a fi, într-adevăr, experţi.

Mulţumesc Consiliului Legislativ, care, prin sugestiile sale, a făcut ca proiectul de act legislativ să fie pus în raport cu tehnica legislativă.

Mulţumesc tuturor specialiştilor din silvicultură şi agricultură, şi nu numai, pentru sugestiile date.

De asemenea, nu în ultimul rând, mulţumesc Comitetului ordinii de zi, în special reprezentanţilor partidelor din opoziţie: de la Partidul Democrat, de la Partidul Naţional Liberal, de la Partidul România Mare, care au fost de acord cu dezbaterea acestei legi în procedură de urgenţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei? Poftiţi. Dar fiţi mai sintetic, deoarece creşte pădurea până atunci.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Stimate şi stimaţi colegi,

Nu am să mai prezint importanţa acestei legi, pentru că, practic, colegul Ianculescu a prezentat-o cu lux de amănunte.

În urma examinării Propunerii legislative privind perdelele forestiere de protecţie, în şedinţa din 11.12.2001, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a întocmit raportul şi îl supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu o serie de amendamente. Aşa cum s-a menţionat, am avut avizul Comisiei juridice şi al Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice. Propunem, spre dezbatere, 15 minute pe ansamblu, 1 minut pe intervenţie. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca, din partea Partidului România Mare. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am ascultat cu interes expunerea extrem de detaliată şi convingătoare a reprezentantului iniţiatorilor acestei legi. Cred că, chiar dacă nu ar fi fost atât de convingător, eu aş fi votat, nu cu o mână, ci cu ambele mâini, aşa cum procedez de obicei, atunci când un proiect legislativ consider că reprezintă o prioritate a momentului sau rezolvă o chestiune foarte importantă pentru ţară.

Este una dintre legile, fără nici un fel de discuţie, dintre cele mai importante, pe care le aşteptam de mult, întrucât, în ultima perioadă, se constată un proces accentuat de distrugere a unor întregi regiuni, de creştere a eroziunii solului (alunecările de teren, care au fost menţionate aici) şi, nu în ultimul rând, creşterea îngrijorătoare a nivelului de poluare, mai ales în jurul marilor aglomeraţii urbane.

Consider că prin realizarea acestor perdele forestiere de protecţie, dincolo de aspectele economice, de ordin ecologic, mai este şi un aspect foarte important. Se creează şi locuri pentru recreere, pentru agrement pentru populaţiile marilor aglomeraţii urbane, având în vedere că, în general, lipsesc asemenea perdele forestiere de protecţie, asemenea păduri, spre care să se îndrepte, în momentele de sezon estival, şi cei care nu au posibilitatea să-şi petreacă timpul liber în locuri mai deosebite.

Consider, cu toate argumentele menţionate, că această lege soluţionează probleme importante pentru silvicultura românească, pentru ecologie şi, nu în ultimul rând, contribuie la diminuarea procesului de eroziune şi de alunecări de teren. Prin urmare, atât în numele meu, cât şi, cred, sunt convins, al colegilor din Partidul România Mare, vom susţine acest proiect legislativ, felicitându-i şi invidiindu-i pentru inspiraţie pe cei care l-au iniţiat. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc. Să trecem, totuşi, la dezbateri.

Titlul legii.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Titlul Cap. I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 1. Sunt nişte modificări propuse de comisie, la pct. 3 al raportului.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat aşa cum s-a propus de comisie.

De asemenea, la pct. 4 al raportului, este o propunere ca acesta să se transfere după art. 3 şi să devină art. 4.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată această variantă.

Art. 2 din lege. Vedeţi că are nişte modificări, la pct. 5 din raportul comisiei.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat cu modificările propuse de comisie.

Art. 3. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 4. Sunt nişte propuneri de modificare, vă rog să priviţi la pct. 7 din raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 4, care, după renumerotare devine 5 (şi această modificare de numerotare rămâne valabilă la toate punctele).

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 5, care, de fapt, este 6 acum. Are nişte propuneri de modificare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 6, poziţia aceasta, de la pct. 9.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Cap. II.

Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 6, care, de fapt, e art. 7. Se modifică, vă rog să priviţi la pct. 11 din raportul comisiei.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat, aşa cum a fost modificat de comisie.

Art. 7. Vă rog să priviţi la pct. 12, care devine 8. Are nişte modificări la toate alineatele.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat în această variantă, modificată.

La art. 8, vă rog să vă uitaţi la pct. 13 al raportului, alin. 1, 2, 3 şi 4 ale acestuia se constituie în art. 9. Şi vedeţi formularea, la pct. 13, care se dă acestui articol.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată această variantă a comisiei.

Vă rog să priviţi la pct. 14 din raport. Alin. 5, 6 ale art. 8 devine alin. 1 şi 2 ale art. 10, se modifică şi au conţinutul care este redat la acest pct. 14, din raport.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată această variantă a comisiei.

Titlul Cap. III.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 9, care devine art. 11 şi se modifică, are formularea cuprinsă la pct. 16 al raportului comisiei de mediere.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 10 devine art. 12 şi i se modifică conţinutul. Vedeţi acest conţinut la pct. 17 al raportului.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 11 devine art. 13 şi are un conţinut modificat, pe care îl puteţi vedea la pct. 18 al raportului.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 12 devine art. 14 şi are conţinutul pe care îl vedeţi la pct. 19 al raportului comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat în această formă, modificată de comisie.

Art. 13 devine art. 15 şi are o formă modificată, pe care o vedeţi la art. 20 al raportului.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată această formă modificată de comisie.

Art. 14 devine art. 16, prin renumerotare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată această variantă.

La pct. 22, vedeţi că art. 15 devine art. 17, se modifică şi are conţinutul cuprins în raport.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată această variantă a comisiei.

Titlul Cap. IV.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 16 devine art. 18 şi are o formă modificată, pe care o vedeţi la poz. 24 a raportului.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată această variantă a comisiei.

Art. 17 devine art. 19 şi are o formă, prezentată la pct. 25 al raportului comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată această formă propusă de comisie.

Art. 18 devine art. 20, se modifică şi are forma pe care o vedeţi pe col. a 2-a la poz. 26 din raportul comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 19, vă rog să observaţi că devine art. 21, datorită unor renumerotări, se modifică şi are conţinutul prevăzut în coloana a doua raportului, la pct. 27.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată această formă.

Titlul Cap. V.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 20 devine art. 22, prin renumerotare.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 21 devine art. 23.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată această variantă.

Art. 22 devine art. 24.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 23 devine art. 25.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptat în forma comisiei.

Art. 24 devine art. 26, se modifică şi are conţinutul prevăzut la pct. 33 din raportul comisiei.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

Cap. VI – titlu.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

La pct. 35 al raportului, vedeţi că art. 25 devine art. 27 şi se modifică, are conţinutul pe care îl vedeţi în raport.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 26 devine art. 28 şi suportă o uşoară modificare, vedeţi la pct. 36 al raportului.

Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 27 devine art. 29 şi se modifică. Îi vedeţi conţinutul modificat la pct. 37 al raportului.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată această variantă a comisiei.

Art. 28 devine art. 30.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii.

Adoptată varianta aceasta.

Art. 29 devine art. 31, prin renumerotare.

Obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 30 din propunerea legislativă devine art. 32.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 31 din propunerea legislativă devine art. 33, prin renumerotare.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Art. 32 devine art. 34.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Şi art. 33 devine art. 35.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 34 devine art. 36.

Dacă sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Am parcurs întreaga propunere legislativă.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptată în unanimitate.

Domnul deputat Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele iniţiatorilor acestui proiect de act legislativ, vă mulţumim pentru înţelegere şi că i-aţi dat votul dumneavoastră în plenul Camerei Deputaţilor. Nutrim speranţa că şi Senatul României va aproba proiectul de act normativ care face obiectul acestei iniţiative legislative, iar Guvernul va trece de îndată la aplicarea lui în practică.

Vreau să vă mărturisesc că, prin asemenea acţiuni, se face istorie şi se rămâne în istorie.

Sperăm ca actualul guvern şi guvernele următoare, pentru că este o lege cu aplicabilitate efectiv continuă, neavând deci o durată limitată, vor trece la aplicarea ei, pentru că numai şi prin aceste acţiuni se rămâne în istorie.

Vă mulţumesc.