Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 martie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.28/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 martie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 5 martie 2002
 |
8. | Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior. | |||
consulta fisa PL nr. 707/2001 |
|||||
| ................................................ |
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.174/2001 privind unele măsuri de îmbunătăţire a finanţării învăţământului superior. Rog iniţiatorul să o prezinte. |
|
Domnul Petru Andea (din loja comisiei): Procedură de urgenţă? Da. |
|
Rog comisia, atunci, să propună timpii de dezbatere. |
|
Comisia propune câte 3 minute pentru fiecare intervenţie şi un timp total nu mai mare de 30 de minute. Vă mulţumesc. |
|
Doamnă ministru, sunteţi de acord, da? Trecem, atunci, la dezbaterea proiectului, urmărind, în paralel, împreună cu dumneavoastră, raportul comisiei şi textele proiectului. La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La textul articolului unic, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. De fapt, v-aş ruga să urmăriţi textul articolului unic al Proiectului de Lege de aprobare. Urmăriţi raportul, amendamentul 1 prevede o modificare, respectând cele ce se operează în cuprinsul ordonanţei, modificări, aşadar, în textul articolului unic de aprobare, aprobarea urmează a fi dată cu următoarele amendamente. Deci urmăriţi amendamentul 1. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat în unanimitate amendamentul 1 şi noul cuprins al articolului unic. La titlul Ordonanţei de urgenţă, vă rog să urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 2 şi se modifică titlul ordonanţei, în mod corespunzător. Comisia vă propune, prin amendamentul 3, ca, înaintea actualului articol unic din ordonanţă, să fie înscris art.1 propus de comisie. Urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 3 şi se introduce, aşadar, art.1. Pentru art.2, în locul celor existente, comisia vă propune, prin amendamentul 4, un nou text. Urmăriţi-l. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Admis în unanimitate. În consecinţă, se introduce un nou art.2, în textul ordonanţei. Cu privire la actualul art.1 din ordonanţă, comisia ne propune să-l renumerotăm 3, fără modificări. Urmăriţi amendamentul 5. Nu aveţi obiecţiuni. Admis. Şi, în consecinţă, art.1 va deveni 3. La art.2 actual din ordonanţă, comisia propune abrogarea acestuia. Vă rog să urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis. Domnule deputat Stanciu, unde aveţi obiecţiuni? La poziţia 6, sunteţi împotriva abrogării art.2? |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această ordonanţă are o anumită structură, în sensul că ea a venit cu un text de la Guvern şi, în acel text, s-a modificat art.1, s-a modificat titlul, în comisie, s-a modificat art.1 şi, în continuare, art.2, 3 ş.a.m.d. sunt într-o formulare, la amendamente respinse, diferită de cea care a venit de la Guvern. În consecinţă, se întâmplă următorul lucru. Cu art.1, în formularea comisiei şi cu textul care va curge în continuare, al ordonanţei, încep să apară contradicţii. De aceea eu voi susţine, în continuare, amendamentele pe care le-am făcut în comisie şi care dau o anumită coerenţă ordonanţei. La amendamentul meu, la poziţia 4, la respinse, spune că, anual, în perioada 15 25 septembrie, institutele de învăţământ superior şi particular din fiecare centru universitar, cu asistenţa Ministerului Educaţiei şi Cercetării, încheie un protocol, prin care stabilesc numărul de locuri de cazare necesare, numărul de locuri de cazare funcţionale care pot fi oferite studenţilor, precum şi condiţiile de plată ale cazării. Ideea acestui protocol a fost acceptată şi de doamna ministru, la momentul respectiv, dar într-o formulare mai restrânsă, fără a preciza chestiunile de locuri de cazare ş.a.m.d., ci ideea de protocol între ele a fost acceptată. De ce noi am completat cu numărul de locuri de cazare? Pentru că noi considerăm, domnule preşedinte, şi dumneavoastră aveţi căderea, prin excelenta pregătire juridică, că această ordonanţă este neconstituţională, aduce atingere autonomiei universitare şi, ca atare, am acceptat ideea de a lua 10% de la universităţile particulare şi a le da la stat printr-un parteneriat. Adică particularii dau banii, 10%, cu care se întreţin, repară sau se fac noi investiţii de cămine, iar statul dă locuri în cămine. Şi am considerat că, în felul acesta, se poate găsi o soluţie spre a nu fi declarată, peste 20 şi ceva de zile, neconstituţională. Noi rugăm, stimaţi colegi, să mergem, de acum încolo, pe varianta amendamentelor respinse în comisie şi să dăm coerenţă acestei ordonanţe, astfel încât ea să fie cât de cât un parteneriat între stat şi particulari, şi nu o naţionalizare a fondurilor particulare. Aceasta s-a făcut în 1948 sau când s-a făcut şi acum ne chinuim să dăm înapoi. Să nu ajungem să dăm înapoi şi banii pe care-i luăm de la particulari pentru stat! Deci v-aş ruga să votaţi poziţia 4, la amendamente respinse. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi. Domnul profesor Andea şi apoi doamna profesor Andronescu. |
|
În esenţă, domnul deputat Stanciu are dreptate, cu menţiunea că, discutând în două şedinţe succesive, comisia a reţinut, sub o altă formă, şirul acesta de amendamente respinse iniţial, în sensul că ideea ca aceste fonduri să fie destinate pentru cămine şi cantine, într-o manieră judicioasă, este reluată, la un alt articol ulterior, unde se prevede ca repartizarea acestor fonduri să se facă pe baza unor protocoale încheiate de minister cu unităţile de învăţământ. În consecinţă, cred că detalierea, în foarte multe articole de lege, a modului în care se alocă aceste resurse, ar încălca, după părerea mea, legea şi ar transforma într-un fel de Regulament de alocare a fondurilor pentru cămine şi cantine. Eu consider că fondul propunerii domnului Stanciu este pe deplin realizat într-unul din articolele următoare. În consecinţă, consider că putem merge pe forma adoptată de comisie. Vă mulţumesc. |
|
Doamna ministru Andronescu. V-aş ruga să indicaţi şi textul la care a făcut referire domnul Andea, text care ar prelua, practic, ideea domnului Stanciu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum aţi constatat deja, faţă de proiectul de ordonanţă, comisia vine, în faţa dumneavoastră, cu două articole pe care le-a introdus şi care nu au fost în ordonanţă şi pe care ni s-a părut că trebuie să le acceptăm şi le-am acceptat ca atare, întrucât ele creează, prin lege, dreptul studenţilor de a sta în cămine, chiar şi a celor din învăţământul particular, drept pe care nu l-au avut până acum, deşi au "beneficiat", să spunem între ghilimele, de locuri în căminele de stat, fără contribuţii corespunzătoare din partea universităţilor unde sunt studenţi. De aceea eu cred că, odată stabilit acest drept, prin cele două articole renumerotate acum şi cuprinse în textul legii, la punctele 1 şi 2, este suficient pentru a crea şi cadrul pentru încheierea unor astfel de protocoale între universităţi. Legea învăţământului, aşa cum este ea în vigoare acum, creează, prin conţinutul său, dreptul la autonomie, pe care fiecare universitate îl are. În baza acestui drept la autonomie şi, evident, rezultă clar şi din lege, universităţile pot să încheie protocoale între ele. De aceea nu cred că este cazul să precizăm, aici, un astfel de demers. De aceea vă rog să analizaţi şi să acordaţi, prin votul dumneavoastră, dreptul de a trece spre votul final propunerii comisiei, aşa cum a fost ea votată de majoritatea membrilor săi. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule coleg. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Având în vedere că este vorba despre o ordonanţă care este în vigoare şi se aplică şi care, probabil, va necesita o modificare, pentru că, cel puţin din punctul meu de vedere, este o problemă esenţială cu această ordonanţă, conform legilor în vigoare până la apariţia acestei ordonanţe, activitatea învăţământului superior particular era încadrată într-un domeniu care nu produce profit, adică se ia 10% din totalul venitului de la un domeniu care are zero profit. Ori s-a impus o soluţie, de exemplu, pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii, de 1,5% din totalul venitului, pentru acel segment care produce profit. Să iei 10% dintr-un segment neprofitabil, din totalul venitului, cel puţin, mi se pare prea mare şi, oricum, este o contradicţie între termeni. Deci trebuie să se găsească o modalitate, poate nu acum, dar va trebui să se modifice, pe parcurs, acest text de lege, pentru că, oricum, va împovăra studentul din sectorul privat, pentru că, în mod evident, dacă sectorul respectiv era fără profit, de unde să dai 10%? Pui cele 10% pe taxa studentului, pentru că altundeva nu poţi să pui şi, deocamdată, nu se ştie ce va primi, în plus, acest student, pentru această sumă în plus. Ca atare, cred că ar fi fost, poate, bine să se discute mai atent, chiar şi în comisie, şi mai mult ca sigur că va trebui să fie modificată această normă, deoarece contravine mai multor principii constituţionale, cel puţin în forma actuală şi cred că nu va produce acele efecte benefice pe care şi le-a propus iniţiatorul. Vă mulţumesc. |
|
Domnul profesor Andea. |
|
Domnule preşedinte, Aş dori să asigur pe toţi colegii că, în comisie, s-a avut, pe deplin, în vedere şi argumentul care a fost invocat aici. Fără îndoială că, evident, s-a pus întrebarea pentru ce şi către ce este îndreptată această taxă sau suprataxă de 10%. Aş vrea să se reţină, din întreg cuprinsul textului adoptat de comisie, că această sumă se îndreaptă numai şi numai către căminele studenţeşti, deci recunoscând faptul că este o manieră de a dirija nişte sume provenite din universităţi, în aceleaşi universităţi sau în ansamblul sistemului de învăţământ, pentru a îmbunătăţi condiţiile de cazare ale studenţilor, cazare şi cantină. Ca atare, sursa acestor fonduri este clară, iar destinaţia este realocarea lor către subiecţii ordonanţei, către universităţi, respectiv studenţii care sunt şcolarizaţi cu taxă. După opinia noastră, este limpede că este corectă această alocare sau realocare a sumelor şi cred că acesta este răspunsul la problema care a fost ridicată. Deci noi propunem, în continuare, ca să votăm textul, aşa cum a fost trecut prin comisie. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule coleg. |
|
Domnul Niculae Napoleon Antonescu: Sigur că problema ridicată de colegul de la UDMR este şi, mă rog, merită să fie discutată, dar merită să discutăm şi ce înseamnă a nu avea profit, pentru că, cu tot respectul pe care-l am pentru realizările unor universităţi particulare, pe care le-am sprijinit şi le sprijin, şi declar că le voi sprijini pe toate care vor îndeplini standardele, atunci cum le putem explica, e uşor să nu faci profit, dacă banii respectivi... şi aceasta au învăţat şi întreprinderile, nu numai fundaţiile. În primul rând, nu au fost universităţi, au fost fundaţii. Deci, ele devin universităţi prin legea pe care o facem noi şi apoi eu v-aş întreba, încă o dată, fără să dau nume, cum se explică sutele sau miile de miliarde din bănci la unele dintre acestea, dacă nu există profit? Banii aceia de unde vin? Repet, recunosc că unele dintre ele au făcut lucruri deosebite, spaţii de învăţământ şi laboratoare şi chiar cămine, unele dintre aceste universităţi, dar sunt şi altele care... sub această mască că nu au profit, au totuşi conturi cu sume uriaşe în unele bănci. Deci, chestia cu profitul este foarte discutabilă. Eu, încă o dată, susţin ce a spus şi colegul Andea, eu cred că este, mă rog, o măsură care, în momentul de faţă se impune şi sunt de acord şi cu ce a spus domnul de la UDMR că ar trebui să discutăm, să vedem ce înseamnă acest profit şi eventual şi procentul dacă se constată că acest procent este destul de mare. Vă mulţumesc. |
|
Vă rog. Domnul preşedinte al comisiei, Anghel Stanciu, doreşte o chestiune de procedură. |
|
Domnule preşedinte, De mult nu am mai venit la acest microfon cu chestiuni de procedură. Am înţeles că suntem în zona unei proceduri de urgenţă, am înţeles că se iau în dezbatere articolele din raportul comisiei vizavi de amendamentele pe care colegii le-au făcut, fie acceptate, fie respinse. Constat că distinşii mei colegi vorbesc în afara procedurii, nu au amendament la acest articol. Ca atare, vă rog să adăugaţi timpul pe care dânşii l-au utilizat la timpul aprobat iniţial, pentru că, altfel, este posibil ca dânşii să folosească acest timp integral şi cei care avem amendamente să nu le putem susţine. Deci, nu am nimic împotrivă ca dânşii să vorbească, deşi este pe lângă procedură, dar nu aş vrea să mănânce timpul alocat. Cred că 10 minute s-au adăugat cu intervenţiile domniilor lor. În mod normal, ministrul poate să intervină, conform regulamentului, de câte ori consideră necesar, aşa spune regulamentul, şi cei care au amendamente şi le susţin, după care se votează. Vă mulţumesc pentru înţelegere, domnule preşedinte. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Vom avea în vedere propunerea dumneavoastră dacă se va epuiza timpul votat. Stimaţi colegi, cu aceasta trecem la vot şi o facem după regulament. Prima oară sunt dator să supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, deci amendamentul 6, cel care propune abrogarea art.2, pe motiv că textul se regăseşte în altă parte la art.4 nou introdus. Cine este de acord cu amendamentul comisiei? Vă rog să vă exprimaţi prin vot! Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 6 voturi împotrivă, 2 abţineri şi marea majoritate pentru se admite amendamentul 2. Supun totuşi votului dumneavoastră şi amendamentul respins al colegilor noştri Anghel Stanciu şi Iulian Mincu, de la pct.4, de la "amendamente respinse". Cine este pentru? 8 voturi pentru. Împotrivă? Da, evident, marea majoritate împotriva admiterii acestui amendament care astăzi este respins. La art.3, stimaţi colegi, urmăriţi amendamentul 7. Vă rog. |
|
Stimate domnule preşedinte, Stimată doamnă ministru, Stimaţi colegi, Amendamentul nostru la art.3 cuprinde de fapt 3 alineate: 3.1, 3.2 şi 3.3. Logica pe care s-a mers este cea de parteneriat. Deci, dacă 3.1, domnule preşedinte, se găseşte la art.1 în aceeaşi formulare, adică "institutele de învăţământ superior particulare au obligaţia să plătească o taxă în cuantum de 10% din sumele realizate din încasarea taxelor şcolare şi taxelor de şcolarizare în raport cu numărul de locuri de cazare repartizate, potrivit protocolului anual încheiat. Uitaţi că noi nu am băgat mâna în buzunarul particularului şi nu i-am dat nimic. Noi am spus aici că, în baza acestor sume, el va avea nişte locuri repartizate în baza protocolului care se încheie. La alin.2 am precizat, domnule preşedinte, că institutele de învăţământ superior de stat au obligaţia să plătească taxa prevăzută la alin.1 pentru studenţii şcolarizaţi cu taxă, pentru că am considerat că se face o discriminare pe bază de proprietate. Deci, cu taxă intră şi la particular, cu taxă intră şi la stat. Cel de la particular trebuie să dea 10% din aceste taxe şi cel de la stat nu trebuie să dea, dar în schimb trebuie să beneficieze de banii de la particular. Este o logică pe care noi, de la Partidul România Mare, ca partid democrat ce suntem, nu o înţelegem. Unde este ocrotirea, într-un fel, a proprietăţii? De aceea, am zis, domnule preşedinte, dacă este să luăm, să luăm de la toată lumea, iar la art.3, am spus, domnule preşedinte, că institutele de învăţământ superior particular care au locuri proprii de cazare pentru studenţi sau în construcţie cămine studenţeşti sunt scutiţi de la plata taxei prevăzute. Deci, eu dacă la particular am un cămin în construcţie sau căminul meu, în loc să mi-l întreţin pe al meu, dau bani să întreţin căminul de la stat. Să ştiţi că eu am făcut propunerea aceasta şi vecinului meu de la parter care are... şi este mai bogat ca mine să-mi văruiască şi mie apartamentul cu 10% din veniturile lui şi nu a fost de acord. Am înţeles, că i-am arătat uite o logică. De aceea, domnule preşedinte, aceasta este susţinerea mea şi rog să supuneţi la vot, după intervenţia de rigoare a distinsei noastre colege. Vă mulţumesc. |
|
Doamna ministru Andronescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi pare rău că trebuie să am aici o discuţie în contradictoriu cu domnul preşedinte al comisiei. De altfel, eu cred că şi domnia sa ştie în legătură cu universităţile de stat că îşi subvenţionează studenţii, inclusiv pe cei cu taxe în ceea ce priveşte cheltuielile de cămin. Deci, o contribuţie suplimentară nu se mai justifică atâta vreme cât, oricum, universităţile de stat, din venituri proprii, alocă pentru acoperirea cheltuielilor de cămin o foarte importantă parte, cea mai mare parte a cheltuielilor din cămin subvenţionate sunt subvenţionate din veniturile proprii ale univesităţilor. În acelaşi timp, nu putem să nu ne uităm la ceea ce se întâmplă în realitatea sistemului de învăţământ superior românesc. Învăţământ particular avem din 1990 încoace. Putem să constatăm cu foarte mare uşurinţă şi numărul studenţilor care urmează o formă de învăţământ particular şi care este de aproximativ 150.000. În acelaşi timp, tot din 90 încoace putem să vedem câte cămine s-au construit pentru cei 150.000 studenţi care funcţionează în învăţământul particular. Ar rezulta de aici şi această simplă deducţie ne-ar pune în situaţia de a face erori ar rezulta faptul că majoritatea studenţilor din învăţământul particular sunt din familii cu venituri foarte mari şi îşi pot asigura cazarea în centrele universitare, plătind o gazdă în oraş, ceea ce nu se întâmplă în realitate. O foarte bună parte din studenţii din învăţământul particular locuiesc în căminele univestităţilor de stat. Prin bugetul pe care dumneavoastră l-aţi aprobat, Ministerul Educaţiei subvenţionează, în bună parte, cheltuielile în aceste cămine. O altă parte de contribuţie în acoperirea acestor cheltuieli revine univesităţilor din venituri proprii. Ni s-a părut normal, atâta vreme cât locuiesc studenţi din învăţământul particular în căminele univesităţilor de stat, să existe şi o asemenea cotă de contribuţie. Şi ca să îl asigur pe domnul Árpad de la UDMR, aş vrea să dau şi eu o cifră. O analiză pe care noi am făcut-o pe parcursul anului 2000, ne-a arătat că o universitate, nu are importanţă care, obţinea în acel an până la momentul analizei, din taxele studenţilor, exclusiv din taxele studenţilor, subliniez acest lucru, aproximativ 140 de miliarde de lei. În aceeaşi perioadă, salariile plătite reprezentau 33 de miliarde de lei. Sigur, nu putem vorbi de profit, pentru că sunt cuprinse în categoria fundaţiilor, dar de un venit putem să vorbim şi aceste venituri nu sunt mici. Sigur, există nişte reglementări legale în baza cărora aceste instituţii funcţionează, dar în acelaşi timp nu putem să negăm realitatea pe care v-am prezentat-o ceva mai devreme în legătură cu studenţii acestor universităţi şi cu modul în care ei locuiesc în căminele studenţeşti subvenţionate din bugetul ministerului şi din veniturile proprii ale universităţilor de stat. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Mulţumesc. Domnul deputat Dumitrescu şi apoi domnul Baciu. |
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Domnule preşedinte, să nu ne facem iluzii că dacă nu vorbim nu putem să gândim. Doresc, pe de o parte, să îmi exprim un punct de vedere faţă de amendamentele care au fost aduse aici în discuţie şi pe de altă parte, cu permisiunea către doamna ministru pentru argumentaţia domniei sale şi am să încep, în primul rând, cu ceea ce spune doamna ministru... |
|
V-aş ruga însă să aveţi în vedere că suntem în procedură de urgenţă, dumneavoastră nu eraţi aici când am votat-o şi intervenţia dumneavoastră trebuie să dureze un minut. |
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Păi dacă dumneavoastră aţi făcut această intervenţie, am şi terminat intervenţia mea. Domnule preşedinte, eu zic că este bine totuşi să discutăm câteva lucruri aici şi dacă o să depăşesc 3 secunde, cred că o să am înţelegerea colegilor mei, pentru că este o problemă foarte importantă. |
|
Vă mai dau un minut în plus. |
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Dacă îmi daţi dumneavoastră, dacă îmi daţi dumneavoastră... Uitaţi, că le-am şi epuizat. În primul rând, argumentaţia potrivit căreia învăţământul privat nu a alocat fonduri pentru construcţia de cămine, nu se susţine, pentru că legislaţia actuală a obligat învăţământul privat, şi foarte bine a făcut, să-şi creeze o bază materială. Şi trebuie să recunoaştem că în termen de 10 ani de zile s-a reuşit de către unele instituţii, fapt apreciat inclusiv de către Ministerul Educaţiei, să realizeze o importantă bază materială. Dacă le vom lăsa, resurse îşi vor asigura şi aceste cămine de care au nevoie. Dacă ne interesează soarta studenţilor, indiferent că ei sunt la învăţământul privat sau la învăţământul de stat, atunci trebuie să creăm condiţii egale pentru aceşti studenţi. Deci, eu aş fi zis că, la un moment dat, doamna ministru şi Ministerul Învăţământului să fi venit cu o normă care este posibil să o introducă, potrivit căreia să oblige, aşa cum a obligat învăţământul privat să-şi construiască clădiri, bază materială, laboratoare, inclusiv cămine, însă trecerea aceasta dintr-o bază de proprietate în altă bază de proprietate este foarte dificilă. Spuneţi că o mare parte din resursele pe care le deţine învăţământul de stat, universităţile le alocă pentru cămine. Foarte bine, dar de ce nu lăsaţi şi învăţământul privat să aloce o astfel de parte către construcţia de cămine. Dacă vrem să fim echilibraţi într-o abordare şi eu cred că acest proiect de lege vine din grija pentru studenţi şi pentru ca să aibă condiţii mai bune trebuie să nu facem ca printr-o nedreptate să creăm o inechitate, ci, printr-un echilibru, să creăm condiţii egale, adică există această posibilitate ca să se ceară şi probabil că aşa o să şi facă prin natura lucrurilor. După ce au construit clădiri, laboratoare, baze de învăţământ ş.a.m.d., sigur că era undeva la un orizont mai îndepărtat problema căminelor; întâi trebuie să aibă unde să înveţe, condiţii foarte bune de învăţat, profesori care să le predea la nivelul pe care-l solicită comisia de evaluare şi Ministerul învăţământului şi bineînţeles, în subsidiar cea de a doua condiţie. Pe bază de reciprocitate ar accepta oare învăţământul de stat care deţine în proprietate căminele, în proporţie egală, dacă participă la finanţarea lor, să stea şi studenţii? ceea ce este mult mai complicat şi mai greu. Deci, nu vreau să dau soluţii, dar cred că ideea ca, cel puţin, acele instituţii de învăţământ superior, universităţi care dedică fonduri pentru construcţia de cămine să nu mai fie impuşi cu asemenea intervenţii financiare este de salutat. Nu am vorbit mult, domnule profesor. |
|
V-am stimulat eu. Îmi cer scuze că v-am întrerupt la început, dar uite că întreruperea a fost pozitivă. Stimaţi colegi, Sunt colegi de ai noştri care au stat în sală de la începutul dezbaterilor. Cei care veniţi, intraţi în ritmul respectiv, nu veniţi direct la microfon. Domnul Baciu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi cer scuze că nu am fost de la început, lucrăm sus la o amendare a Legii sporturilor şi am auzit dezbaterea la monitor, la televizor şi sunt dator să vin, pentru că eu am amendamente aici, un amendament de fond şi acest amendament pe care l-am prezentat în comisie şi a fost... |
|
Nu la dumneavoastră m-am referit, ci la domnul Dan Ruşanu care vroia să vă ia microfonul. |
|
Domnul Dan Ruşanu (din bancă): Un drept la replică aş dori. |
|
Nu, nu am fost atent cu cine vă certaţi, eu mă gândeam la chestiunile mele aici. Am depus acest amendament, poziţia PD-ului am exprimat-o, adică este vorba de Grupul PD, şi această poziţie pe care am exprimat-o în amendament şi am cerut eliminarea art.1 din varianta iniţială, textul iniţial al ordonanţei. Am trecut, dar suntem la pct.5 aici, nu? Despre acesta este vorba, unde scrie "text fără modificări" şi nu apare aici că eu am pus amendament, pentru că nu ştiu, s-a făcut o greşeală tehnică. |
|
Domnul Anghel Stanciu (din loja comisiei): Este amendamentul meu, nu este nici o greşeală. |
|
Bun, ne împărţim amendamentele, mă rog. Nu are importanţă originea amendamentului, este o chestiune de fond acuma. Avem noi dreptul, avem noi, Camera, dreptul să votăm un articol de lege, de ordonanţă, de cum vreţi dumneavoastră care este neconstituţional? Pentru că vă rog, nu ştiu dacă aveţi în casetă, nu aţi avut, Comisia juridică a dat aviz de respingere din motive de neconstituţionalitate acestui articol, aceasta cu 10%. Sunt cel puţin 3-4 articole ale Constituţiei încălcate prin această prevedere, cel puţin 3-4, aşa încât, vă rog să meditaţi la această chestiune, nu mai intru în detalii că după aceea mă lungesc, domnul preşedinte îmi taie microfonul, apasă de buton. |
|
V-aş ruga să întrerupeţi... |
|
Tocmai, eu ce am zis? Deci, închei. |
|
Domnule deputat, avem o vizită la balcon, domnul parlamentar, domnul deputat Ráduly ne salută de acolo. (Domnul deputat Ráduly se află la balcon.) |
|
Nu am înţeles. Ce este cu Ráduly? Ráduly coboară, că oricum vei coborî până la urmă. Eu pun întrebarea. Putem noi să votăm ceva neconstituţional şi calificat ca atare de Comisia juridică? Aceasta este întrebarea mea şi vă rog să meditaţi. Nu mai intru în detalii că, sigur nu este chiar atât de legal să luăm bani de la ceva care nu are profit, de la instituţii care sunt declarate non-profit. Că au bani mulţi, treaba lor, că i-au obţinut cum i-au obţinut, trebuia să găsim alte metode, să găsim căi legale să le luăm banii, nu putem aşa să le luăm banii pe un articol neconstituţional. Vă rugăm să vă gândiţi la această chestiune. |
|
Domnul deputat Márton. |
|
Voi încerca să răspund, conform dreptului la replică, pentru că de două ori am fost invocat. Trebuie să vă spun că, într-adevăr, există această certitudine de neconstituţionalitate din moment ce domeniului privat i se impune o taxă care nu i se impune domeniului de stat, chiar şi nici pentru acele situaţii în care se plăteşte taxă. Eu, cel puţin, cum cunosc, studenţii care plătesc taxă nu au acces la cămine, deci, nici în domeniul învăţământului de stat sau a majorităţii universităţilor nu sunt atâtea locuri de cazare. Pe de altă parte, în majoritatea situaţiilor, cel puţin pe care eu le cunosc, taxele care se plătesc la învăţământul de stat sunt mai mari decât cele care se plătesc în învăţământul privat. Mi s-a pomenit numele referitor la situaţia de non-profit, dar, doamnelor şi domnilor, trebuie să vă gândiţi că aceste universităţi au sursă mare de venit din taxele plătite de studenţi, adică la începutul anului sau trimestrial şi trebuie să aibă şi au cheltuieli curente, ei nu primesc bani, precum cei de la stat, permanent. Evident că banii colectaţi trebuie să fie administraţi şi ţinuţi în bancă şi dacă mai vor să şi construiască ceva, aşa cum s-a spus aici că s-a construit, evident că trebuie să-şi strângă nişte bani. Iată de ce au nişte sume. Şi nu de aceasta ar trebui să ne fie mare grija, ci să ne punem întrebarea: Oare dacă la învăţământul de stat se plăteşte taxă, se plăteşte o taxă mai mare, se primeşte ceva şi de la bugetul de stat, cum este administrată acea sumă care se dă? Şi mi se pare că astăzi nu vom putea rezolva. Chiar şi de aceea aţi văzut cum am votat şi probabil că nu vom putea soluţiona printr-un vot într-un sens sau altul, dar mai mult ca sigur, mai mult ca sigur că această problemă trebuie să fie discutată, pentru că în primul rând este neconstituţional şi nejust. |
|
Stimate coleg, de ce nu aţi încheiat? Vă rog încheiaţi-vă fraza! V-am atenţionat doar. Nu v-am închis microfonul, nu nimic. Vă rog să vă încheiaţi fraza! |
|
Am încheiat. Este neconstituţional şi nejust. |
|
Mulţumesc. Deşi timpul pe care dumneavoastră l-aţi votat a expirat de mult, vă propun să-i dăm cuvântul şi domnului deputat Dan Ruşanu ca să-l încurajăm să stea mai mult în sală. |
|
Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte, sunteţi foarte drăguţ. Am şi eu un drept la replică, că mi-aţi pronunţat de două ori numele. Doamna ministru, am ascultat cu atenţie intervenţia dumneavoastră vizavi de acel 10% luat de la universităţile particulare şi dat pentru universităţile de stat pentru construcţia de cămine studenţeşti. Deci, aceasta înseamnă practic o suplimentare a bugetului Ministerului Învăţământului. În cei 10 ani de zile, 12 chiar, dacă mă refer la antevorbitorii mei, de când a apărut învăţământul universitar particular, presiunea creată pe Ministerul Învăţământului, pe fondurile alocate de Ministerul Învăţământului de către subvenţionarea învăţământului post-universitar s-a diminuat datorită celor 150.000 de studenţi care se pregătesc în învăţământul privat. În toată această perioadă, diminuarea acestei presiuni pe Ministerul Învăţământului nu s-a regăsit nicăieri nici înainte şi nici acuma în bugetul Ministerului Învăţământului. Este o diminuare a presiunii pe care acest învăţământ privat a luat-o, a preluat-o, an de an de la dumneavoastră. În aceste condiţii în care învăţământul privat post-universitar a preluat o parte din obligaţiile Ministerului Învăţământului fără a se revedea, fără a se regăsi în bugetul ministerului, dumneavoastră veniţi acuma să suplimentaţi în continuare acest buget cu acel 10% luat de la învăţământul universitar particular. Rugămintea mea ar fi dacă puteţi să ne arătaţi pentru anul 2001 numai, cum s-a regăsit această diminuare a presiunii prin preluarea de către învăţământul privat post-universitar a celor 150.000 de tineri pe care-i pregăteşte şi cum se va regăsi în mod concret acel 10% care vreţi să-l luaţi în continuare. Vă mulţumesc. |
|
Doamna ministru, vă rog să răspundeţi. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aş încerca să îi răspund domnului, fost ministru adjunct la Finanţe, că abia acum înţeleg de ce atunci când a fost domnia sa ministru adjunct la Finanţe, Ministerul Învăţământului nu a beneficiat de nici un leu în plus. A fost o chestiune de neînţelegere. Nu se poate vorbi despre scăderea presiunii pe învăţământul de stat, pentru că, stimate domnule deputat, dacă în anii 90, până în 90, în învăţământul românesc, în învăţământul superior românesc aveam aproximativ 150.000 de studenţi, astăzi avem 350.000 de studenţi. Acestor 350.000 li se adaugă cei 150.000 din învăţământul particular. Deci nu poate fi vorba în nici un fel de o scădere a presiunii asupra bugetului universităţilor de stat. Sigur, o să spun un lucru care, de regulă, nu îmi place: există interese şi interese. Important este cum justificăm aceste interese. Eu vreau să vă spun că toate aceste sume care ar fi vizate de această ordonanţă, nu înseamnă decât o suplimentare de aproximativ 200 de miliarde la bugetele căminelor studenţeşti. Trebuie să recunoaştem că nu este un efort extraordinar de mare. În acelaşi timp, din poziţia pe care o am acum şi din realitatea sistemului, vă spun că această sumă înseamnă foarte mult pentru căminele studenţeşti, pentru nivelul de confort pe care trebuie să-l asigurăm studenţilor în aceste cămine. Sigur, nu aş susţine aici, dacă nu ar fi pornit această ordonanţă de la realitatea sistemului, aşa cum v-am prezentat-o ceva mai devreme. În căminele universităţilor de stat locuiesc studenţi din învăţământul particular şi acum sigur, l-aş întreba pe domnul deputat care aici spunea puţin mai devreme altceva, de ce, a existat vreo piedică pentru universităţile particulare ca în timp de 10 ani să-şi construiască cămine? Nu. Cred că nu au existat aceste piedici şi atunci explicaţi-mi şi mie, ca să pot să înţeleg, de ce din taxe un exemplu pe care vi l-am dat, o universitate strânge 140 de miliarde şi investeşte în procesul didactic doar 33. Este drept faţă de studentul plătitor de taxe? Eu nu aş avea nimic împotrivă dacă ar fi vorba de un ban obţinut din venituri pe care această universitate şi le obţine, este dreptul ei, este proprietate privată şi este obligaţia noastră să recunoaştem acest lucru, dar în momentul în care studentul este cel care plăteşte taxă, iar taxa aceea nu i se întoarce în beneficiul lui, atunci daţi-mi voie să spun că este mai mult decât constituţional, este chiar şi moral să susţin, de la această tribună, conţinutul legii, aşa cum v-o propune comisia. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu (din bancă): Un drept la replică, vă rog. |
|
Stimaţi colegi, un drept la replică... Domnule Dumitrescu, vi s-a pronunţat numele? De către cine? |
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Da, de către doamna ministru. Doamna ministru, vă rog foarte mult să înţelegeţi că nu am făcut nici un fel de apreciere decât în sprijinul a ceea ce susţineţi dumneavoastră, că este vorba de reglementare, să nu fiu interpretat greşit. Luaţi-o ca un ajutor pe care vreau să-l fac în sprijinul dumneavoastră. Am spus atât. Până acum şi cred că este clar învăţământul privat, pentru că aşa i-a cerut Legea de acreditare, Legea 88, a făcut eforturi extraordinare, unii, ăia pe care dumneavoastră i-aţi apreciat, dându-le, cum se spune, dreptul să fie astăzi în baza legii înfiinţaţi. Da? Au făcut eforturi extraordinare să-şi facă o bază materială: clădiri, săli de cursuri, clădiri noi, de miliarde, şi investiţii care se văd. Eu nu vorbesc de ăia care stau într-un apartament şi au băgat banii în buzunar, doamnă. Eu vorbesc de ăştia, care au făcut investiţii majore. Când faci o clădire care are mii de metri pătraţi cu săli de curs, este greu să poţi să faci şi un cămin în acelaşi timp şi imposibil, pornind de la aceste taxe. De ăştia vorbeam, doamnă. Daţi-le posibilitatea ca banii care vor să se ducă către cămine, să-şi facă aceste cămine şi pe urmă, după 5-6 ani, nu ştiu când s-o întâmpla, au şi cămine, să începem să ne gândim la altceva. Dar, dacă vrem să aplicăm o normă prin care să sancţionăm tocmai pe aceia care nu fac treabă, care n-au fost acreditaţi de dumneavoastră, care nu i-aţi apreciat că sunt din punct de vedere legal, în conformitate, care nu bagă, nici nu ştiu, banii în învăţământ şi în procesul de învăţământ, ei, atunci, înseamnă că facem un lucru care nu este Acest lucru am vrut să-l spun eu şi vă spun cu toată onestitatea. Daţi-le acestor, câteva, pentru că asta e situaţia, ca banii ăştia să-i bage în cămine, tot în bază de învăţământ, şi veţi vedea că aceste universităţi peste 5 ani vor avea cămine la nivelul sălilor de curs pe care le au acum şi clădirilor, iar ăilalţi, care n-au nici până acum sedii şi au făcut altceva cu banii, tot nu le vor avea. Mă scuzaţi. Deci, n-a fost nici un fel de interpretare greşită, doamnă ministru. Din contră. |
|
Stimaţi colegi, Aveţi cuvântul pentru problemă de procedură, însă, am rugămintea să respectăm hotărârile pe care noi le luăm. Deci, am votat timpul de dezbatere total în procedură de urgenţă şi timpul fiecărei intervenţii. |
|
Domnule preşedinte, Vă ştiu un om de onoare şi că, implicit, vă ţineţi de cuvânt. Am sesizat, la momentul respectiv, un anumit derapaj al discuţiilor într-o zonă în care nu existau amendamente. Am înţeles acest lucru, pentru că problema în discuţie este de o extraordinară importanţă şi chiar mi-am permis |
|
Domnule coleg, aceasta nu-i o problemă de procedură |
|
Da, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, ţin să vă spun că dumneavoastră aţi promis că măriţi timpul cu 10 minute, ca urmare a intervenţiilor unor colegi, care nu aveau amendamente. Ca urmare, vă rog, domnule preşedinte, şi vorbesc într-un ritm alert, ca să nu consum timpul, să vă ţineţi de cuvânt şi să puneţi cele 10 minute, iar nouă să ne daţi posibilitatea să ne susţinem amendamentele. În ceea ce priveşte legea în ansamblu, nu-i nici o problemă, domnule preşedinte.Noi o contestăm, pentru că ea este anticonstituţională şi noi suntem un partid democrat. Cine vrea să calce Constituţia, este dreptul lor. Vă mulţumesc. |
|
Aţi văzut că se poate? Vă mulţumesc foarte mult. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De fapt, continuăm această dezbatere privind această taxă de 10%, putem continua până la infinit şi de fapt chiar şi în cadrul Comisiei de învăţământ am discutat foarte mult. Îmi pare foarte rău că de fapt nu am putut să ajungem la un consens. Antevorbitorii mei vorbeau că ar fi o discriminare faţă de instituţiile particulare, dacă percepem ca doar ei au obligaţia de a plăti 10%. Colegii au vorbit şi despre anticonstituţionalitatea acestei prevederi, dar nu s-a discutat despre o altă problemă şi despre asta aş dori să vorbesc foarte scurt. Conform Legii învăţământului, instituţiile particulare pot fi susţinute de la bugetul de stat doar atunci când sunt acreditate, iar dacă, conform acestui articol, instituţiile de învăţământ superior particulare au obligaţia să verse la bugetul de stat o taxă în cuantum de 10% din veniturile realizate, asta înseamnă că 10% vor fi luate şi de la universităţile acreditate, şi de la cele care nu sunt acreditate, ci doar funcţionează provizoriu. Iar din această taxă, care ajunge la bugetul de stat, nici un procent nu se va mai întoarce la acele universităţi care deocamdată nu sunt acreditate. De aceea, eu cred că ar trebui să mai zăbovim înainte de a decide la acest articol şi, aşa cum am făcut de nenumărate ori, ar trebui să retrimitem din nou la comisie şi să avem o nouă dezbatere asupra acestor principii. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, stimate coleg. |
|
Stimate domnule preşedinte, vă mulţumesc. Eu cred că trebuie înţeleasă foarte clar problema că la învăţământ se vorbeşte mai mult decât în alte sectoare şi dumneavoastră, fiind cadru didactic, trebuie să acceptaţi această teză. Eu de la început vreau să-mi exprim nedumerirea şi faptul că am fost, o parte dintre noi, împotrivă nu datorită unor criterii politice, ci datorită faptului că trebuie să fim echidistanţi faţă de învăţământul de stat, cât şi faţă de cel particular şi să privim corect aceste probleme. Este împotriva Constituţiei, cred eu, şi nu numai împotriva Constituţiei, împotriva spiritului european. Deci, noi dorim, venim şi facem declaraţii că vrem să ne integrăm atât în NATO, cât şi în Uniunea Europeană, şi venim şi luăm din punga unor instituţii care s-au dezvoltat într-adevăr şi au ajuns la nivelul la care au ajuns, motiv pentru care noi am apreciat acest lucru şi am votat cele 6 instituţii de învăţământ superior ieri, le-am acreditat. Din acest punct de vedere, eu consider că nu trebuie să facem o confuzie şi să generalizăm, de la acest microfon, faptul că, dacă am găsit nişte studenţi de la universităţile particulare că stau într-adevăr în nişte cămine la universităţi de stat, acesta ţine de micul bussines care are loc în fiecare ţară, în orice societate şi între studenţi. Eu cred că nu trebuie să ne coborâm, stimaţi colegi, la a discuta şi a generaliza, s-o introducem ca argument forte şi de facto şi de iure în această lege, că acesta ar fi argumentul principal pentru care, vezi Doamne, universităţile particulare trebuie să verse cele 10%. Deci, eu consider că problema trebuie privită cu echidistanţă, cu normalitate şi moralitate, în acelaşi timp, dacă vrem să fim priviţi în lume ca nişte oameni care dorim să ne integrăm, şi nu dorim să încălcăm proprietatea privată, pentru că şi eu ştiu, ca şi dumneavoastră, că şi PSD-ul este foarte de acord cu promovarea proprietăţii private. Deci, acest 10% cred că este inechitabil şi cred că n-ar strica să trimitem, într-adevăr, înapoi, deci în comisie, să rediscutăm aceste probleme, pentru că putem să venim cu alte argumente şi să ajungem într-adevăr la un consens, în care să nu ne facem de râs faţă de lumea europeană. Vă mulţumesc. |
|
Doamna ministru Andronescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Îmi pare nespus de rău, stimate domnule profesor, că, de fiecare dată, când nu avem argumente, sau când interesele ne-o cer, invocăm aşa-zisul europenism către care ne uităm şi aşa mai departe. Deci, nu este vorba în nici un fel de o îndreptare a noastră într-o altă direcţie decât în aceea în care ne-am angajat. În acelaşi timp, ar trebui să spună fiecare de la acest microfon care sunt interesele pe care le promovează, pentru că trebuie să ţinem seama că acest Minister al Educaţiei încearcă să se uite cu aceiaşi ochi şi la învăţământul de stat şi la învăţământul privat. Şi, atâta vreme cât învăţământul de stat este subvenţionat din banul public şi în ceea ce priveşte căminele şi subvenţionat şi din veniturile proprii ale universităţilor şi atâta vreme cât nu constatăm mici bussinesuri, cum spuneţi dumneavoastră, ci că este un fenomen pe care, dacă nu-l recunoaştem, nu înseamnă că nu există, eu pot să vi-l dovedesc cu cifre, stimate domnule deputat, există acest fenomen al locuirii căminelor de stat de către studenţii din învăţământul privat, mi se pare cât se poate de normal şi universităţile private să subvenţioneze căminele. Nu este vorba să treacă a cest ban decât în folosul public, pentru că şi universităţile particulare sunt de utilitate publică, nu sunt de utilitate privată. Ele nu beneficiază de nişte fonduri private obţinute din veniturile lor proprii, ci aceste fonduri, la care noi ne referim, sunt cele care derivă din taxele pe care studenţii le plătesc şi nu plătesc taxe mici, aşa cum, îmi pare rău, în necunoştinţă de cauză s-a spus aici. Pentru că, uneori, se practică un sistem de taxe anuale mici şi taxe foarte mari la fiecare examen. Şi, dacă o să faceţi calculul pe ansamblu, o să vedeţi că studentul, din păcate, îşi plăteşte îngrizitor de scump şcoala pe care o face. Sigur, este opţiunea lui şi este cât se poate de înţeles acest lucru. Dar, atâta vreme cât timp de 10 ani n-au găsit de cuviinţă să investească în cămine şi în tot acest timp studenţii au stat, în cea mai mare parte a lor, în căminele subvenţionate din banul public, mi se pare firesc să aibă o cotă de contribuţie, în continuare, şi ele la subvenţionarea acestor cămine. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Stimaţi colegi, Regret că nu putem decide asupra acestei soluţii foarte controversate, pentru că, din păcate, timpul destinat programului a expirat. Închidem şedinţa de astăzi şi ne întâlnim joi dimineaţă. Şedinţa s-a încheiat la ora 14,00.
|
