Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Următorul proiect: Legea privind statutul aleşilor locali.

Domnule Fleşariu, vă rog să prezentaţi acest proiect şi Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică să se înţeleagă între ele care prezintă raportul. Domnule Ionel Olteanu şi domnule Ioan Oltean, vă rog să decideţi împreună care prezentaţi raportul. (Rumoare, agitaţie în sală)

Domnule ministru, aveţi cuvântul, până se decid cei doi preşedinţi, pentru că preşedinţii se decid mai greu.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Domnul Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Necesitatea unui statut al aleşilor locali a fost prevăzută pentru prima dată în legislaţia românească în Legea administraţiei publice locale nr.69 din 1991. Aceeaşi necesitate este prevăzută în Carta Europeană a Autonomiei Locale, Cartă care a fost ratificată de România şi care, potrivit Constituţiei, face parte din dreptul intern.

Prin proiectul de Statut al aleşilor locali se stabilesc categoriile de aleşi locali, modul de intrare în exerciţiul mandatului de către diversele categorii de aleşi locali, modul de încetare a mandatului, drepturile şi obligaţiile acestora, protecţia legală a aleşilor locali, inclusiv a familiei acestora, obligaţiile şi drepturile care le revin, abaterile pe care le pot săvârşi aleşii locali pe durata exercitării mandatului, precum şi sancţiunile care se pot aplica pentru abaterile săvârşite.

Vreau să vă spun că toate aceste prevederi nu se regăsesc la ora actuală în legislaţia românească.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat. Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia juridică ale Camerei Deputaţilor care au fost sesizate în fond au formulat o serie întreagă de amendamente de îmbunătăţire a textului proiectului de lege, amendamente cu care suntem, evident, întru totul de acord. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Ionel Olteanu să înţeleg că prezintă raportul comun.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Având în vedere şi proximitatea de nume, cred că o să prezentăm împreună, alternativ mai exact.

Raport comun asupra proiectului de Lege privind statutul aleşilor locali. Proiectul de Lege privind statutul aleşilor locali a fost trimis cu adresa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor din 11 iunie 2001 Comisiei pentru administraţie publică, comisia prim sesizată, amenjarea teritoriului şi echilibrul ecologic şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi în vederea dezbaterii în procedură normală şi a întocmirii raportului comun. La întocmirea raportului comun s-au avut în vedere şi avizele primite de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Consiliul Legislativ cu nr.97 din 8 februarie 2001.

Proiectul de lege are în vedere crearea unui cadru legislativ care să cuprindă dispoziţii amănunţite cu privire la statutul juridic al aleşilor locali, condiţie esenţială pentru a li se asigura protecţia şi exercitarea liberă a mandatului.

Comisiile sesizate în fond propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea actului normativ menţionat, considerând că acesta constituie un instrument deosebit de necesar şi eficient în ansamblul reglementărilor referitoare la administraţia publică locală şi la autorităţile acestea, menit prin urmare să completeze sistemul legislativ în domeniu. Astfel, prin această reglementare, se va pune în sfârşit capăt practicilor extrem de diferite existente în acest domeniu, impunând, în concordanţă cu principiile statului de drept, soluţii juridice identice şi unitare pentru situaţii identice. Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La toate dezbaterile din şedinţele comune ale celor două comisii sesizate în fond a participat ca invitat, în conformitate cu prevederile art.52 şi 51 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi domnul secretar de stat Ionel Fleşariu de la Ministerul Administraţiei Publice Locale.

La lucrările comisiilor au fost prezenţi 27 de deputaţi din totalul de 48 de membri ai celor două comisii, iar raportul comun a fost adoptat cu 21 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Proiectul de Lege privind statutul aleşilor locali a fost adoptat în Senat în şedinţa din data de 4 iunie 2001. Cele două comisii sesizate în fond, ca urmare a dezbaterilor din şedinţele avute în 6, 27 martie şi 27 aprilie 2002, vă propun, stimaţi colegi, admiterea proiectului cu modificările pe care le veţi regăsi în raportul difuzat în prealabil. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. La dezbateri generale cine doreşte să participe? Domnul deputat Bara şi apoi domnul deputat Ráduly, domnul deputat Coifan, domnul Boc. Domnul Bara din partea Partidului Social Democrat.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Întrucât, până în prezent, în ţara noastră nu a fost elaborat şi adoptat un act normativ care să cuprindă dispoziţii amănunţite cu privire la statutul juridic al aleşilor locali, iar prevederile Legii administraţiei publice locale sunt sub acest aspect de maximă generalitate, s-a apreciat că se impune elaborarea unui proiect de lege care să aibă ca obiect reglementarea amănunţită a statutului tuturor categoriilor de aleşi locali.

Adoptarea unei astfel de reglementări este în concordanţă cu prevederile programului de guvernare pe perioada 2001-2004 şi, în conformitate cu prevederile art.7, paragraful 1 din Cartea Europeană a Autonomiei Locale. Proiectul de lege cuprinde dispoziţii amănunţite cu privire la stabilirea categoriei aleşilor locali, durata şi drepturile acestora cu precizarea concretă a momentului şi a modalităţilor de intrare efectiv în exercitarea mandatului, protecţia legală a aleşilor locali şi incompatibilitatea dintre calitatea de ales local şi alte funcţii publice sau de altă natură.

Prin continutul său, statutul aleşilor locali se constituie într-un instrument deosebit de necesar, util şi eficient în ansamblul reglementărilor referitoare la administraţia publică locală şi la autorităţile acesteia, menit să completeze sistemul legislativ din acest domeniu.

În cadrul comisiei, prin cele peste 280 de amendamente propuse, considerăm că s-a lucrat destul de bine şi faţă de cele prezentate, ţinând cont şi de amendamentele aprobate de cele două comisii, grupul nostru parlamentar va vota pentru această lege care se înscrie în pachetul de legi promis de Guvern privind administraţia publică locală şi centrală. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. Domnule deputat Coifan, doriţi dumneavoastră? Poftiţi.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

De la început trebuie să declarăm că acest proiect de lege reprezintă, din păcate, o prelungire nefericită şi aproape inutilă a Legii 215/2001, cea a administraţiei publice locale. Am spus nefericită, pentru că o serie de articole sunt similare cu unele din legea mai sus menţionată, iar altele introduc elemente noi ce puteau fi cuprinse în aceeaşi lege. Am spus inutilă, pentru că, credem că sediul materiei trebuia să-l constituie Legea 215 modificată şi completată de o astfel de manieră încât să devină autosustenabilă.

Proiectul de lege pe care îl discutăm astăzi a avut o istorie frământată, de aproape un an de zile, dar în spiritul fair-play-ului, trebuie să recunoaştem că o serie de amendamente ale Partidului Naţional Liberal au fost admise, unele chiar de substanţă.

Considerăm însă că unele aspecte de fond trebuie să fie reliefate şi discutate.

În primul rând, în proiectul de lege nu se enunţă clar, răspicat şi documentat care sunt principiile ce guvernează construcţia acesteia şi dacă ar fi fost definite, în ce măsură ele sunt conforme cu cele statuate în Cartea Europeană a Autonomiei Locale, document semnat şi ratificat de România.

În al doilea rând, se creează un soi de mixtum compositum între Modul de exercitare al mandatului aleşilor locali, vezi cap.II, Incompatibilităţi, cap.III, Drepturile aleşilor, cap.VI şi Răspunderea aleşilor locali.

Pentru primar sunt prevăzute doar sancţiuni, or, primarul se bucură de legitimitatea maximă, oferită de votul direct, universal şi secret. Se creează astfel în mod periculos premisele unei discriminări negative, flagrante în defavoarea celui ales direct de cetăţenii din comunitatea locală pe care o reprezintă.

De asemenea, în ceea ce priveşte arhitectura legii, constatăm existenţa unor asimetrii semnificative între obligaţiile aleşilor locali şi cele ale primarului; în timp ce consilierii locali, recte judeţeni au mai multe obligaţii de sorginte morală ce ţin de o anumită deontologie profesională, un primar are cel puţin 18 motive pentru care poate fi sancţionat, dintre acestea, unele sunt hilare. Colegiul de disciplină, în formularea sa iniţială, un adevărat "sfânt oficiu al inchiziţiei" a fost în mod voit definit ca şi un organism de sancţionare a primarilor, atât modalitatea de constituire a lui cât şi procedurile de sesizare încalcă principiile Cartei Europene a Autonomiei Locale.

De ce este necesar ca prefectul să sesizeze acest colegiu când el poate acţiona conform Legii 215 şi a Legii contenciosului administrativ? Vezi art.87, lit.f), respectiv pct.72 din raport.

Considerăm că un primar poate fi sancţionat atunci când încalcă legea, dar asupra gradului de implicare în rezolvarea problemelor colectivităţilor locale, cei ce se pot pronunţa sunt colectivităţile locale care premiază sau sancţionează primarul o dată la 4 ani.

Domnilor, în încheiere, repet, deşi proiectul de lege a definit şi a suferit o serie de ameliorări semnificative, declarăm că Grupul Partidului Naţional Liberal nu va vota acest proiect de lege din motivele enunţate în mod succint mai sus. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc şi apoi domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat apreciază ca fiind necesară o lege care să reglementeze statutul aleşilor locali în România, susţine multe din prevederile acestei legi şi mai ales, pentru prima dată, în România, această lege are inclus în conţinutul ei un capitol consacrat registrului de interese al aleşilor locali, registru de interese instituit, discutat şi adoptat în comisie la propunerea Partidului Democrat.

Este pentru prima dată când, în legislaţia din România, repet, un asemenea registru de interese se instituie, deocamdată, la nivel local, în această lege care vizează statutul aleşilor locali. Există unele diferenţe între forma iniţială depusă de Partidul Democrat cu privire la registrul de interese şi forma adoptată de către comisie, sperăm că pe parcursul dezbaterilor să mai putem adopta şi unele amendamente respinse în cadrul comisiei cu privire la registrul de interese. De ce spun acest lucru? pentru că avem nevoie să dăm consistenţă art.46 din Legea administraţiei publice locale, Legea 215, articol care menţionează faptul că alesul local trebuie să se abţină de la vot atunci când în cauză este un interes personal sau al unei rude până la gradul IV, inclusiv. Cum putem verifica, cu alte cuvinte, interesul personal dacă nu avem un registru de interese? Iată de ce era necesară şi este binevenită o asemenea structură consacrată registrului de interese în legea cu privire la statutul aleşilor locali.

Acest registru de interese va conduce la un cadru transparent de gestionare a interesului public de către alesul local şi îi vom pune practic la îndemână garanţiile prin care el să fie condus în decizia pe care o ia la nivel local doar de interesul public, doar de interesul comunitar şi nu de interesul personal. Acest registru de interese vine şi îşi propune să contribuie la transparentizarea activităţii publice a aleşilor locali prin declaraţia pe care trebuie să o completeze, declaraţie care, potrivit legii, este publică şi poate fi consultată în condiţiile legii cu privire la accesul liber la informaţia de interes public, după cum şi sancţiunile pentru declaraţiile necorespunzătoare sunt pe măsură.

În privinţa altor capitole din lege, Partidul Democrat are unele rezerve. Îşi exprimă rezerva, în primul rând, cu privire la capitolul de sancţiuni adresat primarului. Partidul Democrat consideră că acel capitol prin care se instituie Colegiul de disciplină al primarilor este neconstituţional, se situează în afara legii şi constituie un factor de presiune nepermis la adresa primarilor din România.

În al doilea rând, Partidul Democrat are rezerve cu privire la modul în care în lege este reglementat regimul incompatibilităţilor aleşilor locali şi există o discrepanţă majoră între art.30 lit.c) din Legea administraţiei publice locale şi art.20, lit c) din Statul aleşilor locali. În mod normal, această lege trebuia să fie reglementarea-cadru cu privire la regimul incompatibilităţilor.

Şi dacă în Legea administraţiei publice locale, în art.30, lit.c) avem consacrată incompatibilitatea consilierului local şi judeţean de a fi membru în consiliile de administraţie de la regiile subordonate autorităţilor locale, iată că, în această lege-cadru care vizează statutul aleşilor locali nu mai avem o asemenea incompatibilitate, ea se reduce numai la incompatibilitatea care vizează calitatea de conducător al unei regii autonome sau societăţi comerciale şi nu la calitatea de membru în consiliile de administraţie. Este, după părerea noastră, o scăpare nepermisă.

Practic, dacă prin Legea 215, aşa cum a fost interpretată ea, s-a spus că regimul incompatibilităţilor nu se aplică decât în 2004, prin această lege, în actuala formulă, practic consilierii locali şi judeţeni vor putea fi pentru totdeauna membri în consiliile de administraţie de la regiile autonome subordonate consiliului local sau judeţean şi atunci ne punem, pe bună dreptate, întrebarea: Unde este lupta împotriva corupţiei? Unde este transparenţa de care avem nevoie în administraţia publică? Facem un pas înainte, doi paşi înapoi. Credem noi că, în această lege, trebuie să menţionăm expres această incompatibilitate şi nu numai menţionată expres, ci şi aplicată imediat, pentru a da dovadă de voinţă politică cu privire la modul de gestionare a interesului public de către aleşii locali. A fost cea de a doua obiecţie a Partidului Democrat.

O a treia obiecţie vizează respingerea de către comisie a unui amendament, formulat de domnul deputat Toader, prin care doream să îmbunătăţim calitatea oamenilor politici de la nivel local, calitatea persoanelor care deţin calitatea de consilier local. În ce sens? Ne-am propus să sancţionăm drastic turismul politic. În ce sens? Acei consilieri locali care părăsesc partidul pe listele căruia au fost aleşi, acei consilieri locali să piardă mandatul de consilier local, mandatul revenindu-i partidului care l-a propus pe listă. Este, credem noi, o măsură care îşi propune să asaneze moral viaţa publică din România, ea va putea fi continuată la nivel constituţional o dată cu revizuirea Constituţiei, dar acum credem că este locul ca la nivel local să începem acest proces, să dăm un semnal că ne preocupă şi sub aspect moral modul în care aleşii locali se comportă în relaţiile cu partidele politice.

Iată rezervele Partidului Democrat, ne exprimăm speranţa că aceste trei amendamente, respinse deocamdată de către comisie, vor fi avute în vedere de către dumneavoastră în plen şi în funcţie de votul dumneavoastră din plen la aceste amendamente, Partidul Democrat îşi va preciza poziţia cu privire la votul pozitiv sau negativ sau abţinere cu privire la acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, cine dintre dumneavoastră doreşte să ia cuvântul în numele Partidului România Mare? mai înainte se anunţa domnul Damian Brudaşca. Aţi renunţat, da? Poftiţi. Mulţumesc foarte mult. Am vrut să fiu sigur că nu luaţi cuvântul doi.

Domnul Văsălie Moiş:

Să fiţi convins de aceasta, nu ne înghesuim la microfoane. în sală, cel puţin.

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva acestui proiect de lege pentru trei considerente.

Primul dintre ele, proiectul de lege este redactat într-un stil prolix şi va da naştere la foarte multe controverse cu ocazia aplicării lui. Aşa cum avem experienţă, Legea administraţiei publice locale la care noi ne-am opus, datorită faptului că nu s-au acceptat amendamentele noastre, iar atunci când a fost pusă în practică a trebuit să fie modificată înainte încă de a fi aplicată, la fel şi acest proiect de lege va naşte foarte multe controverse în aplicarea lui.

Al doilea motiv este acela că proiectul de lege, în integralitatea sa, încalcă principiul autonomiei administraţiei locale prevăzut în Constituţie, având foarte multe dispoziţii care, în loc să dea posibilitatea administraţiei publice locale să se dezvolte, o îngrădeşte.

Al treila motiv pentru care votăm împotriva proiectului de lege este acela că acest proiect de lege, în loc să curme posibilităţile foarte largi de corupţie care există în acest moment în ţară, încurajează fenomenul de corupţie. Prin dispoziţiile largi cu privire la posibilitatea cumulării de funcţii şi mai ales cu privire la reglementarea unor atribuţii ale administratorilor publici, nu se curmă fenomenul de corupţie ci se încurajează.

Pentru aceste trei motive principale vom vota împotriva proiectului de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Ráduly din partea Grupului UDMR.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acum un an şi jumătate, în februarie 2001, în cursul lucrărilor Comisiei de mediere privind proiectul de Lege privind regimul autonomiei locale şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, proiect de lege care a devenit ulterior Legea 215/2001, domnul ministru Octav Cozmâncă ne-a sugerat că ar fi bine să completăm acea lege cu un statut al aleşilor locali. Vă mărturisesc că, atunci, eu personal nu am fost convins de caracterul pozitiv al unui asemenea demers, aşa cum nici momentul în care proiectul de lege despre care discutăm astăzi a fost înaintat Parlamentului, nu l-am primit cu nesfârşită bucurie. însă am avut de ales între două modalităţi de a aborda problema. Pe de o parte, să propunem din start, fără să încercăm în practică dacă ceea ce se propune funcţionează sau nu, această nouă idee, iar, pe de altă parte, o altă soluţie a fost ca să încercăm să amendăm proiectul de lege, să-l aducem cât mai aproape de viziunea noastră privind administraţia publică locală.

Aşa cum s-a văzut şi la comisie, am mers pe cea de a doua variantă, am elaborat o serie de amendamente, o parte dintre ele fiind adoptate în formularea noastră sau în redactare îmbunătăţită de către comisiile sesizate în fond.

Desigur că foarte mulţi dintre noi avem reticenţe în momentul în care se vine cu o idee nouă, pentru că iată, după 12 ani de la evenimentele din Decembrie 1989, avem de-a face cu un element nou în ceea ce priveşte reglementarea domeniului acesta foarte interesant, domeniul administraţiei publice locale.

Cred că de aceeea antevorbitorii mei au formulat o serie de critici fireşti, dacă rămânem doar la dezbaterea de idei, însă, trebuie să vă spun că probabil practica va fi cea care ne va arăta dacă principiile, soluţiile care sunt cuprinse în acest proiect de lege sunt şi rămân viabile sau poate că ele vor fi modificate din experienţa acestei practici.

Noi salutăm faptul că din comisiile sesizate în fond, în raportul care vi se propune dumneavoastră spre dezbatere, foarte multe soluţii propuse de Guvern au fost substanţial îmbunătăţite, ceea ce arată încă o dată de ce este bine ca, în loc de calea ordonanţelor, să se utilizeze calea proiectelor de legi.

În acelaşi timp, ne bucurăm pentru faptul că amendamentele noastre au fost în parte acceptate şi aş vrea, aducându-vă aminte de turismul politic care, în paranteză să fie spus, nu cred că vreodată, cât Constituţia va prevede mandatul reprezentativ, va putea fi înlăturat printr-un sistem coercitiv propus de Partidul Democrat, nu de altceva, dar în acel moment mandatul devine unul imperativ, preşedintele local, teritorial sau central putând şantaja consiliul local respectiv, că dacă nu votezi cum îţi spun eu, te dau afară de pe listă şi vine următorul care va vota cum doresc eu. noi am dorit în schimb să punem stavilă unui alt tip de turism şi anume, turismului care, uneori, ne mai prinde şi pe noi, cei din Parlament, şi anume plecările în străinătate sau abuzul de plecări în străinătate din partea aleşilor locali. Drept urmare, am propus o soluţie ca dânşii să fie obligaţi să dea socoteală într-un termen restrâns şi o sancţiune dacă nu fac faţă acestei obligaţii.

Credem că este un alt pas înainte, din care, dacă în practică se dovedeşte a fi util, ar trebui să învăţăm şi noi, şi anume că banul public trebuie să fie cheltuit cu foarte mult raţionament şi trebuie să facem toate demersurile în acest sens.

În încheiere, permiteţi-mi să vă spun că, chiar dacă am avut reţineri la început, o să susţinem acest demers, nu doar afectiv, ci şi în aplicarea practică şi ne rezervăm dreptul, aşa cum sper că ne rezervăm cu toţii dreptul, ca în momentul în care vom constata că anumite soluţii care vor fi legiferate în acest proiect de lege nu vor fi conforme în practică sau în practică nu o să aducă acel plus de eficienţă în activitatea administraţiei publice locale pe care ni-l dorim acum, să modificăm ca atare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Un drept la replică pentru Partidul Democrat. Aţi promis 30 de secunde, să vedem dacă vă ţineţi de cuvânt.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să profit de ocazie să-i spun distinsului meu coleg Ráduly, care bănuiesc că numai dintr-o scăpare de moment a confundat regimul deputaţilor şi senatorilor cu regimul aleşilor locali şi sunt convins că domnia sa înţelege această subtilitate constituţională, în sensul că mandatul imperativ la care domnia sa a făcut referire se referă, interdicţia cu privire la mandatul imperativ se referă numai la deputaţi şi senatori, art.66 din Constituţia României spune aşa: "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, orice mandat imperativ este nul".

în consecinţă, mandatul reprezentativ se aplică numai aleşilor de la nivel naţional, pentru că aceştia reprezintă naţiunea ca întreg; la nivel local nu avem o asemenea prevedere. În consecinţă, este posibil ca pe calea amendamentului nostru să limităm turismul parlamentar, turismul consilierilor locali, prin posibilitatea pierderii calităţii de consilier dacă trece de la un partid politic la altul pe parcursul mandatului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, de fapt, colegul nostru a vrut să spună că atâta timp cât mandatul reprezentativ de la nivel naţional nu este schimbat din Constituţie, nici cel local nu va putea fi, deci, nu era într-o eroare. A fost corectă intervenţia dânsului.

Trecem la dezbaterea...

Domnul Emil Boc:

Apreciem efortul coaliţiei de susţinere reciprocă prin avocaţii aflaţi la tribuna Parlamentului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Era vorba de o rigoare ştiinţifică, nu era vorba de o susţinere politică.

Trecem la dezbaterea pe texte.

Stimaţi colegi, la titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1, comisia nu a avut amendamente, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Art.2 alin.1 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.2 alin.2, urmăriţi vă rog amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 1? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 1 şi se modifică în mod corespunzător art.2, alin.2.

Art.2 alin.3, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în formula iniţială.

Art.2 alin.4, urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis în unanimitate amendamentul 2, se modifică art.2, alin.4.

Art.3 urmăriţi vă rog amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 3 şi se modifică în mod corespunzător art.3.

Art.4. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul cap.II. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii 1. Urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 4, modificat titlul secţiunii a 1-a.

Art.5, urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis în unanimitate amendamentul 5, modificat art.5.

Art.6 alin.1, urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi, domnule Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Chiar dacă probabil că la ministerul de resort, logica limbii române este cu totul alta după cum ni s-a demonstrat de la acest microfon, propun aici formularea următoare pentru mai multă claritate: "Consilierii validaţi intră în dreptul deplinei exercitări a mandatului după depunerea jurământului şi de la data declarării", pentru că rămânând aşa şi fără nici un fel de altă precizare, nu are coerenţa şi înţelesul potrivit.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de acord cu acest amendament de redactare? Iniţiatorul?

Domnul Ionel Fleşariu (din banca iniţiatorului):

L-aş ruga pe domnul deputat să observe că textul nu este al nostru, ci este al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.6 cu privire la art.6 alin.1, cu această îmbunătăţire redacţională: în loc de "după depunerea jurământului şi data …" - "… şi de la data …"; în loc de "data" - "… de la data declarării legal constituită a consiliului local".

Cine este de acord?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitatea celor prezenţi.

Art.6 alin.2 şi alin.3.

Comisia nu a avut modificări la amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat în unanimitate formularea iniţială.

Art.7. Urmăriţi amendamentele nr.7 şi nr.8. Deci, pentru art.7 alin.1, urmăriţi amendamentul nr.7.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în formularea comisiei.

Amendamentul nr.8 cu privire la art.7 alin.2.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat amendamentul nr.8; modificat art.7 alin.2 în mod corespunzător.

La art.8, urmăriţi, vă rog, pentru alin.1, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în formularea iniţială.

Art.8 alin.2.

Urmăriţi amendamentul nr.9.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr.9; se modifică art.8 alin.2 în mod corespunzător.

Art.8 alin.3.

Comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate textul iniţial.

Ne oprim la art.9, amendamentul nr.10.