Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 septembrie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.121/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 septembrie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 septembrie 2002
 |
8. | Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale (retrimisă comisiei). | |||
consulta fisa PL nr. 491/2001 |
|||||
| ................................................ |
|
Propunerea legislativă privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Vorbiţi dumneavoastră, stimate domnule deputat, în numele iniţiatorilor, da? Da. Vă rog să prezentaţi proiectul. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dezvoltarea democraţiei în condiţiile pluralismului politic presupune existenţa resurselor financiare necesare pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii politice şi, mai ales, a campaniilor electorale. În acest context, una din problemele fundamentale ale democraţiei moderne este aceea a finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Funcţionarea partidelor politice impune resurse financiare pentru a asigura spaţiile necesare, dotarea cu echipamente, inclusiv cu mijloace informatizate, la care se adaugă cheltuielile pentru presă şi telecomunicaţii, cheltuielile de personal şi cele de investiţii. În plus, campaniile electorale sunt din ce în ce mai costisitoare, presupun deplasări, prezenţa presei, întocmirea de studii şi sondaje de opinie, cheltuieli de propagandă electorală. Prin urmare, reglementarea juridică trebuie să răspundă acestor exigenţe astfel încât să permită, într-un climat de transparenţă şi de onestitate, asigurarea resurselor financiare necesare unei bune funcţionări a partidelor politice. Pe de altă parte, se constată că adeseori lupta politică degenerează în scandaluri politico-financiare, pe fondul creşterii faptelor de corupţie precum şi a fraudelor fiscale. Iată de ce reglementarea juridică trebuie să fie adecvată imperativului de a preveni şi de a combate faptele de corupţie şi, în special, traficul de influenţă precum şi operaţiunile de finanţare ocultă ilegală a partidelor politice, dat fiind că toate aceste fenomene negative care se manifestă la periferia vieţii politice sunt de natură să zdruncine încrederea cetăţeanului în activitatea partidelor politice şi să favorizeze absenteismul politic. Pornind de la aceste realităţi, constatând că, în prezent, legislaţia română nu asigură un cadru legislativ adecvat şi complet, am elaborat prezentul proiect de lege care reglementează atât aspectele privind finanţarea partidelor politice, cât şi cele privind finanţarea campaniilor electorale. Principalele aspecte de noutate pe care le prezintă acest proiect sunt următoarele: 1. Dispoziţiile privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt disparate în Legea partidelor politice şi în legile electorale şi propunem o reglementare unitară, coerentă, lesne de înţeles şi de aplicat. 2. S-a consacrat principiul distinct potrivit căruia finanţarea partidelor politice trebuie să fie expresia caracterului liber, egal şi corect al competiţiei politice. 3. Sunt reglementate distinct principialele modalităţi de finanţare a partidelor politice în funcţie de sursă, şi anume, finanţarea privată şi finanţarea publică. În ce priveşte donaţiile primite de un partid politic, se propune limitarea acestora la un anumit cuantum în scopul eliminării posibilelor fraude sau finanţări fără acoperire legală. Proiectul conţine dispoziţii speciale privind finanţarea în timpul campaniei electorale. Au fost astfel unificate dispoziţiile legale cuprinse în legile electorale, iar pentru a asigura caracterul transparent, egal şi onest al competiţiei politice, propunem limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de un partid politic, formaţiune politică sau de un candidat independent. În ce priveşte controlul finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, s-a menţinut rolul Curţii de Conturi ca autoritate publică abilitată să verifice respectarea prevederilor legale în materie, consacrat în prezent prin art.44 din Legea partidelor politice, însă am considerat necesar să se garanteze că acest control se realizează în mod efectiv şi eficient. Astfel, s-a prevăzut obligaţia mandatarului financiar de a depune la Curtea de Conturi un raport detaliat al veniturilor şi cheltuielilor electorale pentru fiecare partid, alianţă politică sau candidat independent, validarea mandatelor candidaţilor fiind condiţionată de depunerea în termen a acestui raport. În sfârşit, având în vedere faptul că reglementarea în vigoare este insuficientă sub aspectul regimului sancţionator, s-au prevăzut unele sancţiuni pentru încălcarea dispoziţiilor legale în materia finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale, dat fiind că, în lipsa unor asemenea sancţiuni, normele instituite rămân pur declarative. În consecinţă, vă rugăm să aprobaţi, să dezbateţi proiectul de lege prezentat şi să-l aprobaţi în forma propusă de iniţiator. Mulţumesc. |
|
Din partea Comisiei juridice cine prezintă raportul? Domnul deputat Timiş. Poftiţi! |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, În conformitate cu art.89 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. Prin această propunere legislativă se urmăreşte asigurarea unui cadru adecvat şi complet care să cuprindă într-o reglementare unitară şi coerentă dispoziţiile privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. În cuprinsul iniţiativei legislative sunt reglementate distinct principalele modalităţi de finanţare a partidelor politice în funcţie de surse şi anume: finanţarea privată şi finanţarea publică. De asemenea, sunt prevăzute dispoziţii speciale privind finanţarea în timpul campaniei electorale. Pentru a asigura caracterul transparent, egal, onest al competiţiei politice, se prevede limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un partid politic sau de către un candidat independent. Faţă de cele menţionate mai sus, membrii Comisiei juridice au hotărât în unanimitate ca propunerea legislativă privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor cu amendamentele admise, astfel cum rezultă din prezenta anexă care face parte din prezentul raport. Mulţumesc pentru atenţie. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. La dezbateri generale cine se înscrie? Domnul deputat Boc, domnul deputat Moiş şi apoi domnul deputat Stoica. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Democrat va susţine acest proiect de lege şi-l va vota în consecinţă. De ce? Noi apreciem că, în momentul de faţă, o importantă sursă a corupţiei o constituie finanţarea netransparentă a partidelor politice. Este cazul ca într-o reglementare unitară, transparentă, să reglementăm modalităţile de finanţare ale campaniilor electorale, controlul acestor finanţări şi limitele finanţărilor în campaniile electorale şi nu numai. Acest proiect de lege are avantajul ca, într-o manieră unitară, să preia reglementările existente în legislaţie, în Legea partidelor politice, precum şi în alte acte normative şi să le ofere un cadru unitar dar bazat pe principiul transparenţei. În acest sens, putem aminti faptul că în cazul donaţiilor primite de la o persoană fizică într-un an, un partid politic nu poate primi mai mult de 200 de salarii de bază minime brute pe ţară, dar nu pot depăşi contravaloarea în lei a sumei de 10.000 de euro. Sau, în cazul donaţiilor primite de la persoane juridice, avem 500 de salarii minime, dar nu mai mult de 25.000 de euro. Am dat câteva exemple pentru a sublinia caracterul precis şi transparent al acestei legi. În acelaşi timp, se reglementează pentru prima dată în legislaţia noastră limitele maxime ale cheltuielilor ce pot fi efectuate de către un partid politic în fiecare campanie electorală pe candidat. Este pentru prima dată când se realizează acest lucru şi, drept exemplu, avem 150 de salarii minime brute pe ţară, respectiv 7500 de euro pentru fiecare candidat la funcţia de deputat şi senator. Şi exemplele continuă cu ceilalţi demnitari de la nivel local. În al treilea rând, Partidul Democrat va vota această lege, întrucât se introduce un sistem unic, prin mandatarul financiar, în interiorul partidului pentru a gestiona fondurile de campanie electorală. Curtea de Conturi este menţinută în continuare ca instituţia principală de verificare a modului de cheltuire a banilor în campania electorală. Aici, Partidul Democrat are nu o obiecţie, ci doar o precizare, în sensul că nu considerăm oportun în continuare menţinerea controlului fondurilor din campania electorală prin intermediul Curţii de Conturi. Nu este acum să punem în vedere această soluţie, ci la revizuirea Constituţiei. Soluţia noastră este ca în cadrul autorităţii electorale permanente ce va fi înfiinţată prin revizuirea Constituţiei, să funcţioneze în interiorul ei o comisie pentru conturi de campanie şi finanţare politică, această comisie care va fi formată din trei membri desemnaţi de Curtea Supremă de Justiţie şi trei de către Curtea de Conturi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi înnoit sau prelungit, să verifice exact aceste reglementări pentru a elimina această problemă a influenţei politicului asupra Curţii de Conturi, cunoscut fiind faptul că Curtea de Conturi este aleasă de Parlament pentru un mandat de patru ani şi rămâne această subordonare politică. Cu alte cuvinte, la capitolul "Control" apreciem că mai trebuie să lucrăm pentru a asigura independenţa organismului care va verifica gestionarea banilor în campania electorală şi revizuirea Constituţiei, sperăm noi, va răspunde acestui deziderat. Cu aceste mici preciziări, Partidul Democrat va susţine acest proiect de lege, considerând că este un pas important pe linia asigurării transparenţei gestionării banilor în campaniile electorale şi nu numai. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Vasile Moiş, din partea Partidului România Mare. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Iniţiativa legislativă este salutară. Trebuia reglementată această chestiune a finanţării partidelor, dar, din punctul nostru de vedere, există în acest moment un vid de reglementare în acest domeniu politic. Nici într-o lege nu este reglementată problema fuziunii partidelor politice, constituirea alianţelor postelectorale şi preelectorale şi toate celelalte chestiuni legate de partidele politice. De aceea, această iniativă legislativă chiar dacă este ea salutară, nu face altceva decât să sporească confuzia. Din punctul nostru de vedere, apreciem că printr-un proiect de lege unitar, trebuie modificată Legea 27/1996 a partidelor politice şi aici să se găsească sediul materiei unde să fie reglementate toate problemele legate de partidele politice. Cârpind nu ajungem nicăieri decât să sporim haosul legislativ. Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva iniţiativei legislative. |
|
Domnul deputat Valeriu Stoica, din partea Partidului Naţional Liberal. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este, fără îndoială, un moment important în evoluţia raporturilor dintre majoritate şi opoziţie. Este un moment important pentru că acesta este al doilea experiment benefic în care o iniţiativă a opoziţiei este însuşită în cea mai mare parte şi de majoritate, amendamentele care au fost făcute şi din partea majorităţii şi din partea altor partide de opoziţie sunt, de fapt, tocmai expresia acestei înţelegeri comune, a unei necesităţi a sistemului politic din România de astăzi. Se vorbeşte foarte mult despre corupţie. Astăzi, clasa politică românească face dovada că acţionează în sensul combaterii corupţiei printr-un act politic excepţional. Acest proiect de lege privind finanţarea partidelor politice este un moment de cotitură în modul în care clasa politică înţelege să reacţioneze împotriva corupţiei. Se spune despre corupţie că este cel mai periculos dintre monopoluri. Este într-adevăr aşa. Corupţia este cel mai periculos dintre monopoluri pentru că introduce, atât în sistemul economic, cât şi în sistemul politic, cea mai mai puternică disfuncţionalitate. Dacă vorbim de o competiţie onestă şi în economie şi în politică, ea devine neonestă în momentul în care, prin intermediul sistemului de finanţare a partidelor politice, şi am în vedere mai ales mijloacele nelegale de finanţare a partidelor politice, se înlătură tocmai echitatea în competiţia politică. Mai mult decât atât, acest monopol al corupţiei, care are rădăcina cea mai puternică în sistemul de finanţarea partidelor politice, înlătură, practic, în bună măsură, libertatea la care este îndreptăţit fiecare dintre noi, fiecare cetăţean al României. Pentru că, mai ales prin corupţia care se manifestă la nivelul sistemului de finanţare a partidelor politice, fiecare cetăţean, fiecare contribuabil este practic păgubit. În plus, acest sistem de corupţie la nivelul finanţării partidelor politice înseamnă o perturbare gravă a sistemului de alocarea resurselor. Mai ales într-o ţară în tranziţie cum este România, într-o ţară săracă, cum este România, cheltuirea iraţională a resurselor, şi aşa puţine, înseamnă o dovadă de iresponsabilitate. Iată de ce astăzi clasa politică românească, prin acest acord realizat în jurul Legii de finanţare a partidelor politice, face dovada unei adevărate maturităţi. Sunt însă câteva primejdii la care, în cursul dezbaterilor care urmează, trebuie să rezistăm împreună tocmai pentru că s-a realizat acest acord politic. Prima primejdie şi cea mai mare este tentaţia abordării demagogice a acestei chestiuni. Ştiu că, de multe ori, sub imperiul opiniei publice, a presiunii mass-media, avem tentaţia să abordăm demagogic multe dintre chestiunile grave ale României. Or, şi aici, am putea fi tentaţi să vorbim de austeritate, dincolo de ceea ce este raţional în înţelegerea austerităţii. Aş vrea ca toată lumea să înţeleagă, şi, mă refer în primul rând la opinia publică, că democraţia costă. Există nişte costuri ale democraţiei. Dacă ignorăm acest adevăr, riscul este să plătim costuri mult mai mari pentru democraţie. Corupţia consumă mult mai mult decât dacă, în mod raţional, am stabili care sunt costurile democraţiei. Or, sistemul de finanţare a partidelor politice este tocmai un sistem de măsurare a acestor costuri ale democraţiei. Fiecare partid politic are anumite costuri. Campaniile electorale au anumite costuri. Dacă nu facem o proporţie corectă între nivelurile de dezvoltare economică ale României, resursele economice ale României, pe de o parte, şi pe de altă parte, necesităţile funcţionării democratice a României, riscul este să rămânem în situaţia în care ne aflăm astăzi. Ce înseamnă asta? Avem astăzi în reglementările din Legea partidelor politice şi în reglementările din legislaţia electorală, anumite plafoane care sunt total nerealiste în raport cu costurile reale ale campaniilor şi ale funcţionării partidelor politice. Proiectul de Lege pe care îl dezbatem astăzi abordează această chestiune într-o manieră raţională. Totuşi, amendamentele care au fost făcute coboară mult anumite plafoane şi, prin asta, riscul este ca în momentul în care această lege va fi pusă în practică, ea să fie încălcată sau ocolită tocmai pentru că unele din aceste plafoane sunt nerealiste. E mai bine ca, astăzi, dezbătând această lege să ţinem seama de realitatea costurilor democraţiei, decât să repetăm experienţa de 12 ani şi până astăzi, care face ca noi să cheltuim pentru democraţie mai mult decât este normal. Pentru că sistemul corupţiei nu face altceva decât să irosească resursele pe care le-am putea aloca în mod raţional pentru a acoperi costurile reale ale democraţiei. Iată de ce, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi, subliniind încă o dată importanţa acestui moment de consens al clasei politice, fac apel la dumneavoastră ca abordarea raţională să primeze faţă de abordarea demagogică sau faţă de abordarea afectivă. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar UDMR, are cuvântul domnul deputat Ervin Szekely. Apoi se pregăteşte din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Traian Dobre. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România va vota favorabil pentru această iniţiativă legislativă având în vedere că ea statuează trei principii cu care noi suntem de acord: principiul unei finanţări raţionale a partidelor politice care, pe de o parte, scuteşte pe aceste partide de obligaţia de a căuta fonduri din alte surse decât cele prevăzute de lege, pe de altă parte, asigură transparenţa cheltuirii acestor fonduri. Şi acesta este al doilea principiu: opinia publică, contribuabilii au dreptul ca să ştie cum au fost cheltuiţi acei bani care, practic, au fost plătiţi din buzunarul lor. În al treilea rând, iniţiativa legislativă asigură caracterul unitar a finanţării partidelor politice cu care iarăşi suntem de acord pentru că este de nedorit ca partidele politice, formaţiunile politice să aibă mai multe surse de finanţări care, până la urmă, nu mai pot fi controlate. Având în vedere aceste considerente, noi vom susţine adoptarea iniţiativei legislative. Cu toate acestea, trebuie să amintim că dintr-o eroare regretabilă, în raportul comisiei s-a strecurat o eroare, şi anume, eliminarea din textul legii a sintagmei "formaţiuni politice". Având în vedere că formaţiunile politice există şi sunt reglementate în Legea partidelor politice care este legea de bază a acestui domeniu şi în legea electorală figurează această sintagmă, considerăm că este necesar ca şi această lege să se refere nu numai la partidele politice, dar şi la formaţiunile politice care şi ele trebuie să respecte prevederile acestui act normativ. Însăşi iniţiativa legislativă în mod indirect recunoaşte acest lucru atunci când în art.7 vorbeşte despre formaţiuni nepolitice. Evident, dacă există formaţiuni nepolitice, trebuie să existe şi formaţiuni politice. Cu acest considerent, pe care-l vom susţine în cursul dezbaterilor pe articole, U.D.M.R. va vota favorabil adoptării acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Traian Dobre, din partea Partidului Social-Democrat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Fără discuţie că această lege este o lege deosebit de importantă şi, din acest punct de vedere, Grupul Partidului Social-Democrat susţine propunerile Comisiei permanente de buget-finanţe. Aş vrea doar să scot în relief câteva idei pe care vreau să le accentuez pentru deosebita lor importanţă. În această propunere legislativă se urmăreşte în primul rând asigurarea unui cadru legislativ şi complet care să cuprindă într-o reglementare unitară şi coerentă dispoziţiile privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale. În al doilea rând, aş vrea să remarc faptul că în cuprinsul iniţiativei legislative sunt reglementate distinct principalele modalităţi de finanţarea partidelor politice în funcţie de sursă şi anume, o finanţare privată şi una publică, deci pe banii contribuabililor. În al treilea rând, merită de remarcat, de asemenea, dispoziţiile speciale privind finanţarea în timpul campaniei electorale. Pentru a asigura caracterul transparent, egal şi onest al competiţiei politice, se prevede limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un partid sau de un candidat. Şi nu în ultimul rând, merită de subliniat că, în cuprinsul propunerii legislative, s-au mai prevăzut, pentru prima dată, şi sancţiuni pentru încălcarea dispoziţiilor legale în materia finanţării partidelor politice şi a campaniei electorale, avându-se în vedere faptul că în lipsa unor asemenea sancţiuni, normele instituite ar rămâne pur declarative. Partidul Social-Democrat susţine această propunere legislativă. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva să intervină, stimaţi colegi. De fapt, au vorbit reprezentanţii tuturor grupurilor parlamentare. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul şi raportul comisiei. La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu. Adoptat în forma iniţială. Titlul Cap.I. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în forma iniţială. La art.1 alin.1 şi alin.2, dacă aveţi obiecţiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Adoptat în forma iniţială. La art.2, de asemenea, comisia n-a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în formula iniţială. Art.3 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nici comisia n-a avut amendamente. Votat în formula iniţială. La art.3 alin.2, vă rog să observaţi amendamentul 1 al Comisiei juridice. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei. Nu aveţi. Adoptat amendamentul. Se modifică în mod corespunzăltor alin.2 de la art.3. Art.3 alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în formula iniţială. În consecinţă, art.3 se adoptă cu alin.2 modificat. Titlul Cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul Secţiunii I de la Cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formula iniţială. Art.4 alin.1, vă rog să observaţi amendamentul 2. Da, poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Iată primul articol în care apare această eliminare propusă de comisie, eliminare conform căreia acele formaţiuni politice care nu sunt înregistrate ca partide politice dar iau parte în campaniile electorale şi ştim că există asemenea formaţiuni politice, de exemplu, organizaţiile minorităţilor naţionale, pot să-şi finanţeze aceste campanii fără să se supună acestor legi. Ca atare, noi vă solicităm să rămână aşa cum a propus iniţiatorul şi sintagma "formaţiune politică" care există şi în alte legi şi în legea partidelor politice, cum s-a mai spus, a fost reintrodusă în varianta aprobată de Camera Deputaţilor. Ca atare, să renunţaţi la această modificare. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Timiş din partea comisiei... Numai puţin, domnule Timiş, vorbiţi individual sau din partea comisiei? Staţi atunci să vorbească ceilalţi colegi ai noştri care doresc intervenţii în numele grupurilor sau în nume personal. Domnul deputat Vasile Moiş. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Chestiunea a fost discutată pe toate părţile la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi pe bună dreptate s-a acceptat acest amendament, pentru că în acest moment trebuie clarificată situaţia celor care beneficiază şi care pot să primească subvenţii, atât private, cât şi de la bugetul statului pentru activităţi politice. Prin acest amendament, acceptat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se lămureşte treaba. Numai partidele politice pot să beneficieze de aceste subvenţii, nu şi organizaţiile, pentru că dacă se lasă textul iniţial al art. 4, atunci există posibilitatea ca unele formaţiuni politice să se declare, când politice, când nepolitice, să beneficieze de drepturi ca formaţiuni politice atunci când este cazul, iar în alte situaţii, în alte împrejurări să se metamorfozeze, precum cameleonul şi să beneficieze de alte drepturi. De aceea, mi se pare că textul propus de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi înlătură orice fel de posibilităţi de interpretare, rămân ca subiecte doar formaţiunile care se intitulează partide, nu şi formaţiuni politice. De aceea, noi considerăm că amendamentul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este în concordanţă până la urmă cu spiritul legislaţiei europene şi că în această formulă trebuie adoptat art. 4. |
|
Cine mai doreşte să intervină? Domnul deputat Timiş. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Noi susţinem amendamentul propus de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în sensul de a se păstra sintagma "partid politic", în loc de "formaţiune politică", pentru motivul că formaţiunea politică nu este definită în legislaţia românească în vigoare, apoi partidul politic este consacrat de Constituţia României şi în plus de toate acestea, pentru a da satisfacţie celor care contestă acest punct de vedere este că în Legea electorală şi în Legea partidelor politice formaţiunea politică este asimilată partidului politic. Deci, se acoperă ceea ce doresc cei care ne contrazic. Şi, în consecinţă, vă rog să fiţi de acord cu păstrarea sintagmei "partid politic". |
|
Stimaţi colegi, Efectuându-se dezbaterile cu privire la acest amendament urmează să-l supunem votului. Potrivit Regulamentului, întâi se supune votului amendamentul comisiei şi dacă acesta nu este adoptat, se supun votului celelalte formule ale textului. Cine este pentru amendamentul 2 al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi cu privire la formularea art. 4 alin. 1. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă rog să număraţi voturile. 105 voturi pentru amendament. Împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 105 voturi pentru, 14 împotrivă şi 9 abţineri s-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la formularea art. 4 alin. 1. La art. 4 alin. 2 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Adoptat în formula iniţială. La alin. 3 de la art. 4 vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Domnul deputat Moiş. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, De această dată trebuie să spun că amendamentul propus de către Comisia juridică este anticonstituţional. Potrivit Constituţiei, moneda naţională este leul. Orice trimitere la altă monedă, inclusiv la EURO, atâta timp cât noi nu suntem membrii ai Uniunii Europene şi în România nu este monedă oficială EURO, orice trimitere este neconstituţională. Prin urmare, susţinem textul iniţial propus de către iniţiator şi nu putem fi de acord cu textul propus de către Comisia juridică, atâta timp cât încalcă prevederile constituţionale. |
|
Domnul deputat Stoica şi apoi din partea comisiei. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Punctul de vedere al iniţiatorilor este în sensul menţinerii textului iniţial, urmând să se respingă amendamentul făcut la Comisia juridică. Şi iată de ce: nu este numai chestiunea pe care a ridicat-o distinsul reprezentant al Partidului România Mare, este şi o chestiune care ţine de abordarea raţională a finanţării partidelor politice şi la început am făcut un apel în favoarea acestei abordări raţionale. Ce este de neprimit în amendamentul comisiei? Nu numai faptul că se exprimă în EURO acest plafon, dar baza de calcul pentru acest plafon este un salariu de 50 de EURO pe lună. Cred că dacă studiem cu atenţie programul partidului de guvernare o să constatăm că ambiţiile Partidului Social Democrat în ce priveşte veniturile în România sunt mult mai mari. Ele nu se opresc la 50 de EURO pe lună! Iată de ce, această plafonare este nejustificată. Sperăm că în anii următori salariile vor fi mai mari în România, veniturile vor creşte. Iată de ce, cred că textul aşa cum era iniţial era binevenit. În al doilea rând, este de neprimit în acest amendament tocmai ideea pe care o spuneam mai devreme: există o tendinţă de abordare demagogică sub imperiul opiniei publice şi al mass-media, în sensul de a reduce cât mai mult aceste cheltuieli pentru partidele politice şi campaniile electorale. Dacă dorim să nu ocolim legea şi să nu recurgem la mijloace nelegale pentru finanţarea partidelor politice este bine să rămână textul aşa cum a fost propus de iniţiatori. Iată de ce, în concluzie, vă propunem să respingeţi amendamentul comisiei. |
|
Domnule deputat, de ce vă referiţi la 50 de EURO pentru că văd aici 5.000 de EURO? Aţi făcut o împărţire lunară sau ce aţi făcut? |
|
Da, pentru că aici se spune că suma cotizaţiilor nu poate depăşi 100 de salarii de bază minime brute pe ţară şi aceasta a fost baza: 100 înmulţit cu 50, după calculul meu, automat 5.000 cât aţi spus dumneavoastră. |
|
Trimiterea la EURO care s-a făcut, s-a făcut la 5.000 şi aceasta era nedumerirea mea. Cine doreşte să mai intervină? Domnul deputat Timiş din partea Comisiei juridice. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Susţin punctul de vedere al comisiei, atât pentru rigoarea textului, dar şi pentru faptul că noi păstrăm textul iniţial al autorilor acestei iniţiative legislative, în sensul că suma cotizaţiilor plătite de o persoană într-un an poate fi până la 100 de salarii minime brute pe ţară, dar ca să limităm orice altă posibilitate de a se depăşi această sumă am fixat un prag, sigur, este adevărat în EURO, dar am păstrat un prag în EURO ca monedă de referinţă. Deci, orice tranzacţie - are dreptate colegul nostru Moiş - pe teritoriul României în mod normal se face în lei, nu în EURO, dar moneda menţionată aici este doar ca valoare de referinţă, pentru mai multă claritate şi pentru mai multă transparenţă. În consecinţă, vă rog să votaţi textul propus de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Poftiţi. |
|
Eu am înţeles susţinerea comisiei legată de această problemă financiară, numai că este o contradicţie în text. Modificaţi atunci: nu 100 de salarii minime, ci 83, cât rezultă din 5.000 de EURO. Deci, readucem la 83. Adică, astăzi 100 de salarii minime sunt mai multe, calculat la valoarea cursului actual al EURO, decât cele 5.000 de EURO propuse de dumneavoastră. Deci, astăzi acest text deja este depăşit. Ca atare, ori EURO îl aduceţi la salariul minim de astăzi, ori numărul salariilor minime îl aduceţi la cursul de astăzi al EURO, ori cel mai normal şi conform Legii finanţelor din România, cel mai just este eliminarea EURO, până când vom trece la acea monedă, sperăm cât mai repede. Nu se justifică într-un text două părţi care se contrazic. Ori modificăm una dintre cele două, ori o eliminăm pe cea de-a doua, propunere pe care o susţin. Deci, varianta iniţiatorului. |
|
Mulţumesc, domnule deputat. Rog comisia să se pronunţe cu privire la aceste aspecte şi iniţiatorul, de asemenea. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dacă ne uităm bine pe text, cele 5.000 de EURO nu reprezintă nimic altceva decât aproximativ 100 de salarii minime. Deci, practic, discuţia nu are sens, pentru că este acelaşi lucru. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Procedăm, potrivit Regulamentului, şi vă supun votului dumneavoastră întâi amendamentul comisiei, amendamentul 3 cu privire la cuprinsul art. 4 alin. 3. Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă rog să urmăriţi lucrările şi să vă exprimaţi prin vot asupra problemelor pe care le supun votului dumneavoastră. 65 voturi. Împotrivă? 52 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Cu 65 pentru, 52 împotrivă, nici o abţinere s-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la art. 4 alin. 3. Titlul Secţiunii ".. Voci din sală: Nu avem cvorum! |
|
Poftiţi? Stimaţi colegi, Să nu începem iarăşi... Vă rog să veniţi şi să vă consultaţi cu colegii care au numărat. (Se adresează doamnei deputat Paula Maria Ivănescu) La titlul Secţiunii a 2-a: "Donaţii", dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate în formula iniţiatorului. La art. 5 alin. 1 urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Adoptat amendamentul, se modifică art. 5. Poftiţi, domnule Stoica. Să ştiţi că m-am uitat la dumneavoastră în momentul când am întrebat dacă sunt obiecţiuni şi nu erau. |
|
Domnule preşedinte, O observaţie prealabilă pentru a confirma noutatea, adevărul că nu este important cine votează, este important cine numără şi mai ales este important cine anunţă rezultatul votului şi sper să existe mai multă rigoare în această privinţă de aici înainte în desfăşurarea procedurii, pe marginea acestei legi. |
|
Să înţeleg că, în mod subtil spuneţi că preşedintele a schimbat numărătoarea voturilor? |
|
Dumneavoastră sunteţi subtil, domnule preşedinte, şi prefer să rămâneţi la acest nivel de subtilitate în comunicarea noastră. Sper, însă, să nu fie nevoie să rămânem până la sfârşitul şedinţei atât de subtili. Iată de ce, în legătură cu amendamentul Comisiei juridice, la art. 5 alin. 1, vreau să afirm tranşant că dacă se adoptă acest amendament, practic tot sensul acestei reglementări, aşa cum a fost gândită de iniţiator, va fi denaturat pentru că plafonul propus de iniţiator, de 0,05% este redus prin acest amendament, nu cu 10%, nu cu 50%, nu cu 100%, ci de 10 ori. Aşadar, dacă acest amendament se păstrează, aceasta înseamnă că, practic, acceptăm prin hotărârea noastră o invitaţie la eludarea legii. Or, dacă astăzi clasa politică şi-a pierdut credibilitatea, este în primul rând pentru că, în acest domeniu al finanţării partidelor politice legea este eludată. Este eludată de toată lumea. Prefer să spun eludată şi nu încălcată, dar declar rituos că în momentul de faţă toate partidele politice încalcă reglementările în materie. Or, dacă acest amendament va fi admis, aceasta înseamnă că, de fapt, doar cosmetizăm reglementarea actuală şi nu rezolvăm problema cea mai importantă. Spuneam mai devreme că democraţia costă, ne minţim pe noi înşine dacă noi credem că reducând acest plafon de 10 ori ne încadrăm într-o limită rezonabilă a costurilor democraţiei. Iată de ce fac un apel, domnule preşedinte, la toţi cei care au făcut amendamentul acesta să şi-l retragă şi dacă nu şi-l vor retrage fac un apel către toţi parlamentarii, toţi deputaţii, să voteze împotriva acestui amendament. Repet, adoptarea lui înseamnă practic denaturarea sensului acestei reglementări şi înseamnă să acceptăm că şi de aici înainte se va întâmpla ceea ce se va întâmpla până acum: partidele politice vor eluda legea în materia finanţării activităţii lor. |
|
Domnul deputat Dobre. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Ceea ce vă pot spune este că, vorbele oricât de frumoase ar fi, în faţa cifrelor şi a realităţii, pentru că cifrele reprezintă o realitate, pălesc. Este vorba de o donaţie de 90 de miliarde de lei pentru un partid politic sau o donaţie de 9 miliarde de lei. Deci, făcând procentul raportat la bugetul României cele două valori sunt 90 de miliarde de lei donate unui partid sau 9 miliarde. Dumneavoastră apreciaţi ce este moral şi ce este bine de donat unui partid. Ori 90 de miliarde, care mie mi se pare o sumă imensă, ori 9 miliarde care tot este o sumă mare, dar care poate fi acceptată. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Vi s-au oferit nişte termeni de comparaţie mai palpabili, dar vă rog să vă pronunţaţi... Domnul Moiş. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, După părerea grupului nostru, aici este cheia până la urmă, a întregii iniţiative legislative. Dacă acceptăm 0,05 propus de către iniţiator, mi se pare ca fiind o propunere rezonabilă. Nu este cifra absolută, ci este vorba de un procent care se raportează la ceva. Trimiterea la actualul buget al României este irelevantă din punct de vedere al legii, pentru că iniţiatorii au prevăzut un procent de 0,05. Prin propunerea Comisiei juridice nu se face altceva decât să se diminueze de 10 ori acest propus. Nu mai vedem unde este raţiunea, atunci, a acceptării acestei iniţiative legislative. Grupul nostru parlamentar susţine varianta iniţiatorilor. Nu suntem de acord cu modificarea propusă de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină? Nu. Supun votului atunci, în ordinea regulamentară, întâi amendamentul comisiei... Vă rog, stimaţi colegi, pentru a nu mai fi suspectat că nu număr bine, să vă exprimaţi clar voturile dumneavoastră. Cine este pentru amendamentul 4, cu privire la art. 5 alin. 1 şi mai concret care limitează donaţiile la 0,05 din venitul bugetului de stat. Cine este pentru amendamentul comisiei? 83 voturi pentru, respectiv 46 cu 37. 83 pentru. Am anunţat şi câţi mi s-au spus pe o parte şi câţi mi s-au spus pe altă parte şi v-aş ruga foarte mult să încercaţi să nu mă mai jigniţi cu bănuiala că aş falsifica eu voturile numărate de colegii mei. Împotrivă? 47 voturi împotrivă, respectiv 19 cu 28. Abţineri? Cu 83 voturi pentru, 47 împotrivă, nici o abţinere art. 5 alin. 1 a fost adoptat în formularea comisiei cuprinsă la amendamentul 4. Articolul 5 alin. 2. Urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5 al comisiei? Domnul deputat Valeriu Stoica. |
|
Domnule preşedinte, Nu vreau să continui dialogul subtil, cum spuneaţi dumneavoastră pe marginea numărării voturilor, dar eu am constatat că îi număraţi şi pe cei care nu votează. Dar dacă aşa este regula la PSD, să fie număraţi şi cei care nu votează... |
|
Credeam că vreţi, mai ales pentru un distins jurist ca dumneavoastră, are prevalenţă buna credinţă, nu reaua credinţă pe care o evocaţi acum. |
|
În această chestiune, domnule preşedinte, nu este vorba de bună credinţă, este vorba de o observaţie prin propriile simţuri. Puteţi să spuneţi doar că pe mine mă înşală simţurile mele. Eu pot să vă spun că v-au înşelat pe dumneavoastră simţurile dumneavoastră. Nu este o chestiune de bună credinţă, este o chestiune de percepţie. Am numărat şi eu voturile din sală şi am văzut câte erau, dar poate că eu m-am înşelat, pot să recunosc lucrul acesta, dacă recunoaşteţi şi dumneavoastră că poate v-aţi înşelat, adică să ne acordăm reciproc prezumţia de bună credinţă în ce priveşte percepţia, prin simţurile noastre, a realităţii din sală. Ştiţi că uneori percepţiile sunt înşelătoare. |
|
Poate vă aşezaţi într-o postură mai panoramică, pentru a putea vota nu dintr-o parte... |
|
Am să mă străduiesc să am o percepţie mai bună, domnule preşedinte, dar sunt sigur că până la sfârşit nu va fi la fel de bună ca a dumneavoastră în ce priveşte numărul voturilor. În ce priveşte amendamentul făcut de Comisia juridică la art. 5 alin. 2, ţinând seama că a fost votat amendamentul de la art. 5 alin. 1 v-aş propune ca măcar aici să rămână plafonul de 0,05, pentru că dacă este vorba de anul în care au loc alegerile, fără îndoială că această plafonare înseamnă încă o dată şi spun "încă o dată" şi spun "încă o dată", o invitaţie la încălcarea legii. Dar dacă este să vorbesc în deşert, domnule preşedinte, o voi face până la sfîrşitul acestei dezbateri. |
|
Cine doreşte să mai intervină, stimaţi colegi. Domnul Damian Brudaşca din partea PRM-ului, ca să vă pronunţaţi şi cu privire la susţinerea domniei sale. |
|
Domnule preşedinte, Am înţeles, din intervenţia iniţiatorului, ca şi din ale celorlalte grupuri politice parlametnare reprezetnate în acestă adunare, că intenţia acestei legi este extraordinar de lăudabilă şi de profitabilă, în sensul că se încearcă să se închidă "şurubul" corupţiei şi să se intre pe făgaşul legalităţii şi în acest domeniu. Ulterior, însă, această bună intenţie văd că este subminată chiar din interior şi chiar de către cei care au gândit acest proiect de lege. Precedentul moment, respectiv amendamentul de la poz. 4, ca şi acesta, sunt o dovadă clară, pe de o parte, că nu se doreşte ca legea să producă efectele pe care le-am aştepta, iar, pe de altă parte, că se dă girul unor tendinţe de tip populist, în sensul de a se crea în faţa presei o anume imagine: de spirit economic, de atenţie faţă de banul public, pentru ca în baza acestei perdele de fum să se poată ulterior manipula aşa cum se doreşte. Pentru că am sentimentul că nimeni nu doreşte, în actuala formulă, ca legea să producă într-adevăr efecte şi ca în România să existe un control legal asupra modului în care sunt folosiţi banii alocaţi partidelor politice. Prin urmare, eu nu pot susţine amendamentul comisiei. Revin şi consider că cel prezentat în textul iniţial al propunerii legislative ar fi mult mai indicat, pentru că el concordă cu o realitate cu care ne-am confruntat la toate alegerile electorale de până în momentul de faţă. Dacă partidul de guvernământ doreşte să nu mai planeze asupra sa prezumţia de vinovăţie, nu de nevinovăţie, atunci ar fi bine să aibă în vedere cu mai multă atenţie şi cu mai mult, chiar, dacă vreţi, aceşti coeficienţi privind donaţiile pentru activitatea formaţiunilor politice, respectiv, a partidelor politice. Mulţumesc. |
|
Domnule secretar Leonăchescu, vorbiţi în numele comisiei sau al dumneavoastră personal? |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Îmi permit să fac un comentariu. În toate aceste prevederi, în care apelăm la procente din veniturile bugetului de stat, în perspectivă se ridică următoarea problemă. Bugetul creşte în permanenţă, veniturile, să sperăm că vor creşte şi ele, şi acelaşi procent fix, la un venit din ce în ce mai mare, va însemna o sumă din ce în ce mai mare alocată acestei activităţi. Ne propunem, în permanenţă, să dezvoltăm această activitate, păstrând procentul, sau afectăm valorile altor sectoare productive, de exemplu, cercetare, şi păstrăm activitatea politică la un anumit nivel? Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Boc, în nume personal, nu al comisiei, deci. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Partidul Democrat susţine varianta inţiatorului, în consecinţă, nu varianta menţionată în raport, cu amendamentul Comisiei juridice. Şi aş vrea să dau doar câteva exemple din legislaţia comparată, pentru a susţine necesitatea elaborării unei legi care să ţină cont de realităţile concrete şi nu de realităţi virtuale sau dorite de unii sau alţii. În primul rând, că în legislaţiile altor ţări nu se face referirea la bugetul de stat, ci, interesant, şi vă dau exemplul din Italia, pentru partide: "Cheltuielile efectuate de orice partid sau formaţiune politică nu trebuie să depăşească totalul care rezultă prin înmulţirea sumei de 200 de lire cu numărul total al locuitorilor din districtele în care ele au candidat pentru Senat sau Cameră". În acelaşi sens este şi legislaţia spaniolă, unde se menţionează în mod expres faptul că nivelul cheltuielilor este următorul: "Nici un partid sau coaliţie nu poate face cheltuieli electorale care să depăşească totalul rezultat prin înmulţirea numărului de locuitori din circumscripţiile în care acestea au prezentat candidaturi cu suma de 40 de pesetas. La această sumă variabilă se adaugă o sumă fixă de 20 de milioane de pesetas". Deci, dacă putem observa, aceste legislaţii încearcă să surprindă realităţile concrete, pentru a avea cu adevărat transparenţă. Dacă le vom pune o barieră minimală, o vom pune, aşa cum sublinia distinsul coleg Stoica, o vom pune pentru a fi încălcată fără nici un fel de "problemă. Iată de ce cred că este nevoie să facem o lege care să fie adaptată atât situaţiei politice din ţară, cât şi reglementărilor internaţionale în materie. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Sassu, domnul Timiş, din partea comisiei, şi, apoi, domnul Valeriu Stoica. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Spiritul acestei legi, când ea a fost iniţiată de PNL şi discutată, cel puţin, la nivelul grupurilor parlamentare, era ca să se elimine posibilitatea de a cheltui, de a utiliza bani proveniţi din alte surse decât cele legale. A fost şi o presiune puternică a opiniei publice, pentru a ajunge în această situaţie, era un alt lucru spus acolo, era pusă în discuţie transparenţa. Iată că în faţă avem două lucruri: pe de o parte, această idee a legii, pe de altă parte, necesitatea, în faţa realităţii, de a apela, eventual, şi la alte mijloace. Sau, dacă nu, o a treia realitate, cea pe care o constatăm permanent, faptul că vor exista partide a căror clientelă, atâta vreme cât sunt la putere (şi, în momentul acesta, este cazul PSD-ului) vin şi alimentează la conturile partidului şi, deci, nu este nevoie de transparenţă, nu este nevoie de bani publici, care se văd foarte bine şi pot fi cuantificaţi, şi partide sărace, care, nefiind la putere, nu au astfel de posibilităţi. Iată o metodă prin care puterea se perpetuează. Cred că suntem în faţa unei chestiuni, de a pune în discuţie un parcurs democratic al României. Cred că e bine să avem transparenţă faţă de toate partidele şi egalitate de şanse. Această lege închide această posibilitate şi deschide posibilitatea perpetuării la putere a partidelor care au clientelă şi care, în momentul în care sunt la putere, au clientelă. Eu sunt, noi suntem împotriva acestui amendament, cred că trebuie să revenim la o situaţie normală, transparentă, vizibilă şi în care toate şansele să fie egale şi să nu votăm în funcţie de banii de care putem face rost atâta vreme cât suntem la putere. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Valeriu Stoica. |
|
Domnule preşedinte, Am solicitat să revin la microfon pentru a lămuri o chestiune şi a evita în felul acesta să rămână fără efect intervenţiile remarcabile ale antevorbitorilor mei, întrucât antevorbitorii mei, ca şi mine, de altfel, au pledat împotriva amendamentului comisiei. Dar a pleda împotriva amendamentului comisiei nu înseamnă a pleda în favoarea textului iniţiatorului. De ce? Pentru că a fost modificat deja art. 5 alin. 1 şi acolo, vrând-nevrând, deocamdată, cu voinţa dumneavoastră, a majorităţii, a fost deja redus de zece ori acest plafon. Or, dacă se păstrează textul iniţiatorului, înseamnă să fie dublu faţă de alineatul precedent, 0,01%, exact cât e în textul dumneavoastră. Ceea ce am propus eu ca formulă de compromis este ca aici, în alin. 2, să trecem măcar plafonul de 0,05, adică, de cinci ori mai mare decât este în momentul de faţă. Dacă punem aici 0,05, am putea corecta, măcar în parte, eroarea care s-a făcut la alineatul precedent. |
|
Domnul deputat Timiş. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Este clar că partidele politice trebuie finanţate, dar ele nu trebuie să fie finanţate atât de mult din bugetul de stat, nu le transformăm în fonduri de investiţii. Prin această lege, încercăm să asigurăm transparenţă şi eliminarea abuzurilor. Nu înţeleg cum, prin majorarea bucăţii din bugetul de stat, se fac abuzuri. Pentru că partidele, în temeiul acestei propuneri legislative, au şi alte surse de finanţare: propuneţi mărirea cotizaţiilor, propuneţi mărirea donaţiilor de la persoanele fizice, nu de la bugetul de stat. Nu cred că prin mărirea cotei alocate pentru partidele politice, din bugetul de stat, se pot crea abuzuri. De asemenea, se fac confuzii, unii vorbesc de ceea ce intră la bugetul partidului politic şi alţii vorbesc de cheltuielile partidului politic, invocând o legislaţie europeană. Hai să stabilim clar ce dorim: buget pentru partidele politice sau cheltuieli pentru partidele politice? Nu mai are rost să facem confuziile acestea, între două lucruri diferite. Şi, în consecinţă, prin aceste argumente şi prin tot ce am susţinut până acum, susţin în continuare punctul de vedere al Comisiei juridice, de păstrare a textului propus. Mulţumesc pentru atenţie. |
|
Domnul deputat Damian Brudaşca, domnul Valeriu Stoica, domnul Traian Dobre şi domnul deputat Duvăz. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Am impresia că este o neînţelegere, pe care şi-a însuşit-o şi domnul coleg antevorbitor, care a reprezentat Comisia juridică. Aici, este vorba de donaţii, nu este vorba de ban public; aici este vorba de largheţea, de mâna largă a acelora care îşi pot permite să dea bani partidelor politice. Deci, eu nu ştiu de ce plângem aşa de mult pentru buzunarul celor care doresc să facă donaţii către partidele politice. Nu este vorba de buget, dacă eu înţeleg bine textul, şi-l recitesc: "Donaţiile primite de un partid politic într-un an nu pot depăşi..." Aşa spune textul. Aşa spune şi textul amendamentului, aşa spune şi textul iniţial al acestei propuneri legislative. Deci, eu, dacă se doreşte cu adevărat ca această lege "să constituie posibilitatea de control a modului în care sunt folosiţi banii de către partidele politice, cred că ar trebui să existe această stricteţe pe banii altora. Nu cred că avem posibilitatea şi dreptul de a ne exprima cum şi cât trebuie şi poate să plătească o persoană sub formă de donaţie unui partid politic. De aceea, apreciez că este oarecum, dacă vreţi, nelalocul ei această insistenţă şi această falsă rigoare, pe care a exprimat-o, din păcate, şi antevorbitorul. Cred că, aşa cum spunea şi domnul deputat Stoica, ar fi de dorit ca măcar la acest capitol să existe cifra de referinţă 0,5% din veniturile bugetului de stat. Aşa cum spuneaţi anterior, că euro este un element de referinţă, aşa, şi în acest caz, bugetul de stat are doar calitatea de referinţă, nu este cel implicat direct, deoarece banii vin din veniturile persoanelor fizice sau persoanelor juridice. Considerăm că este util să se facă această precizare, pentru a nu se vota în necunoştinţă de cauză. |
|
Domnul Valeriu Stoica. |
|
În acest context, domnule preşedinte, este de înţeles de ce Comisia juridică a făcut amendamentul pe care l-a făcut. Comisia juridică a crezut că aici este vorba de bani care se scot de la buget. În realitate, referirea la buget este făcută numai pentru a stabili criteriul de plafonare a donaţiilor. Fiind vorba de donaţii, înţeleg că şi Comisia juridică nu are nimic împotrivă să rămână ori plafonul de 0,1% ori plafonul de 0,05%. Vă rog să luaţi act, domnule preşedinte, de această chestiune şi să propunem această formulă de compromis. |
|
Mulţumesc. Domnul deputat Dobre. |
|
Fără discuţie, este vorba de donaţii. Oricare formă din cele două scrise la art. 5, fie amendamentul Comisiei juridice, fie textul iniţial, reprezintă, de fapt, aceeaşi sumă - 18 miliarde. Dacă se doreşte ca aceste donaţii să ajungă, după propunerea domnului Valeriu Stoica, de 90 de miliarde, sau, în altă variantă, de 180 de miliarde, e dorinţa dumneavoastră. Numai că argumentele pe care le-aţi adus sunt exact împotriva majorării procentului, datorită faptului că, dacă avem pe cineva mare şi puternic şi vrea să doneze atâţi bani unui partid, este mult mai simplu, pentru cel care primeşte banii, decât să aibă zece, mai mici şi mai puţin puternici, care să doneze banii. Deci, este o filosofie destul de simplă, propunerea Comisiei juridice este să se păstreze textul ei. Vă mulţumesc. |
|
Nu mai sunt intervenţii. În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră art. 5 alin. 2, potrivit amendamentului comisiei, aşa cum mă obligă regulamentul. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 5 şi să vă pronunţaţi prin vot asupra acestuia. Cine este pentru? Încă o dată, vă rog să urmăriţi lucrările şi să participaţi prin vot: pentru, contra sau abţineri! 73 voturi împotrivă. Împotrivă? |
|
Domnul Damian Brudaşca (din sală): Ce se întâmplă cu UDMR-ul, domnule preşedinte? |
|
49 voturi împotrivă. Abţineri? 1 abţinere. Cu 73 voturi pentru, 49 împotrivă şi 1 abţinere, a fost adoptat amendamentul nr. 5, cu privire la art. 5 alin. 2. Art. 5 alin. 3. Vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 6, dacă aveţi obiecţiuni? Domnul Valeriu Stoica. |
|
Domnule preşedinte, Printr-o miraculoasă întâmplare, la votul precedent, percepţiile noastre au fost identice, am numărat la fel ca dumneavoastră. În legătură cu amendamentul făcut de comisie la art. 5 alin. 3, fără a mai pleda încă o dată insistent, vreau doar să concluzionez să rămână propunerea inţiatorului în ce priveşte plafonul şi să se înlăture mai ales partea finală a textului, care pleacă de la o bază, deja, eronată, în momentul de faţă, cum bine spunea domnul Marton, astăzi: salariul de bază minim brut e mai mare de 50 de euro pe lună. Aşa încât, deja, plecăm din start cu o eroare inadmisibilă în textul unei legi serioase. |
|
Domnul Marton. |
|
Vă spun sincer, eu nu ţin morţiş să votaţi una sau alta dintre cifrele cuprinse în acest amendament, dar măcar să existe o corelare între ele în momentul votării, pentru că, altfel, am sugera un alt demers al vieţii sociale în România decât cel pe care îl dorim. Şi, mai pe concret, 10 mii de euro, la cursul actual, înseamnă astăzi 186 de salarii minime, schimbaţi 200, cu Legea nr. 186/1999 sau scriem 10.763 de euro. Pentru că, altfel, am sugera că în anii care vor urma va exista o depreciere faţă de euro a salariului minim din România, ceea ce cred că nici unul dintre noi nu am dori-o şi nici măcar nu am preconiza-o într-o formă atât de drastică. În continuare, vă sugerez să rămânem doar la una dintre variantele propuse: ori rămânem la 200 de salarii ori la 10 mii de euro, ca să ne raportăm la euro, dar să nu existe o contradicţie între cele două praguri. În ziua de astăzi, contradicţie. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Damian Brudaşca. |
|
Având în vedere observaţiile făcute de antevorbitori, cred că s-ar putea ajunge la o formulă de compromis, dacă s-ar accepta ca amendamentul comisiei să aibă următoarea formulare: " dar nu pot depăşi contravaloarea prin euro al acestora, calculată la cursul BNR din ziua efectuării plăţii". În felul acesta, nu limităm la 10 mii de euro, pentru că, aşa cum s-a spus, aşa cum ne asigură partidul de guvernământ, nivelul de trai creşte vertiginos, activitatea economică este mai mult decât înfloritoare şi este păcat să lăsăm impresia că, cu toate aceste rezultate extraordinare, mult prezentate în presă, totuşi, nivelul a 200 de salarii este echivalent doar cu 10 mii de euro. De aceea, eu sugerez comisiei, pentru a ţine cont şi de evoluţia firească în economia românească, să accepte formularea: " dar nu pot depăşi contravaloarea în euro a acestora, calculată la cursul de schimb al BNR din ziua efectuării plăţii". |
|
Domnul Bogdan Duvăz. |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Aş fi dorit să intervin la dezbaterea anterioară, dar, din păcate, văd că suntem dominaţi de populism şi, de fapt, nu dorim să facem lucrurile sincer şi să le scoatem la suprafaţă, fiecare, cu cinismul caracteristic populismului, dintre cei care au optat pentru reducerea acestor plafoane drastisc, pornind de la premisa că există alte resurse care pot fi folosite şi neevidenţiate. Dar, aici, o să intervin nu în raport cu plafonul, ci în raport cu modul formulării. Nu numai că legislaţia românească şi prevederile Băncii Naţionale sunt clare în ceea ce priveşte plăţile pe teritoriul României, care nu se pot face decât în lei, dar faptul că noi facem o prevedere care multiplică, spunem: "Nu mai mult de 200 de salarii de bază minime brute", stimaţi colegi, dar plafonăm în euro la 10 mii de euro, duce la concluzia că aceste salarii brute - că, totuşi, legea aceasta nu o facem pentru următoarele 6 luni, în viitorii câţiva ani ar fi premisa să nu crească, ceea ce este absurd. De asemenea, referirea la euro nu poate să urmeze, în realitate, ce va însemna raportul cursului de schimb, care vedem că s-a modificat semnificativ în evoluţiile lui în ultimii ani şi în ultimul an în special, ceea ce trebuie remarcat ca un lucru pozitiv, ca şi, sperăm noi, evoluţia salariilor. V-aş ruga, stimaţi colegi, să rămânem numai la valoarea textului inţial: "Care nu poate depăşi 250 de salarii minime brute pe ţară" şi, în nici un caz, să nu facem această legătură cu euro, care nu numai că contravine sistemului de circulaţie monetară românească şi al legislaţiei româneşti, dar creează o perspectivă sumbră de evoluţie a situaţiei salariilor româneşti sau a leului. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Dobre, din partea comisiei. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că este de remarcat dorinţa de a face legi perfecte, dar acest lucru nu îl vom reuşi, oricâte argumente am aduce de o parte şi de alta. Textul comisiei mi se pare logic, în sensul că spune: "până la 200, dar nu mai mult ".." Ţinând cont că astăzi, în România, salariul minim este de 1.750.000 de lei... |
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din sală): Aici scrie "salariu minim brut"! |
|
Bun, dar nu poate fi o farmacie făcută o lege. Ţinând cont că de la 1 ianuarie valoarea acestuia se va majora la 2.500.000 lei, Comisia juridică consideră că textul, cel puţin în perioada actuală, când salariul minim creşte, când valoarea euro-dolar se menţine aproximativ constantă, este adecvat situaţiei prezente. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Nu vreau să influenţez discuţiile, dar, apropo de perfecţiune, până când Senatul va adopta legea, probabil că vor interveni mutaţii şi în schimbul leului cu euro şi în schimbul poziţiei politice faţă de finanţarea partidelor politice. Să lăsăm şi Senatului dreptul de a perfecţiona această lege, dar aceasta nu înseamnă, însă, că noi trebuie să greşim. Poftiţi, domnule Valeriu Stoica. |
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc că aţi reluat ideea distinsului antevorbitor, nimeni nu este perfect, parlamentarii cu atât mai puţin, preşedintele Camerei... |
|
Şi mai puţin! |
|
...fiind o excepţie, vorbitorul de acum, nici el, nu face excepţie. Totuşi, cred că trebuie să facem distincţie între texte perfectibile şi texte eronate, una este să perfecţionezi un text, adică să-l faci mai bun decât este acum - ceea ce înseamnă că el este deja acceptabil, şi alta este, de la bun început, să ai un text eronat. Aţi spus că Senatul poate să-l facă mai bun, acest text. Nu, Senatul, în situaţia aceasta, va avea o apreciere nefavorabilă faţă de Camera Deputaţilor, pentru că i-a trimis texte, de la bun început, eronate. Aici este vorba de o eroare. Dacă noi menţinem şi plafonul de 200 de salarii şi plafonul de 10000 de euro, nu ne dăm seama că plafonul de 200 de salarii este inutil. Înseamnă de rămâne numai al doilea, din moment ce chiar astăzi, în acest moment, 10000 de euro înseamnă mai puţin decât 200 de salarii. Aşadar, două plafoane aveau rost în măsura în care al doilea plafon, în mod normal, ar fi putut să fie mai mare decât primul. Dar nu se întâmplă lucrul acesta. Aşa încât, după cum spunea domnul Marton, ori eliminăm primul plafon, ori îl eliminăm pe al doilea, ca să fie legea coerentă. |
|
Poftiţi, domnule coleg. |
|
Mi-am permis să iau cuvântul după distinşii antevorbitori întrucât am impresia că se face totuşi o confuzie pe tema aceasta. Deocamdată, discutăm despre finanţarea partidelor politice, nu despre salariul mediu brut sau minim brut pe economie actual sau cel previzibil. Pe de altă parte, suntem acuzaţi de faptul că nu facem legi care să fie aplicabile pe termen suficient de lung. Tocmai aceasta cred că a fost şi intenţia legiuitorului: plecând de la realitatea actuală, a stabilit care este cuantumul actual raportat la cele 200 de salarii minime pe economie, dar a lăsat şi o prevedere care să fie aplicabilă şi în viitor, fiindcă aici este vorba în ce cuantum este moral ca o persoană să doneze pentru activitatea unui partid politic. Cred că acest element de perspectivă a scăpat antevorbitorilor. Fiindcă, dacă nu vom stabili un plafon de perspectivă, în momentul în care distinşii antevorbitori vor reuşi să ajungă la guvernare şi vor asigura, aşa cum au promis probabil un salariu minim pe economie de 1000 de euro, mă voi întreba dacă este moral ca o persoană fizică, conform legii pe care dânşii încearcă să ne sugereze să o acceptăm, să poată dona unui partid politic 200000 de euro, în contextul acela fericit care va urma, şi ne vom întreba dacă, donând 200000 de euro unei formaţiuni politice, nu urmăreşte unele avantaje. Totuşi cred că legea este bună aşa cum a fost amendată de către comisie, şi mai ales oferă şi o aplicabilitate pe un termen cât de cât rezonabil. |
|
Domnul deputat Alexandru Sassu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că facem o confuzie. Camera este responsabilă pentru textul de lege pe care îl votează. Are responsabilitate faţă de ceea ce emite, iar faptul că, până la apariţia legii, se va întâmpla sau nu se va întâmpla nimic nu ne exonerează de răspunderea faţă de ceea ce votăm acum, şi ceea ce votăm acum este neconstituţional. Acest lucru s-a spus înainte. Faptul că există o perspectivă, şi până atunci Senatul eventual va corecta lucrul acesta, este o greşeală de gândire. Suntem responsabili faţă de ceea ce facem aici. Suntem datori să facem corect ceea ce facem, şi nu să ne aşezăm pe ideea că altcineva după noi va corecta şi că răspunderea este a Parlamentului în general. Suntem responsabili, şi trebuie să facem corect ceea ce trebuie să facem. |
|
Domnul vicepreşedinte Puiu Haşotti. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Aş avea o întrebare către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Înainte de aceasta, însă, voi spune că, aşa cum ştim cu toţii, toate legile trebuie să beneficieze de armonizare cu legislaţia europeană. Întrebarea este următoarea: cunoaşte cumva Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ca, acum doi, trei ani, cinci ani, în ţările din Uniunea Europeană în care se elabora o astfel de lege, să se fi făcut raportarea la euro? Sau există o astfel de lege în Elveţia în care să se raporteze francul elveţian, sau, în Suedia, coroana suedeză la euro? Aş dori să mi se răspundă la această întrebare. |
|
Sunt colegi care doresc să intervină în discuţii? Domnul deputat Căşunean propune un text care să elimine neconcordanţa dintre cele două ipoteze. |
|
Stimaţi colegi, Discutând cu colegii din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, noi propunem un text nou din partea comisiei, care sună astfel: "Donaţiile primite de la o persoană fizică într-un an nu pot depăşi echivalentul în lei a sumei de 10000 de euro, calculată la cursul de schimb al BNR din ziua efectuării plăţii." |
|
Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, aşa cum a fost prezentat astăzi în plen. Cine este pentru? (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PD.) Stimaţi colegi, Participăm la vot sau stăm numai în sală? 67 de voturi pentru. Împotrivă? 42 de voturi împotrivă. Stimaţi colegi, Cei care contestaţi aşa de vehement, vă rog să poftiţi aici şi să număraţi. Abţineri? Nu sunt. 67 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, nici o abţinere. Stimaţi colegi, Am propunerea să întrerupem dezbaterile aici şi să trimitem proiectul la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru a elimina aceste inadvertenţe şi aceste discuţii permanente. Dacă sunteţi de acord cu această propunere. Vă mulţumesc foarte mult. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Închidem şedinţa de astăzi în plen. Ne întâlnim joi în plen. Astăzi după-amiază sunt activităţi în comisie. Mâine, de asemenea, sunt activităţi în comisie.
Şedinţa s-a încheiat la ora 12,30.
|
