Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Nicolicea:

Reexaminarea dispoziţiilor art.II alin.1) şi 3) din Legea nr.249/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, declarate ca neconstituţionale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.61/18 ianuarie 2007.

Potrivit Regulamentului, Camera Deputaţilor examinează cererea de reexaminare în urma unui raport făcut de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă reamintesc că s-a mai întors o dată la această comisie pentru raport suplimentar.

Rog preşedintele comisiei, pe domnul Sergiu Andon, să prezinte raportul suplimentar.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să prezint esenţa lui şi totodată să marchez elementele noi pe care le aduce în urma reexaminării.

Îmi permit să amintesc faptul că s-a cerut raportul suplimentar, pornindu-se de la un incident noţional, şi anume: comisia, analizând decizia Curţii Constituţionale, a avut de soluţionat, pe de o parte, acordarea textului şi adaptarea lui în funcţie de criticile aduse prin decizia Curţii Constituţionale; pe de altă parte, de a soluţiona problemele mai largi de neconstituţionalitate, care se observau, tot în sensul criticilor Curţii, fără să fie menţionate, nominalizate ca atare. Curtea s-a referit punctual, dar lumina de neconstituţionalitate pe care au prezentat-o se răsfrângea asupra unor aspecte ceva mai largi şi, în sfârşit, să ţină seama de nevoile practice şi de stabilitatea unor raporturi juridice deja create, şi să dea posibilitatea unei aplicări coerente a legii astfel ajustate.

Pentru aceasta comisia propusese, încă din faza primului raport, o propunere de modificare a art.II al Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali, despre care este vorba.

În plen, critica a vizat în principal natura juridică a acestei propuneri. Iarăşi, vă rog să mă scuzaţi că amintesc, principala discuţie a fost între ideea dacă-i iniţiativă legislativă sau amendament şi cine poate să fie subiectul unei asemenea propuneri de modificare; dacă poate să fie comisia, ca şi o structură nemenţionată în nicio reglementare ca fiind autoare de propuneri legislative.

Aşa fiind, la reexaminare, cu receptivitate şi seriozitate, zic eu, comisia a rezolvat imperfecţiunile relevate în plen la dezbaterea raportului anterior, aducând următoarele două elemente noi.

În primul rând, avem autori ai propunerii legislative, şi cu aceasta ne încadrăm între izvoarele de iniţiativă legislativă prevăzute de Constituţie (este vorba de domnul deputat George Băeşu, membru al comisiei, şi de un număr de alţi 11 deputaţi, membri ai comisiei). Ei se înfăţişează în faţa dumneavoastră cu propunerea de modificare.

În al doilea rând, şi mi se pare la fel de important, semnalăm că există precedent şi existând precedent, putem fi mai siguri acum că nu greşim.

Precedentul a privit reexaminarea Legii contenciosului administrativ nr.554/2004 art.4 alin.(3), care la rândul lui a fost declarat neconstituţional în Decizia nr.647/2006. Cu prilejul reexaminării am urmat aceeaşi procedură.

Aşa fiind, cu completările arătate, noi însoţim raportul suplimentar, ca şi prima dată, cu propunerea de lege pentru modificarea art.II, care este anexată, având ca autori domnii deputaţi pe care i-am menţionat, şi făcând o ultimă precizare, că legea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă sunt înscrieri la cuvânt?

Dezbaterea pe articole, înscrieri la cuvânt.

Asupra titlului dacă sunt observaţii?

Vă rog, aveţi cuvântul pe procedură.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că aş vrea să ridic aici o problemă de procedură, în primul rând vreau să spun: am discutat în şedinţa trecută acest proiect de lege; văd că este o grabă foarte mare de a se adopta.

Asta nu cred că ne dă dreptul să încălcăm procedura. Eu sunt de acord că există posibilitatea modificării sau punerii de acord a legii, a punctelor declarate neconstituţionale printr-un proiect de lege. Dar, dacă este proiect de lege, proiectul de lege se adoptă după o procedură. Trebuie adoptat de ambele Camere, trebuie trecut pe la Consiliul Legislativ, trebuie să urmeze procedura strictă a unui proiect de lege.

Ca urmare, nu cred că Comisia juridică se poate autosesiza cu un proiect de lege pe care îl face pe picior, în Comisia juridică, şi vine şi-l prezintă plenului. Există o primă Cameră sesizată, la fiecare proiect de lege, indiferent că este de modificare sau nu, mai mult, aceasta este o lege organică, în care, ca prima Cameră sesizată, competenţa de judecată, de aprobare sau de respingere, revine Senatului.

Ca urmare, acest proiect de lege ar fi trebuit şi trebuie, cred eu, să fie supus întâi dezbaterii Senatului, după care, în procedură pentru Cameră decizională, să fie dezbătut în plenul Camerei.

În consecinţă, vă rog, domnule preşedinte, să-l respingeţi sau să retrimitem la comisie, pentru reluarea procedurii regulamentare de adoptare a unui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Vă rog, domnule Petre Ungureanu.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vorbim, deşi n-ar trebui, pentru că nu avem, nu? "n-avem lege şi n-avem ţară", n-avem comisie şi de aceea, probabil, nu ne băgaţi în seamă şi nu vă aplecaţi privirea asupra noastră. Însă, dincolo de faptul că nu mai facem parte din Comisia juridică, asta nu ne face să nu gândim şi, mai ales, să nu examinăm. De aceea, susţin punctul de vedere al colegului Ştirbeţ, care spunea că procedura de legiferare este încălcată flagrant, şi v-am recomanda, v-am ruga să dispuneţi să se întoarcă la comisie proiectul şi să se reia procedura aşa cum prevede art. 76 din Constituţie. Dar, dincolo de asta, sigur, veţi aprecia şi, în funcţie de vot, având în vedere larga majoritate de care dispune Camera, veţi proceda în consecinţă.

Însă, mă văd nevoit să mă întreb, dacă veţi hotărî că membrii comisiei sunt iniţiatori, şi au făcut această modificare, în ce sens se ţine cont de decizia sau de spiritul (nu vorbesc de litera) deciziei Curţii Constituţionale?

Propunerea nu face decât să o retrimită la Curtea Constituţională, cu prima ocazie când va fi "agăţată" de cineva, în sensul plângerii la Curtea Constituţională.

Deci, Curtea Constituţională s-a pronunţat o dată, noi, conform legii, trebuie să refacem textul de lege sau să-l lăsăm aşa, iar, ca să-i învăţăm minte pe judecătorii Curţii Constituţionale, o mai dăm o dată "pe rever", cu gândul că, poate, se va învrednici cineva să vadă că este tot neconstituţională şi modificarea.

De aceea, vă rog să găsim formula: ori o lăsăm aşa, şi atunci, nu intră în vigoare, aşa cum spune decizia Curţii Constituţionale, sau, dacă o trimitem, măcar o modificăm, să nu o mai facem şi pe aceasta neconstituţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă vreţi să-mi precizaţi, vă rog, la ce vă refereaţi, când aţi invocat art. 76 din Constituţie?

Domnul Petre Ungureanu:

Mă refeream la art. 76, că acolo sunt descrise pe larg modalităţile în care se adoptă legile şi hotărârile, atât. Şi noi credem, aşa cum a spus şi domnul Ştirbeţ, că este nevoie de o legiferare, cu toţi paşii necesari după Constituţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să nu vă supăraţi, nu vreau să dialoghez cu dumneavoastră, dar la art. 76 nu am găsit decât faptul că legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră, iar la legile organice, hotărârile organice, se adoptă cu votul majorităţii membrilor din fiecare Cameră. Şi nu am înţeles că aţi fi solicitat apelul nominal sau contestat cvorumul. Vă rog frumos.

Domnul Petre Ungureanu:

Ucenicia la Comisia juridică văd că v-a folosit, aţi prins exact esenţa a ceea ce eu am vrut să spun, deci e vorba de proiecte de lege care, ele, trebuie să urmeze procedura obişnuită pentru legiferare: primă Cameră sesizată, a doua Cameră sesizată, Cameră decizională. Sigur, eu am spus-o doar generic, dumneavoastră aţi prins esenţa şi vă mulţumesc, sunt fericit că m-aţi înţeles.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am înţeles, deci, e vorba de art. 75.

Da, domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe marginea cererii formulate, în multe cuvinte şi cu multe considerente, inclusiv de organizare a Camerei, care nu privesc cazul, deci, cererii de retrimitere la comisie, vă rugăm să respingeţi această cerere, desigur, cu bunăvoinţă faţă de colegii noştri, care au adus şi aduc în continuare o contribuţie la atenţia procesului legiferator, pentru care le mulţumim şi îi vom asculta în continuare cu răbdare şi cu interes. Dar, de data aceasta, dumnealor fac o face confuzie, nu se poate face o identitate între procedura legislativă obişnuită, care porneşte de la o idee legislativă a cuiva, transformată în iniţiativă legislativă ş.a.m.d., până la naşterea legii, şi procedura reexaminării, la cererea Preşedintelui României sau un caz de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate, care este o altă procedură constituţională.

Metaforic, pentru înţelesul şi al colegilor care au manifestat această grijă, aici ne aflăm în faţa unui organism viu, crescut¸ cu identitate, adult şi care, la un moment dat, se descoperă că suferă de o boală, boală pe care noi suntem competenţi să o vindecăm să o îndreptăm. Nu se poate pretinde că procedura reexaminării presupune începerea întregii filiere legislative.

Fie şi pentru aceste două motive: unu, că aici ne aflăm în faţa unei legi care deja a exprimat voinţa legiuitorului, cu o imperfecţiune, e altceva, şi, în al doilea rând, pentru că, per a contrario, cum le place colegilor mei antevorbitori să zicem, noi, juriştii (şi logicienii, nu numai juriştii), ar însemna să lăsăm fără conţinut procedura reexaminării, ceea ce este un nonsens, ar vida de sens, cum spuneam, înseşi articolele care o reglementează.

Ce să mai vorbim de termene? Distinsul prim antevorbitor a folosit chiar cuvântul "grabă", că "nu înţelege de ce atâta grabă", păi însăşi graba face parte din procedura reexaminării, de vreme ce avem un ecart de timp riguros stabilit pentru această îndreptate.

Deci e o altă situaţie, vă rugăm să nu o retrimiteţi la comisie.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că e foarte greu să vorbesc după distinsul preşedinte al Comisiei juridice, suntem de acord ca acest proiect să nu fie retrimis la comisie, însă vreau să evidenţiez faptul că noi mai avem un precedent, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine, domnule preşedinte, care s-a creat în Senat. Acolo s-a rezolvat problema altfel, s-a mers pe varianta amendamentelor şi nu pe varianta unui alt proiect de lege.

Grupul parlamentar PC consideră că şi această variantă este corectă şi o vom susţine. Însă nici varianta Senatului nu a fost contestată niciodată.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea (de la tribună):

Susţin şi eu ceea ce a spus domnul preşedinte al Comisiei juridice, că ne aflăm deja în faza unei altfel de proceduri, şi nu de legiferare obişnuită, graba este subliniată chiar de termenul de 45 de zile în care trebuie să rezolvăm situaţia de punere de acord cu prevederile Constituţiei din ambele Camere (deci, termenul nu se mai referă la o singură Cameră, ci la două Camere).

Dar, pe de altă parte, tot la dezbateri generale, aş dori să subliniez că există şi o neconcordanţă aici, se vorbeşte în expunerea de motive de modificarea art. II alin. (1) şi alin. (3), iar în text se uită, după aceea, în titlu, să se vorbească de alin. (1), care este singurul modificat, alin. (3) nu discutăm despre el, pentru că rămâne, aşa cum a zis Curtea, "neconstituţional", iar la alin. (2) nu suntem practic sesizaţi, pentru că, în conformitate cu art. 147, trebuie să punem de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Or, după cum am observat, art. II alin. (2) nu a fost declarat neconstituţional, deci asupra lui nu avem ce să ne pronunţăm.

În ceea ce priveşte dorinţa colegilor noştri, de a nu ne grăbi, le învederez faptul că, dacă mai lungim mult povestea aceasta, termenul de 45 de zile va expira, ţineţi cont că mai trebuie să treacă şi pe la Senat, care este Cameră decizională. Şi, în aceste condiţii, practic, art. II alin. (1) va dispărea complet.

Modificarea art. II alin. (1) s-a făcut pentru faptul că a rămas art. II alin. (2) nemodificat şi pentru a putea să-l punem în concordanţă cu acesta, pentru că acesta vorbea de nişte termene prevăzute la alin. (1), termene care, dacă alin. (1) nu ar mai exista, nu am avea la ce să ne referim. Şi, de asemenea, tot în alin. (2), este vorba de publicarea de către secretarul general al judeţului a unor declaraţii, care, dacă nu ar mai exista alin. (1), nu ar avea practic ce să publice.

Deci, pentru punerea în acord cu acestea, plus pentru punerea în acord a alin. (1) cu Constituţia, grupul nostru parlamentar susţine raportul, aşa cum a fost dezbătut şi aprobat de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Vă rog, domnule Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Am vrut întâi să intervin pe procedură, dar, în urma intervenţiei dumneavoastră şi a colegului Petru Călian, renunţ să o mai fac, pentru că tot ce era de spus s-a spus.

Îmi rămâne numai să anunţ că Grupul PRM susţine raportul Comisiei juridice, exact în forma care a fost prezentată de domnul preşedinte.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bun.

Deci, atunci, voi supune votului dumneavoastră...

Voci din sală:

Mai sunt doritori să vorbească!

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog frumos. Scuzaţi, aveţi cuvântul.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că declaraţiile pe propria răspundere s-au dat şi au fost publicate în monitoarele oficiale ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti din luna august 2006. Noi doar la acelea facem referire.

De aceea, după părerea mea, o prevedere prin care spunem că aleşii locali care îşi schimbă apartenenţa politică sunt obligaţi să-şi publice aceasta în termen de 15 zile nu mai are sens, în acest moment.

În altă ordine de idei, în această săptămână, pe ordinea de zi a celor două comisii mai există un proiect de lege, o propunere legislativă cu acelaşi obiect.

De aceea, insist, pentru că ar fi o ruşine pentru noi, pentru Parlament, ca, încă o dată, Curtea Constituţională să descopere că s-a greşit ceva, să retrimitem această lege la comisie şi să o rediscutăm împreună cu acea propunere legislativă, în această săptămână, şi să venim cu o formă corectă în faţa dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog, domnule Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu interveneam, tot pe procedură vreau să spun ceva aici, domnul preşedinte al Comisiei juridice vorbea de reexaminare. Noi nu ne aflăm în situaţia reexaminării unei legi, reexaminarea unui proiect de lege sau a unei legi adoptate se face până la promulgarea ei şi publicarea în Monitorul Oficial. Aici e vorba de altă procedură, care nu ţine seama de procedura reexaminării, este o procedură care trebuie urmată ca la oricare proiect de lege. Ca urmare, întâi trebuie sesizat Biroul primei Camere, după care să se meargă pe a doua Cameră ş.a.m.d. Nu cred că putem confunda reexaminarea cu această chestiune.

În al doilea rând, termenul de 45 de zile nu este restrictiv, în 45 de zile, dacă se decid, articolele declarate neconstituţionale sunt suspendate, dacă, în 45 de zile, nu se pun de acord, ele sunt anulate, nu se mai aplică, nu?

Ca urmare, nu suntem ţinuţi neapărat de termenul de 45 de zile şi cred că procedura strictă de adoptare a unui proiect de lege trebuie riguros aplicată şi în această situaţie.

Mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc. Practic, aţi confirmat antevorbitorii, având în vedere că, după 45 de zile, articolul nu mai există deloc.

Domnul Mocanu, din partea PD. A renunţat.

Aş dori să fac o intervenţie, dar trebuie să cobor la tribună, mă scuzaţi.

Voci din sală:

Nu e nevoie, nu vă mai deranjaţi, domnule preşedinte, rămâneţi acolo, durează mai puţin!

Domnul Eugen Nicolicea:

Cu acordul dumneavoastră şi la propunerea dumneavoastră, pentru economisirea de timp, îmi permit să vorbesc de aici.

Deci, mă adresez colegului de la PNL, spunându-i că termenul nou, de 15 zile, care se acordă pentru cei care îşi schimbă apartenenţa politică este nu termenul acela, din cele 45 de zile, ci este un termen, în cazul că după termenul acela, respectiv, şi de acum încolo, se mai schimbă apartenenţa politică.

Deci, în cadrul Comisiei juridice s-a înţeles că această lege trebuie să fie funcţională şi în prezent şi pe viitor. Or, altfel s-ar fi înţeles ca numai în cele 45 de zile să ai astfel de obligaţii şi la expirarea lor nu mai aici niciun fel de obligaţie, să-ţi dai declaraţii de apartenenţă politică, indiferent pe la câte partide te plimbi.

Or, scopul legii la care şi dumneavoastră aţi fost autor a fost tocmai interzicerea migraţiei, şi nu interzicerea migraţiei într-o anumită perioadă, de 45 de zile.

De altfel, vă puteţi exprima prin vot. Iar, altfel, vă învederez faptul că respingerea acestui raport, precum şi prelungirea termenului peste 45 de zile, va face ca alin. (1) să nu mai existe absolut deloc şi urmările nu sunt atât de spectaculoase.

Vă rog, domnule deputat, poftiţi.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă atrag cu respect atenţia că dumneavoastră creaţi practică, vorbind de la înalta tribună a Camerei, în calitate de preşedinte de şedinţă. Să ştiţi că nu numai stenogramele păstrează amintiri, dar oamenii, cei care ne văd, contează pe noi şi ei ştiu că ce se spune de la tribuna Camerei Deputaţilor este una, sigur, este lege sau Constituţie ce se spune de la tribuna de la care se conduce Camera.

De aceea, domnule preşedinte, nu întâmplător cred că de la Mehedinţi, unde sunt oameni importanţi şi oameni deştepţi, a plecat acea decizie care a sesizat Curtea Constituţională. Eu cred că noi trebuie să fim foarte atenţi cu vorbele, pentru că oamenii se întreabă, pe bună dreptate, cele câteva mii de aleşi se întreabă dacă după decizia Curţii Constituţionale... haideţi să reducem la absurd, să nu facem filosofie, dacă după decizia Curţii Constituţionale aleşii pot sau nu să migreze. Asta este tot.

Dumneavoastră, în ciuda deciziei Curţii Constituţionale, le-aţi spus, de la înalta tribună şi în calitate de preşedinte de şedinţă al Camerei, că pot migra. Or, lucrul acesta este neadevărat.

De aceea, Curtea ne spune foarte clar: "V-am declarat neconstituţional ceea ce aţi băgat o dată în lege greşit". Acum, noi ce facem? Am spus o dată că Măria este o femeie de moravuri uşoare, iar, după ce diriginta ne-a atras atenţia să folosim cuvinte frumoase, spunem: "Nu, Măria este femeie de moravuri uşoare!", am pus virgulă, dar nu am schimbat esenţa problemei.

De aceea, domnule preşedinte, ca să nu ne mai facem de râs, să nu încurcăm oamenii, pentru că oamenii stau cu ochii pe noi, ei cred că aici chiar se fac legi, iar eu nu pot să fiu de acord cu faptul că fiecare dintre noi poate să interpreteze cum vrea decizia Curţii Constituţionale. Ne place, nu ne place, trebuie să o respectăm!

De aceea, ca să nu greşim profund, eu vă rog să facem ceea ce s-a mai propus deja, să o trimitem la comisie şi acolo, sigur, până la urmă, prin vot, se va tranşa. Dar nu părerea preşedintelui de şedinţă poate să tranşeze o problemă care creează grave confuzii în societate.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea (de la tribună):

Îmi cer scuze dacă am cedat insistenţei colegilor care au spus să vorbesc de la prezidiu, ca să economisim timpul, văd că am prilejuit aici o dezbatere pe tema aceasta, nu o să se mai întâmple. Şi am coborât ca argumentaţiile mele să fie de la acelaşi nivel de înălţime ca şi ale dumneavoastră.

Aş vrea doar să vă învederez, domnule coleg şi, dacă aţi vrea, să fiţi puţin atent, art. II alin. (3) a fost declarat neconstituţional, pentru că este neconstituţional, încălcând art. 78 din Constituţie, în timp ce art. II alin. (1) a fost declarat neconstituţional pentru că este în strânsă legătură cu alin. (3) şi nu poate să fie disociat de acesta, nu pentru că el însuşi nu e constituţional, ci pentru că nu putea să fie disociat de alin. (3).

Cauza de neconstituţionalitate, şi anume alin. (3) dispărând, art. II alin. (1) nu este neconstituţional şi ar trebui invocat şi un motiv pentru care acest alineat este neconstituţional.

Din punctul nostru de vedere, al Partidului Social Democrat, ori cu acest articol, care spune să dai declaraţia, să o depui la secretar în 15 zile, sau fără acest articol, să ştiţi că nu este nicio deosebire în ceea ce priveşte Legea migraţiei. Observaţi că decizia Curţii nu anulează art. (9) lit. h¹) şi art. 15 alin. (2) lit. g¹) din Legea nr. 393, acestea sunt în vigoare. Şi acestea spun că se încetează de drept calitatea de ales local, primar, respectiv consilier, în condiţiile în care îţi pierzi calitatea de membru al partidului pe listele căruia ai fost ales.

Deci, să fie clar pentru toată lumea, art. 9 alin.(2) lit.h¹) şi art. 15 alin. (2) lit. g¹) sunt în vigoare, chiar şi după decizia Curţii, migraţia nu este "la liber" din acest moment. Vă rog frumos să vă uitaţi în Legea nr. 393, ceea ce a declarat ca neconstituţional Curtea este doar data la care aceste articole ar intra în vigoare. Alin. (3), declarat neconstituţional, se referea doar la dată, nu la faptul că acele articole ar fi neconstituţionale. Şi, dacă le-ar fi considerat neconstituţionale, fiind în legătură şi cu data în care intră, apoi, fiţi siguri că le-ar fi declarat şi pe acelea ca neconstituţionale.

Dacă nu vom vota niciun fel de modificare, vor intra în vigoare, ca şi toată legea, de la 30 iunie 2006, şi efectele sunt aceleaşi. Singura chestiune este că ar rămâne în suspans, că secretarul general ar trebui să publice nişte declaraţii pe care nu e nimeni obligat să i le dea. Şi, de asemenea, alin. (2), care este în vigoare, se referă la un termen care nu ai există, la alin. (1).

În ceea ce priveşte insistenţa dumneavoastră, este evidentă, şi atrag atenţia şi colegilor liberali, deci această lege a fost funcţională 45 de zile. Din ziua a 46-a, a mai fost cineva obligat, care migrează de la un partid la altul, să dea o declaraţie? Legea aceasta este temporar valabilă?

Pe cine interesează acum să migreze în continuare, fără a fi obligaţi să dea declaraţii, să migreze pe ascuns, ca să spunem aşa? Păi, principalul partid care doreşte chestiunea aceasta este noul partid înfiinţat, Partidul Liberal Democrat, care are de racolat primari de la Partidul Liberal. Deci, dacă Partidul Liberal acceptă chestiunea aceasta, nu are decât să nu voteze art. II alin. (1), legea are acelaşi efect, singura chestiune este că va putea să fi supus, Partidul Liberal, la racolări din partea Partidului Liberal Democrat. Pentru noi, Grupul PSD, este egal şi nu ne interesează acest subiect, este decizia Partidului Naţional Liberal, dacă vor susţine sau nu chestiunea aceasta.

Eu vă mulţumesc, luaţi aceasta ca un drept la replică, generat de colegul Ungureanu, care m-a invitat să vorbesc de la acelaşi nivel, şi, încă o dată, scuze pentru acest fapt.

(Revine la prezidiu.)

Domnul deputat Dragoş Ujeniuc. Vă rog.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Vă mulţumesc respectuos, domnule preşedinte.

Văd că se bate monedă pe o idee care este străină oricărei analize juridice, şi anume pe esenţa celor discutate aici. Adică, în esenţă, se discută despre faptul că, în prezent, migraţia politică este sau nu este posibilă.

În primul rând, vreau să vă spun, domnule preşedinte, dumneavoastră, care aţi făcut afirmaţia cu privire la unele maniere de a se racola membri într-un partid de la alt partid, este o manieră care deocamdată ne este străină, deocamdată, despre "racolări" nu puteţi vorbi decât dumneavoastră, PSD-ul, PNL-ul şi celelalte partide parlamentare.

În ceea ce priveşte intrarea în vigoare a legii, vreau să vă spun că, în întregul ei, Legea privind statutul aleşilor locali, astfel cum a fost modificată, adică modificarea, este suspendată prin efectul deciziei Curţii Constituţionale. Eu vă mărturisesc că am consultat profesori reputaţi în materie de drept administrativ şi care au afirmat, fără niciun fel de ezitare, că, în prezent, legea, în întregul ei, este suspendată. Adică, cele două alineate ale art. II, suspendate prin efectul deciziei Curţii Constituţionale, fac ca toate regulile privind aplicarea acelui articol care duce la pierderea calităţii de ales local odată cu plecarea din partidul pe listele căruia ai fost ales, deci, aplicarea acestui articol este suspendată.

Dacă sunt jurişti, cum cred şi despre dumneavoastră, domnule preşedinte, că, deşi nu sunteţi jurist, sunteţi un autodidact în materie, şi nu unul oarecare, unul priceput, orice jurist de bună credinţă înţelege că e vorba de abc-ul analizei juridice a acestei decizii a Curţii Constituţionale.

În esenţă, nu părerea mea, ca jurist de 30 şi ceva de ani, dar, după consultări cu reputaţi oameni în materie de drept administrativ, am ajuns la concluzia fermă că, actualmente, suspendate sunt dispoziţiile art. II alin. (1) şi (2), ceea ce face ca cei care migrează politic să nu-şi piardă calitatea, până la punerea de acord a legii cu dispoziţiile Curţii Constituţionale.

Domnul Eugen Nicolicea:

Dacă mai sunt intervenţii? Vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Cu tot respectul pentru abilităţile dumneavoastră în a mânui Constituţia României şi a ne-o prezenta aşa cum doriţi dumneavoastră, vreau să ne înţelegem foarte bine. Acele declaraţii pe propria răspundere, care, credeţi-mă, - a fost propunerea mea la momentul respectiv -, au fost nişte documente pe care le-am instituit doar din cauză că această lege nu am reuşit să o promulgăm la un început de mandat. Nu mai trebuie, de azi înainte, să existe declaraţii pe propria răspundere date de niciun ales local. Nu putem să instituim regimul declaraţiilor pe propria răspundere.

Conform propunerii dumneavoastră, din acest moment, un ales local care pleacă de la un partid la altul şi nu dă o declaraţie pe propria răspundere că a plecat, îşi pierde mandatul. Dar, dacă şi-o dă, nu şi-l pierde.

Aşa încât, eu chiar cred că normal ar trebui să picăm această lege, dar, dacă vreţi să n-o picăm, haideţi s-o retrimitem la comisie şi s-o facem aşa cum trebuie.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnul deputat Băeşu şi cred că e bine să încheiem şi să supunem la vot.

Domnul George Băeşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-am vrut să intervin. Am crezut că lucrurile sunt clare, dar, din păcate, ultimele două intervenţii, din punctul meu de vedere, au fost făcute doar din dorinţa de a face lucrurile mult mai dificil de înţeles şi poate a vă deruta pe dumneavoastră şi a crea un vot care să nu favorizeze adoptarea propunerii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În primul rând, colegul nostru, domnul deputat Ujeniuc, un reputat specialist în ştiinţa dreptului, a venit şi ne-a spus că, din punctul domniei sale de vedere şi al unor reputaţi specialişti al căror nume rămâne, deocamdată, secret, necunoscut, prin decizia Curţii Constituţionale a fost suspendată întreaga lege. Este un lucru flagrant în contradicţie cu litera Constituţiei, care spune că doar acele dispoziţii asupra cărora Curtea s-a pronunţat ca fiind neconstituţionale, sunt suspendate de drept. Iar orice altă interpretare cred că este făcută nu din necunoaştere, ci din dorinţa de a ne îngreuna nouă procesul înţelegerii.

Mai grav este faptul că un coleg de-al nostru de la Partidul Naţional Libera, vine şi ne spune că, în cazul în care un ales local îşi declară trecerea de la un partid la altul, nu mai este, potrivit modificărilor pe care le-am adus noi, sancţionat cu pierderea mandatului; un lucru total greşit.

Deci, aşa cum v-am explicat şi data trecută şi cum s-a făcut şi astăzi de către colegul meu Nicolicea, noi nu am venit cu modificarea primului alineat decât dintr-un simplu motiv - acela de a da o valoare şi alineatului următor, care vorbeşte despre o declaraţie pe care secretarul judeţului sau al localităţii respective are obligaţia de a o publica în Monitorul Oficial şi pe pagina de internet.

De aceea, stimaţi colegi, revin asupra a ceea ce v-am spus săptămâna trecută: noi, prin forma pe care am dat-o acum art.II, nu vrem decât să păstrăm valoarea iniţială a textului de lege, şi anume aceea de a opri, de îndată, migraţia aleşilor locali.

Vă mulţumesc mult şi vă rog să daţi credit Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi să adoptaţi textul pe care ea vi-l propune.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea Grupului P.R.M.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Este un proiect de lege foarte important, pe care Partidul România Mare l-a aşteptat timp de 16 ani. Şi asta pentru că am fost poate cel mai afectat partid de emigraţia politică.

N-aş vrea să revin la argumentele pe care le-aţi adus chiar dumneavoastră, sunt total de acord cu ele, dar aş vrea ca, într-adevăr, proiectul de lege să se întoarcă totuşi la comisie. Pentru că este foarte important ca să fim cu toţii de acord şi să iasă o variantă, poate şi în unanimitate, dacă vreţi, prin care să înfierăm cu toţii migraţia politică.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Propuneţi supunerea la vot, da?

Şi eu aş mai fi avut ceva de comentat, dar nu este cazul să mutăm discuţiile de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în plenul Camerei Deputaţilor. Vă învederez doar că, dacă vom vota împotriva acestui alineat, practic, înseamnă că suntem de acord cu decizia Curţii. Deci, vor dispărea alin.(1) şi alin.(3). Iar dacă vom fi de acord cu el, este o punere de acord, aşa cum a considerat comisia, cu prevederile constituţionale. În ambele variante, efectele sunt similare.

Deci, supun la vot ...

Voci din sală:

Cu cartela! Cu cartela!

Domnul Eugen Nicolicea:

Mă scuzaţi, dar atributul de retrimitere la comisie, după a doua şi a treia oară, nu-şi mai are nici un fel de rost.

Deci, supun la vot articolul unic, şi anume modificarea art.2 alin. (1) din Legea nr.249 pentru modificarea şi completarea Legii nr.493/2004 privind statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.554 din 27.VI.2006, se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art.II alin. (1) Orice schimbare privind apartenenţa politică a unui ales local se comunică de către acesta secretarului unităţii administrativ-teritoriale respective, în termen de 15 zile de la data producerii schimbării, prin declaraţie pe proprie răspundere. Alesul local care nu comunică schimbarea apartenenţei politice este incompatibil cu calitatea în care a fost ales."

Alin. (2) nu se supune la vot, fiind text în vigoare, şi nu text suspendat.

Vă rog, pe procedură.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte de şedinţă, insist, este voinţa a cel puţin patru grupuri parlamentare din Camera Deputaţilor, care v-au solicitat retrimiterea la comisie. Şi, dincolo de asta, apelez şi la experienţa dumneavoastră parlamentară, care sunt convins că vă va spune că, retrimisă la comisie, legea va ieşi într-o formulă acceptabilă.

Aşa că insist să supuneţi la vot retrimiterea la comisie a acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Pentru a nu se considera că vă obstrucţionez această idee, am să supun la vot retrimiterea la comisie, care va avea drept efect întârzierea peste termenul de 45 de zile şi este ca şi cum aţi fi votat anularea acestui alineat.

Deci, supun la vot retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog. (Rumoare, vociferări)

Voci din sală:

Cu cartelele! Cu cartelele!

Domnul Eugen Nicolicea:

Înţeleg că se susţine să se voteze prin vot electronic. Vă rog să pregătiţi cartelele electronice.

Vă rog să votaţi.

Cu 102 voturi pentru şi 45 împotrivă, se trimite la comisie; termen - două săptămâni.

Un jucător de şah se gândeşte şi la pasul 2 şi 3. O să vedeţi ce înseamnă peste două săptămâni şi în cât timp mai trece şi de Senat.