|
Domnul István Antal: Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, De ani de zile există această dispută, creată în urma luării din competenţa camerelor de comerţ a registrului comerţului şi trecerii la Ministerul Justiţiei. Grupul nostru parlamentar, de ani de zile susţine reaşezarea acestui lucru, ca camerele de comerţ şi industrie din diferite judeţe să poată funcţiona în condiţii normale şi ca întreprinzătorii care activează în judeţele respective să aducă un raport şi prin taxele lor, care sunt achitate la registrul comerţului, la eforturile camerelor de comerţ din judeţe, pentru a le acorda o atenţie mai multă sau organiza unele manifestări. Dacă, totuşi, se va retrimite acest proiect de lege, care în sfârşit a ajuns, după foarte multe dispute în faţa Parlamentului, că am înţeles că nu se va întruni până la urmă cvorumul de a aproba acest proiect de lege, atunci noi avem o singură condiţie: ca la rediscutarea acestui proiect de lege să avem în vedere, să încercăm să ne organizăm şi noi în aşa fel cum sunt organizate aceste camere în celelalte ţări ale Uniunii Europene, şi anume: să avem şi o cameră agrară, pentru că este nevoie mare pentru această cameră agrară, plus să avem în vedere că mai avem un proiect de lege în Parlamentului României, de vreo trei ani de zile, Legea meşteşugarilor. În acest proiect de lege este prevăzută posibilitatea înfiinţării unei camere a meşteşugarilor, aşa cum există în toată lumea civilizată aşa ceva, pentru că altfel nu o să avem posibilitatea să avem contacte directe cu celelalte ţări din Europa, la aceste nivele: meşteşugarii, cei care se ocupă de agricultură, prin camera lor, iar industria şi comerţul printr-o cameră, într-adevăr, solidă de industrie şi comerţ. Deci, noi credem că, dacă se va retrimite, atunci o să avem posibilitatea să mai venim cu unele amendamente în aşa fel ca Legea votată de noul Parlament, într-adevăr, să corespundă nevoilor şi solicitărilor tuturor preşedinţilor de camere de comerţ din judeţele noastre, pentru că toţi doresc ca registrul comerţului să revină pe lângă camerele de comerţ din diferite judeţe. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc: Da, doamna preşedinte. Eu am înţeles că se doreşte a fi retrimis acest proiect de lege, o problemă dezbătută de multă vreme. Evident, dacă se retrimite, ar fi benefic să se ia în considerare inclusiv cele spuse de colegul meu Antal, dar mă tem că această retrimitere, şi mă tem, în calitate de iniţiator, va fi iarăşi un vot contrar programului de guvernare. Adică, descentralizare, mărirea rolului societăţii civile. În loc de aceasta, rămânem pe un stat centralizat, care vrea să ţină totul în mână. Am o temere că, de fapt, această retrimitere va îngropa acest proiect de lege. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Aurel Vainer: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Vorbesc, dacă doriţi, într-o dublă calitate: prima calitate este aceea că sunt unul din iniţiatorii acestui proiect de lege şi, a doua, vorbesc din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. După opinia mea, în prima calitate, sunt trei raţiuni pentru care această lege trebuie să ajungă cât mai repede la votul final, şi anume: este vorba de o restituţie, o restituţie a unui drept dobândit prin legi anterioare de către camerele de comerţ. Amintesc, doar, evidenţa firmelor a apărut încă din Legea camerelor, din 1864. Din 1931, acest serviciu de utilitate publică, registrul comerţului, a fost organizat şi a funcţionat la camerele de comerţ. În 1990 s-a reintrodus şi a fost o lege pentru camerele de comerţ. Cred că este un drept istoric de a redobândi acest patrimoniu pentru că, în fond, este un patrimoniu, nu e vorba numai de un drept de a înregistra, ci de toată experienţa dobândită de camerele de comerţ şi de investiţia pe care au făcut-o în naşterea sau în renaşterea registrului comerţului. Nu vreau să insist mai mult. În al doilea rând, există un mare avantaj: datele de registru aflate la Camere transformă instantaneu o informaţie administrativă, de cele mai multe ori birocratică, într-o informaţie directă de afaceri. Camerele de comerţ din România au nevoie de această bază de date care să le alimenteze instantaneu, pentru a-şi îndeplini menirea. Şi, în fine, al treilea motiv: vreau să spun că bugetul statului nu pierde nimic. Această instituţie, aşa cum este acum, a funcţionat ca instituţie extrabugetară, veniturile obţinute nu au ajuns la stat, la bugetul statului, iar prin lege, aşa cum este propus, taxele de registru se stabilesc prin hotărâre de Guvern. Deci, să nu ne fie teamă că, acum, camerele de comerţ vor - daţi-mi voie să folosesc un cuvânt neelegant - vor jupui oamenii de afaceri. Nu, nu este adevărat. Este, de fapt, în final, un nou balon de oxigen foarte necesar în revitalizarea acestei organizaţii, camere de comerţ, care, în Europa, are o vechime de foarte multă vreme. Deci, eu v-aş propune să nu mai retrimitem la comisie - dacă doriţi, am şi mandatul grupului meu parlamentar - şi să trecem mâine la un vot final adevărat. Avem nevoie cât mai repede de reintrarea în normalitate. Vă mulţumesc foarte mult.
|