Dezbateri parlamentare

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi noi trecem în partea a doua a şedinţei, nu înainte de a-i da cuvântul pe procedură domnului deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

V-aş ruga frumos, în numele grupului parlamentar, să acceptaţi o pauză de 5 minute pentru a putea pregăti şedinţa în continuare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pauză de 5 minute.

După pauză

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunteţi pregătiţi pentru continuarea şedinţei noastre? Vă mulţumesc.

Aşa cum avem în program astăzi, avem în continuare dezbaterea moţiunii simple, iniţiate de 89 de deputaţi.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare şi dezbatere a moţiunii, în temeiul art.164 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura de pe această moţiune. Înţeleg că nu.

Pentru dezbaterea moţiunii vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor, pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 10 secunde. Pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 31 de minute, Grupul parlamentar al PNL - 12 minute, Grupul parlamentar liberal-conservator - 6 minute, Grupul parlamentar al PDL - 6 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute, Grupul parlamentar al PP-DD - 3 minute, Deputaţii neafiliaţi - 4 minute.

Dacă sunt obiecţii? Înţeleg că nu sunt. Dacă nu, vă rog să pregătiţi cartelele. Supun votului dumneavoastră propunerile prezentat.

Vă rog, votaţi.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista comună a deputaţilor înscrişi la dezbatere.

Cine citeşte moţiunea, vă rog?

Doamnă deputat, aveţi microfonul.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Moţiunea simplă "PSD are alergie la justiţie."

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru al justiţiei,

În luna mai 2012, PSD a preluat guvernarea României şi a promis la învestitura guvernului că va schimba definitiv direcţia în care se îndreaptă România. PSD a promis şi chiar a făcut-o, a făcut "schimbarea până la capăt", schimbarea care contravine atât intereselor românilor, cât şi modernizării României. Guvernarea televizată, la care asistă românii de peste doi ani, ne întăreşte convingerea că singurele interese satisfăcute de PSD sunt interesele politice, economice şi electorale ale baronilor locali.

PSD a promis o guvernare axată pe transparenţă, competenţă şi cinste, fără politizare, cu profesionişti. A promis un Guvern, "cel mai cinstit Guvern", cu o conduită care trebuie să reintroducă sentimentul integrităţii şi onestităţii în politică.

PSD a promis "justiţie independentă şi egală pentru toţi", dar a decis să mimeze respectul faţă de lege, cu aroganţă şi dispreţ faţă de români, apărându-şi baronii locali şi acoliţii politici de înfăptuirea actului de justiţie. Promisiunea făcută de PSD cu atâta înflăcărare în campania electorală din anul 2012 este invalidată de fiecare vot dat în Parlament, prin care se împiedică ridicarea imunităţii şi, implicit, deferirea justiţiei a acelor parlamentari cercetaţi pentru săvârşirea unor fapte grave de corupţie.

Domnule ministru al justiţiei,

Între angajamentele pe care PSD şi le-a asumat în 2012, stipulate negru pe alb în Programul de guvernare, românii au fost minţiţi cu următoarele promisiuni:

• la paragraful 143 din Programul de guvernare - "Eliminarea influenţei politice asupra sistemului judiciar";
• la paragraful 144 - "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va administra bugetul sistemului judiciar, astfel încât profesioniştii din justiţie să nu poată fi influenţaţi prin politicile de alocare a resurselor bugetare";
• la paragraful 145 - "Aplicăm strategia naţională anticorupţie care va viza şi problemele din domeniul justiţiei, al achiziţiilor publice etc.";
• la paragraful 146 - "Continuăm să demascăm corupţia şi să-i trimitem în faţa justiţiei pe cei care au jefuit din banul public";
• la paragraful 147 - "Extindem şi îmbunătăţim sistemul de asistenţă judiciară din oficiu sau gratuită";
• la paragraful 148 - "Asigurăm răspunderea judecătorilor şi procurorilor în cazul abuzurilor şi încălcării flagrante a legii";

De la promisiuni la fapte este cale foarte lungă însă. Acest lucru ni-l arată PSD în fiecare zi.

Stimaţi colegi,

Prin această moţiune simplă, deputaţii PDL şi PNL doresc să atragă atenţia ministrului justiţiei şi PSD că nu vor accepta niciodată confiscarea României şi subordonarea politică a instituţiilor statului de drept. PDL şi PNL nu vor rămâne pasive în faţa tertipurilor PSD, prin care încearcă cu disperare să acapareze întreg sistemul judiciar.

PSD a primit în anul 2012 votul de încredere al românilor pentru a continua lupta anticorupţie, pentru a apăra independenţa justiţiei şi a statului de drept.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Staţi o secundă, doamnă deputat.

Rog domnii deputaţi de aici din faţă să ia loc. Este respect faţă de... Domnilor, rog fotografii să treacă la locul care le este rezervat şi-i rog să nu mai iasă din acea zonă. Rog pe toţi cetăţenii, cetăţenele din sală, care nu sunt deputaţi, să părăsească sala. Rog în sală să rămână numai deputaţii.

Vă rog să mă scuzaţi, doamnă deputat. Aveţi microfonul.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulţumesc.

Însă, această mult anunţată "bătălie" împotriva imixtiunii politicului în justiţie a început cu stângul, punând sub semnul întrebării "bunele intenţii" cu care PSD s-a afişat în faţa românilor în anul 2012.

Prima dovadă a eşecului PSD de a-şi respecta promisiunile electorale a fost însăşi numirea domnului Robert Cazanciuc, deghizat în haine de tehnocrat, pentru preluarea portofoliului de la justiţie. Propunerea domnului Cazanciuc pentru Ministerul Justiţiei nu a făcut altceva decât să reînvie tradiţia sistemului politic balcanic, veche de sute de ani, şi anume: rudele celor ajunşi să deţină funcţii de putere în stat avansează sau, după caz, intră în sistem direct în cele mai înalte poziţii.

Această numire a trădat practic viziunea PSD despre cum trebuie apărată independenţa justiţiei în România. A arătat românilor adevărata faţă a PSD, aceea a unui partid care urmăreşte acapararea tuturor instituţiilor statului, pe principiul nepotismului funcţiilor şi cumetriilor politice.

După "înscăunarea" domnului Robert Cazanciuc la Ministerul Justiţiei, PSD şi-a pus în aplicare strategia de trecere a întregului sistem judiciar sub umbrela şi controlul direct al PSD, deşi vorbea românilor în anul 2012 cu înflăcărare despre lupta anticorupţie şi despre eliminarea oricăror influenţe politice în domeniul justiţiei. Aşa a apărut "marţea neagră" de la sfârşitul anului trecut, pe care, cu siguranţă, v-o aduceţi aminte, stimaţi colegi.

Lupta anticorupţie a atins o masă critică de contestatari, pentru că investigaţiile procurorilor anticorupţie au ajuns în toate straturile puterii PSD. Anchetele s-au extins de la miniştri, parlamentari, şefi de consilii judeţene, primari de municipii, primari de oraşe mici şi de comune, consilieri din primării. Pe scurt, au cuprins toate arterele caracatiţei numite PSD.

"Marţea neagră" are o justificare cât se poate de clară, care nu are nicio legătură cu unele condamnări ale României la CEDO pentru nerespectarea condiţiilor minime din penitenciare. Legea amnistiei şi graţierii era pregătită pentru "depopularea" închisorilor de către clientela politică a PSD. Însă ne punem întrebarea: dacă graţierea era menită să decongestioneze închisorile, de ce ar mai fi fost nevoie şi de amnistie, adică de curăţarea cazierelor unor infractori?

Astăzi PSD are datoria de a expune opiniei publice o statistică de potenţiali "beneficiari" ai prevederilor legii amnistiei, pentru care PSD şi aliaţii săi continuă să se bată atât de mult.

Domnule ministru al justiţiei,

Întreg poporul român, care asistă neputincios la spectacolul macabru pe care PSD îl pune în scenă zi de zi doar pentru a apăra corupţii, înţelege acum toate demersurile PSD împotriva justiţiei şi a statului de drept. Zidul pe care încercaţi să-l ridicaţi pentru a vă proteja baronii începe să se dărâme încetul cu încetul, pentru că proverbul românesc "minciuna are picioare scurte" vi se aplică şi Domniilor Voastre.

Cazul de care ne lovim astăzi demonstrează toată construcţia şi încrengătura de minciuni din jurul ministrului justiţiei.

Propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive a lui Duicu Ioan Adrian şi a lui Ponea Constantin Ştefan au scos la iveală minciuna ministrului justiţiei privind implicarea sa în numirea doamnei procuror Elisabeta Ponea la şefia Secţiei Judiciare a DNA - structura centrală.

Iată pe scurt filmul implicării domnului Cazanciuc în încercarea PSD de a politiza justiţia, aşa cum a fost el relatat la momentul respectiv în presa naţională:

- 17 septembrie 2013, apare prima informaţie, chiar din interiorul Ministerului Justiţiei, potrivit căreia se fac propuneri pentru schimbări în DNA. Mai mult, se vehiculează ideea că Robert Cazanciuc deja ar fi înaintat în scris un set de nominalizări pentru ocuparea unor funcţii în DNA, set de propuneri pe care îl retrage imediat şi fără nicio explicaţie. În joc era şefia Secţiei I, motorul DNA, având în vedere că mandatul procurorului Lucian Papici expira pe 23 septembrie 2013, şi şefia Secţiei Judiciare a DNA. Ministrul nu neagă informaţiile. În plus, de atunci era cunoscut faptul că printre primele propuneri făcute în scris de Robert Cazanciuc se regăsesc procurori din zone sugrumate de corupţie. În prima fază, pila pusă de pesedistul Duicu de la Mehedinţi a funcţionat: nevasta şefului IPJ Mehedinţi (acum arestat împreună cu Duicu) a fost în cărţi pentru şefia Secţiei judiciare din DNA. Evident, la acea dată, DNA deja avea în lucru ancheta împotriva lui Duicu şi Ponea, aşa că ministrul Cazanciuc a renunţat la propunere. Având în vedere că ministrul îşi retrage imediat documentul, propunerile trec neobservate.

Astăzi, informaţia negată de domnul Cazanciuc este confirmată de către DNA odată cu cererea de prelungire a măsurii arestării preventive a lui Duicu şi a lui Ponea. În referatul înaintat de procurorii anticorupţie se menţionează clar faptul că, la data de 2 septembrie 2013, inculpatul Duicu Ioan Adrian i-a transmis inculpatului Ponea Constantin Ştefan un mesaj SMS cu următorul conţinut: "Zilele astea o să fie contactata soţia ta"; iar la data de 4 septembrie 2013, Ministerul Justiţiei a transmis CSM propunerea ca doamna Ponea Elisabeta să fie numită în funcţia de procuror-şef al secţie judiciare a DNA.

Aşadar, doamna Ponea se afla pe lista propunerilor retrase ulterior de către domnul Cazanciuc. Ea a făcut parte din episodul primei răzgândiri inexplicabile la momentul respectiv a ministrului Cazanciuc.

• 18 Septembrie 2013, apare a doua informaţie. După retragerea propunerilor iniţiale, ministrul trece la nominalizări verbale: Gheorghe Bocşan pentru şefia Secţiei I (care începuse instrumentarea dosarului Dragnea fără s-o mai ducă la capăt) şi Gheorghe Popovici (care lucrase la dosarul lui Dan Voiculescu). Nici aceste propuneri nu au fost negate de ministrul Robert Cazanciuc, dar diligenţele sale verbale s-au încheiat cu un eşec.
• 19 Septembrie 2013, Parchetul General confirmă că s-a ajuns la o soluţie în ceea ce priveşte numirile în DNA. Tiberiu Niţu, coleg de an şi de facultate cu Robert Cazanciuc şi cu premierul Victor Ponta, recunoaşte prin vocea purtătorului de cuvânt că, la cererea procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, s-a aprobat delegarea pe funcţia de şef al Secţiei I a lui Lucian Papici pentru următoarele trei luni (până în decembrie 2013) şi a Elenei Matiesescu, pentru funcţia de şef al Secţiei judiciare a DNA, ambele începând cu data de 23 septembrie.
• 2 octombrie 2013, la doar câteva zile după numiri, Lucian Papici, şef al Secţiei I a DNA, finalizează dosarul Dragnea şi, cu propunere de trimitere în judecată, îl înaintează şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi. Exact în acest moment, Lucian Papici este schimbat din funcţie, alături de adjuncta sa, procurorul Mariana Alexandru. Secţia I este practic decapitată din cauza dosarului Dragnea, iar Victor Ponta, prin ministrul Robert Cazanciuc, vine cu noi propuneri la şefia secţiei celei mai importante din DNA: Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu, desemnaţi şi delegaţi imediat pe funcţii pentru următoarele 6 luni.
• pe 11 octombrie 2013, acelaşi ministru al justiţiei, Robert Cazanciuc, dă înapoi. Îşi retrage total numirile, iar şefia Secţiei I a DNA este ocupată mai întâi prin delegare, apoi prin vot în CSM şi ulterior prin semnătura Preşedintelui României, de Gheorghe Popovici, cu adjunct în persoana lui Dănuţ Volintiru, iar adjunctul Secţiei a II-a devine procurorul Mariana Alexandru.

Din această succesiune a faptelor, putem cu uşurinţă trage concluzia că, sub nicio formă, cei care sunt acum pe funcţii în DNA, nu au fost propunerile ministrului Cazanciuc din prima clipă, contrar susţinerilor sale de atunci, exprimate public, într-o emisiune la postul public de televiziune - TVR. Ministrul Cazanciuc spunea atunci că "Doamna Ponea (n.m. Elisabeta) a fost unul din zecile de magistraţi care au fost la sediul Ministerului Justiţiei". În aceeaşi emisiune mai spunea ministrul că a chemat-o pe Elisabeta Ponea ca să discute despre funcţii pentru că avea "două mandate de procuror general la Parchetul Curţii de Apel Craiova, în perioada 2006-2012, deci un om cu foarte mare experienţă. Doamna Ponea nu se regăseşte printre propunerile făcute de ministrul justiţiei nici pentru Parchetul General, nici pentru altă structură de Parchet. Propunerile ministrului au fost cele care sunt deja în momentul de faţă în funcţii. (...) Nu am formulat o asemenea propunere", minţea cu aroganţă ministrul justiţiei.

Stimaţi colegi,

Ministrul Cazanciuc se bâlbâie public căutând motivaţii care să-i acopere neputinţa de a ţine piept comenzilor politice. L-au contrazis nu numai propriile afirmaţii ci, mai mult, l-au compromis definitiv faptele. Robert Cazanciuc a insistat prin propuneri, răzgândiri şi minciună, şi în scris, şi verbal, numirea pentru o funcţie de conducere în DNA a unui procuror, ca urmare a presiunii politice a unui baron local al PSD.

Explicaţia acestor evenimente, care-l transformă pe Robert Cazanciuc din ministru al justiţiei în traficant de funcţii la comanda baronilor PSD, este cât se poate de clară: Secţia judiciară a DNA pe care Duicu, cu concursul ministrului Cazanciuc, o dorea condusă de Elisabeta Ponea este una cu atribuţii importante în structura instituţiei anticorupţie.

Şi acest lucru se desprinde cu maximă claritate din Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/2006 al ministrului justiţiei, publicat în Monitorul Oficial nr. 852 din 17 octombrie 2006. Potrivit acestuia, printre alte atribuţii, Secţia judiciară penală:

1. asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale în care instanţele de judecată au fost învestite prin rechizitorii emise de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi la judecarea cererilor ori propunerilor adresate instanţelor de judecată de către această direcţie;
2. exercită, în termenele legale, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauzele penale de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
3. ia măsuri pentru exercitarea căilor extraordinare de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti definitive în cauzele penale de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
4. analizează cauzele cu inculpaţi arestaţi preventiv, în care instanţele judecătoreşti au pronunţat hotărâri de achitare şi restituire la procuror, precum şi cazurile în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpaţi trimişi în judecată, în stare de arest preventiv, şi prezintă propuneri corespunzătoare pentru înlăturarea deficienţelor etc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este de domeniul evidenţei care este miza acestor jocuri murdare, "pe sub masă", orchestrate de baronii locali, unii direct din biroul numărul unu de la Palatul Victoria, şi anume controlul total asupra justiţiei pentru apărarea intereselor baronilor PSD.

Tot ce s-a construit până acum pentru apărarea statului de drept, pentru independenţa actului de justiţie, riscă să se dărâme sub presiunea baronilor PSD şi a acoliţilor lor.

Vă reamintim că, cel puţin până în 1997, ministrul justiţiei putea da ordin să se înceapă urmărirea penală împotriva unei persoane, avea, prin lege, această putere de decizie. Politicienii puteau hotărî: tu intri sau nu intri într-un parchet, tu ieşi sau nu ieşi dintr-un parchet, tu primeşti sau nu primeşti un dosar. Până în anul 2003, ministrul justiţiei a păstrat puterea de a numi şefii de parchete şi, evident, numirile se făceau exclusiv pe criterii politice. Numirile se făceau după următoarele criterii: "ne place sau nu’, "e omul nostru sau nu e omul nostru", "răspunde sau nu comenzilor noastre politice".

Or, stimaţi colegi, PDL şi PNL nu acceptă întoarcerea la sistemul judiciar de dinainte de 2004, un sistem corupt, total netransparent, dar care oferea linişte tuturor celor "certaţi cu legea".

Domnule ministru al justiţiei,

Semnatarii acestei moţiuni vă solicită: să ne prezentaţi care au fost propunerile iniţiale, făcute la data de 4 septembrie 2013, de către ministerul pe care îl conduceţi, pentru ocuparea unor funcţii de conducere în cadrul DNA, inclusiv în cadrul Secţiei Judiciare; să ne prezentaţi argumentele pentru care, deşi spuneţi că aţi făcut propuneri în raport de competenţa şi pregătirea profesională a procurorilor în cauză, aţi retras totuşi propunerile iniţiale ale unor oameni de o "calitate ireproşabilă"; să ne prezentaţi motivele pentru care doamna procuror Elisabeta Ponea s-a regăsit în rândul propunerilor iniţiale făcute de către Ministerul Justiţiei pentru a ocupa o funcţie de conducere în cadrul Secţiei Judiciare a DNA; să ne prezentaţi motivele pentru care aţi dezminţit public, în repetate rânduri, informaţii cuprinse în documente oficiale care emană de la ministerul pe care îl coordonaţi; să precizaţi public dacă reţeaua infracţională condusă de către domnul Duicu Ioan Adrian v-a determinat să luaţi şi alte măsuri sau decizii, în calitate de ministru al justiţiei, în afara propunerii doamnei Elisabeta Ponea pentru funcţia de conducere în cadrul Secţiei Judiciare a DNA; să spuneţi public de ce amânaţi, sub pretextul unor studii de impact, respingerea definitivă a Propunerii legislative privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse, care stă închisă în sertarul comisiilor permanente, iniţiativă legislativă croită cu dedicaţie pentru domnul Duicu, pentru domnul Voiculescu, pentru domnul Năstase şi toată cohorta de baroni PSD certaţi cu legea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnule ministru Nicolicea, aveţi cuvântul pe procedură. Şi după aceea dumneavoastră, domnule ministru.

Domnul Eugen Nicolicea:

În calitate de deputat, iau cuvântul pe chestiuni de procedură şi susţin că această moţiune nu respectă art.160, şi anume, faptul că nu reprezintă o poziţie cu privire la o anumită problemă care a făcut obiectul unei interpelări sau o problemă de politică internă şi că în mod normal ar fi trebuit să nu fie luată în considerare. Dar, totuşi, pentru a nu se zice că e blocat acest demers, văd că a ajuns să fie discutată.

Aş vrea să mai fac o precizare de procedură. Cred că n-a fost scrisă de un jurist sau de un parlamentar, pentru că, cu privire la ridicarea imunităţii se vorbeşte de faptul că fiecare vot cu privire la ridicarea imunităţii împiedică deferirea în justiţie a acelor parlamentari cercetaţi pentru săvârşirea unor fapte grave de corupţie.

Aceste afirmaţii, pe lângă că sunt mincinoase, sunt şi grave, pentru că ne-am trezit apoi cu reproşuri din alte părţi. Deci, colegii trebuie să ştie că parlamentarii nu au imunitate decât pentru voturi şi pentru opinii, iar voturile negative cu privire la ridicarea imunităţii nu împiedică absolut de loc justiţia, ci se referă doar la măsuri procesuale, măsuri preventive: arestarea preventivă, percheziţia şi reţinerea.

Deci, chiar în halul acesta de prost pregătiţi nu cred că au fost colegii, îi cred mai degrabă rău-voitori.

Iar în final constat doar că poziţia respectivilor este aceea că întreabă. Şi Guvernul va trebui să ţină cont şi să ştie că respectivii întreabă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Şi eu am senzaţia că e o interpelare, dar nu am fost eu în scaun, că aş fi respins-o.

Domnule ministru, vă rog, aveţi microfonul.

Domnul ministru Cazanciuc. Cu atâţia miniştrii mă mai încurc şi eu.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc (ministrul justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, "La mulţi ani!" doamnelor, domnişoarelor şi domnilor ce serbează astăzi onomastica.

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să mulţumesc în primul rând autorilor pentru prilejul pe care prin intermediul aşa-zisei moţiuni mi-l oferă pentru a vă explica atât dumneavoastră, dar mai ales celor pe care-i reprezentaţi, aspecte care din păcate, voit sau nu, au fost eronat vehiculate în spaţiul public. Precizez din start că voi face, din respect pentru ceea ce reprezintă în opinia mea Parlamentul României, abstracţie de afirmaţiile jignitoare cu privire la persoana mea, cuprinse în acest text.

Ca jurist, ca fost magistrat de carieră, ca ministru al justiţiei nu pot să accept ca lupta de idei, chiar şi cea în care miza este una exclusiv politică, să se poarte cu armele atacului la persoană, a jignirilor şi pseudoacuzaţiilor. Tocmai pentru aceste motive mă voi rezuma să vă prezint pe scurt argumente care demonstrează că acest demers este total lipsit de temei, în condiţiile în care politicile publice ale Ministerului Justiţiei sunt îndreptate spre unicul scop al consolidării încrederii publicului în actul de justiţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea, în primul rând, să remarc, aşa cum spune şi domnul ministru Nicolicea, că documentul opoziţiei nu reprezintă o moţiune simplă, pentru că nu respectă prevederile art.112 alin.(2) din Constituţie şi nici ale art.160 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care stabilesc în mod clar forma şi conţinutul unei moţiuni simple, ca să nu mai amintim acelaşi regulament în baza căruia ar trebui respinse întrebările cu privire la cauze aflate în curs de judecată.

Cu toate acestea, reafirmând principiile pe care chiar noi le respectăm, de a nu introduce justiţia în lupta politică, voi încerca să aduc câteva clarificări tehnice colegilor din opoziţie, cu speranţa că odată lămuriţi nu vor mai pica în păcatul de a spune ceva şi de a acţiona diametral opus, şi vor accepta că justiţia nu este câmp de luptă pe care să se dea bătălii politice.

Stimaţi parlamentari,

Recunosc că am citit foarte atent acest text, dar nu reuşesc să înţeleg la ce imixtiuni şi tentative de acaparare a justiţiei se referă semnatarii, pentru că e foarte posibil, consecvenţi cu propriile opinii, să încurce anii şi să acuze practicile unor foşti titulari ai acestui portofoliu. În anul 2009, unul dintre semnatarii textului supus dezbaterii, şi am decis să nu fac nici o nominalizare, doar să prezint faptele, acuza Ministerul Justiţiei condus de un coleg de alianţă la acest moment, de intimidare la adresa magistraţilor atunci când judecătorii au admis contestaţiile împotriva reducerii cu 25% a salariilor. Citez: "Sesizarea Ministerului Justiţiei adresată CSM referitoare la sancţionarea disciplinară a magistraţilor care au admis contestaţiile unor categorii de bugetari împotriva reducerii cu 25% a salariilor, reprezintă un gest extrem de periculos şi o gravă presiune asupra judecătorilor obligaţi să dea soluţii sub iminenţa unor eventuale sancţiuni disciplinare."

Este posibil ca o parte a semnatarilor să fi uitat împotriva cui este introdusă această pretinsă moţiune şi să se refere la perioada când co-semnatarii de azi se aflau la guvernare, moment în care un distins reprezentant al PNL acuza un ministru susţinut de PDL că este depăşit de situaţie, ceea ce era perfect adevărat, ţinând cont de faptul că tocmai avea loc primul şi singurul protest al magistraţilor din această ţară sau momentul în care peste 100 de judecători au semnat o petiţie prin care cereau demisia de onoare a aceluiaşi ministru al justiţiei pentru modul dezastruos în care gestiona sistemul de justiţie.

Nu cred că este o dovadă de seriozitate să se vorbească de către colegii din opoziţie de subfinanţarea sistemului, în condiţiile în care bugetul alocat Ministerului Justiţiei a crescut în mod constant, creşterea bugetară în valoare absolută în anul 2014 faţă de anul 2012 fiind de aproximativ 18%.

Am putea, de asemenea, să discutăm despre sub-dimensionarea schemelor de personal al instanţelor, ceea ce a condus la - citez din Comunicatul CSM din octombrie 2010: "Un dezechilibru între volumul de activitate, resursele alocate şi durata soluţionării cauzelor care are drept consecinţă previzibila scădere a calităţii deciziilor, o dilatare excesivă a termenelor de judecată şi, implicit, dificultăţi în unificarea practicii judiciare."

Această situaţie gravă, cu consecinţele descrise de CSM, a început să fie rezolvată de-abia în anul 2012, dată de la care schemele de funcţionare ale instanţelor au fost suplimentate în mod constant cu sute de noi posturi de judecători şi grefieri, plan de suplimentare ce va continua până în 2015 inclusiv.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întreaga noastră activitate are un singur scop: servirea intereselor cetăţenilor. În aceste condiţii, cea mai bună dovadă a faptului că ne facem datoria este modul în care cetăţenii percep activitatea noastră, iar încrederea publicului în actul de justiţie este cel mai bun barometru al aşa-zisei competenţe de care au dat dovadă miniştrii PNL şi PDL. În ianuarie 2008, cota de încredere era de 26%, iar în februarie 2012, doar 30% dintre români au declarat că au încredere multă şi foarte multă în justiţie. Anul trecut, studiile au arătat că această cotă a crescut la 44%. Cred că diferenţa este edificatoare.

Nu doar aceste cifre vorbesc despre activitatea mea ca ministru al justiţiei, ci şi evaluările experţilor Comisiei Europene. Raportul Comisiei Europene din ianuarie 2014 remarcă spiritul de cooperare dintre Ministerul Justiţiei şi restul instituţiilor din sistemul judiciar. În plus, raportul subliniază susţinerea Executivului pentru instituţiile cu competenţă în prevenirea şi combaterea conflictelor de interese şi a corupţiei, şi e vorba de ANI, Înalta Curte, DNA, prin alocarea resurselor de care aveau nevoie.

Citez: "De la rapoartele MCV precedente, România a înregistrat progrese în numeroase domenii. Rezultatele principalelor instituţii judiciare şi de integritate se menţin pozitive. A continuat adoptarea unor modificări legislative necesare şi îndelung aşteptate. Iar un anumit spirit de cooperare între instituţiile judiciare şi Ministerul Justiţiei contribuie la soluţionarea problemelor de ordin managerial."

Cred că este o mare diferenţă faţă de acuzaţiile de imixtiune, subfinanţare, presiuni asupra magistraţilor manifestate până la mijlocul anului 2012. Repet: aceste argumente nu ne aparţin, ele aparţin experţilor Comisiei Europene cu privire la activitatea Ministerului Justiţiei şi vin în mod evident să contrazică însăşi esenţa acestei false moţiuni.

În acelaşi timp, semnatarii susţin că angajamentele asumate prin programul de guvernare votat de Parlament în 2012 nu au fost îndeplinite. Este nimic altceva decât o altă susţinere falsă, iar cea mai amabilă reacţie pe care o pot avea este să-i îndemn pe distinşii reprezentanţi ai opoziţiei să citească Raportul de ţară publicat în ianuarie 2014. Dacă ar fi făcut acest lucru şi ar fi avut şi bună-credinţă, ar fi renunţat din start la acest demers. Dar în aceste condiţii voi cita din nou din acelaşi raport care arată: "Strategia naţională anticorupţie este o iniţiativă importantă prin care s-a reuşit extinderea cadrului comun la o gamă largă de instituţii române. Activitatea depusă în cadrul strategiei în vederea răspândirii bunelor practici şi a încurajării organismelor publice de a dedica resurse şi atenţie luptei împotriva corupţiei este în mod cert o activitate valoroasă".

Acelaşi raport menţionează că în trecut o dificultate suplimentară o reprezenta faptul că magistraţilor găsiţi vinovaţi de săvârşirea de acte de corupţie nu le erau afectate pensiile speciale preferenţiale. Ministerul Justiţiei a propus o lege privind pierderea de către magistraţi a dreptului la pensia de serviciu în cazul condamnării pentru fapte de corupţie. Evident ştiţi că această propunere a devenit lege prin votul Parlamentului.

Aşadar, devine evident că toate aceste susţineri cuprinse în materialul pretenţios intitulat "moţiune" nu îşi găsesc corespondent în realitate şi încearcă să contrazică realităţi evidente constatate de toate organismele internaţionale şi menţionate inclusiv, după cum am arătat, în ultimul raport de ţară al Comisiei Europene.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există în această pseudomoţiune şi anumite referiri la procedura de numire în funcţiile de conducere de la nivelul Ministerului Public. Vă spun foarte clar: toate propunerile pentru funcţiile de conducere de la nivelul Ministerului Public au fost făcute în perfectă concordanţă cu legea. În nici-un moment, sub nici o formă, legea nu a fost încălcată. În plus, prevederile legale în baza cărora s-au făcut aceste nominalizări nu ne aparţin. Procedura de numire a conducerii Ministerului Public a fost schimbată în anul 2005 de PDL. CSM a susţinut constant că această modificare este greşită, avizând negativ propunerea de modificarea Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor adoptată prin asumarea răspunderii Guvernului în 2005.

În anul 2008, atunci când Senatul, Cameră decizională, a aprobat revenirea competenţei de numire la CSM a conducerii Ministerului Public, PDL a atacat la Curtea Constituţională modificarea legii, astfel încât competenţa acordată ministrului justiţiei a fost verificată şi de Curtea Constituţională care a stabilit că este o procedură legală care nu încalcă Constituţia României.

În concluzie, ca ministru al justiţiei, am procedat doar la punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, aşa cum au fost ele modificate şi aprobate de colegii dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor,

Un citat celebru spune: "Cei care uită trecutul sunt condamnaţi să îl repete!"

Pentru că nu vreau să cădem în această capcană, vă propun să ne amintim şi alte momente din istoria recentă pe care iniţiatorii acestui demers par să le uite. Şi m-aş opri tot în anul 2008, când acelaşi ministru al justiţiei reprezentând PNL, devenit independent şi apoi lider PDL, a propus chiar schimbarea şefului DNA. Să ne reamintim şi scandalul intern şi internaţional creat în acele situaţii sau rapoartele dezastruoase pe justiţie care au urmat. Să nu uităm nici subfinanţarea cronică a sistemului de justiţie, dar nici faptul că şi acum bugetul ministerului este grevat de plata către magistraţi a sumelor de bani câştigate în instanţă şi amânate la plată de guvernele anterioare.

Cu privire la tema amnistiei şi graţierii. Aş vrea, de asemenea, să reamintesc că Ministerul Justiţiei a emis un aviz negativ la un proiect de lege iniţiat anul trecut, subliniind de fiecare dată că un subiect atât de important trebuie discutat şi analizat cu toţi factorii implicaţi, în deplină transparenţă şi având drept unic scop găsirea unor soluţii pentru situaţia extrem de complicată în care se găseşte sistemul penitenciar românesc. Decizia aparţine Parlamentului, Ministerul Justiţiei este disponibil pentru dialog, pentru a oferi expertizele sale în domeniu, dar doar, repet, în condiţii de transparenţă şi legalitate.

Pentru toate aceste argumente, cred eu edificatoare, vă rog să respingeţi aserţiunile cuprinse în textul supus astăzi dezbaterii.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Rămân extrem de dezamăgit că distinşii jurişti ai opoziţiei au preferat în mod regretabil să se lase din nou folosiţi şi să gireze atât de uşor acest demers pur propagandistic.

Nu pot să închid fără a vă adresa o altă rugăminte cu mult mai importantă, în ciuda divergenţelor politice, în ciuda luptelor politice, am convingerea fermă că, fundamental, avem acelaşi scop: construirea unei justiţii independente, eficiente şi care să se bucure de o cât mai mare cotă de încredere în rândul opiniei publice.

Ca ministru al justiţiei, am încercat permanent să ţin sistemul de justiţie în afara scandalului politic, pentru că am convingerea că justiţia nu se face nici la televizor, nici în Ministerul Justiţiei, nici, cu tot respectul, în Parlament, ci doar în sala de judecată de către un magistrat. Dacă nu vom înţelege că justiţia trebuie ţinută în afara dezbaterii politice, dacă nu vom învăţa să nu ne pronunţăm cu privire la activitatea magistraţilor, dar nici la vinovăţia celor acuzaţi, vom pierde cu toţii, indiferent de ceea ce credem că am câştigat la un moment dat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Am primit lista de la grupurile parlamentare. Avem şi timpii stabiliţi.

Domnule deputat Ioan Adam, PSD, aveţi microfonul.

Domnul Ioan Adam:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Lecturând numele semnatarilor acestei moţiuni, constat cu stupoare că numărul liberalilor care au semnat această moţiune este foarte mare, e mult mai mare decât al colegilor dumnealor de la PDL. Şi-mi pun o întrebare raţională: oare să se pună liberalii în situaţia asta atât de ridicolă să-şi nege propria guvernare? Dar au uitat domnii liberali că perioada pe care o incriminează în această aşa-zisă moţiune este o perioadă în care dânşii au fost la guvernare. Păi când au fost cinstiţi şi corecţi? Atunci când au susţinut guvernarea sau acum, când vin şi critică guvernarea privitoare la activitatea justiţiei?

O asemenea atitudine nu trebuie să mai dăinuie aici şi trebuie să avem decenţa să ne asumăm ceea ce am făcut când am fost la guvernare.

Referindu-mă acum expresis verbis la această aşa-zisă moţiune prin care suntem acuzaţi că avem alergie la justiţie, domnilor colegi, ar fi fost elementar de observat textele care vă obligau să răspundeţi la o formă a acestei moţiuni. Pentru că este o enumerare fără nici o logică a unor nemulţumiri pe care le arătaţi, dar nu arătaţi ce-aţi dori prin aceasta.

Prima chestiune pe care vreau s-o ridic este că dumneavoastră vreţi să induceţi ideea că guvernarea PSD este una dintre acelea care nu şi-a respectat angajamentele asumate prin programul de guvernare, că nu este una cinstită şi că suntem de partea corupţilor.

Domnilor, vă contraziceţi dumneavoastră prin ce aţi spus aici în această aşa-zisă moţiune dezlânată. Păi aţi spus că acum şi în trecut, dar mai ales acum, în perioada aceasta, au fost arestaţi fără nici o discriminare toţi cei care au fost dovediţi că au săvârşit fapte penale: baroni, mai puţini baroni, consilieri, parlamentari. Deci, absolut toţi cei care, dovediţi fiind că au săvârşit fapte penale... s-au luat măsuri de către justiţie. Spuneţi dumneavoastră în această moţiune. Păi, care e raţiunea să veniţi să susţineţi că PSD-ul, prin atitudinea pe care o manifestă în actuala politică, ar împiedica înfăptuirea justiţiei? Este o mare contradicţie între ce-aţi susţinut aici. Şi ar fi bine să vă clarificaţi lucrurile. Nu puteţi să susţineţi acest lucru împotriva evidenţei. Nu aveţi măcar o dovadă, un exemplu că s-ar fi încercat o acţiune politică de obturare a activităţii justiţiei. Cred că trăiţi în lumea din care aţi venit dumneavoastră când schimbaţi legea după cum vroiaţi în guvernarea PDL, aşa după cum îi convenea doamnei Macovei, ca să stăpânească, să fie...

Dânşii stau cu capul plecat pentru că oricât de subiectiv ai fi au criticat ceea ce spun eu acum, au criticat chiar dânşii.

Îmi pare rău pentru liberali, au fost colegii noştri de alianţă, îi preţuim, am făcut lucruri foarte bune împreună, dar aici au greşit, este opinia deputatului Adam, au greşit că au semnat această aberaţie juridică.

Vreau să continui. Mai avem o recunoaştere din partea dumneavoastră, domnilor, care aţi redactat această moţiune. În sfârşit, declaraţi că sunteţi de acord cu amnistia. În sfârşit! Văd că vă opuneţi... cu graţierea, scuze. Văd că vă opuneţi doar amnistiei. Cu susţinerea făcută de iniţiatori că vrem prin amnistie să ştergem petele unor condamnaţi.

Eu vreau să vă spun foarte clar, ca membru al Comisiei juridice, este raţional ceea ce s-a întreprins. Până nu se face o analiză profundă cu societatea civilă, cu toate organismele implicate, nu este bine să luăm o decizie.

Şi sub acest aspect mă raliez la ce a spus ministrul justiţiei, că trebuie să chibzuim. Chiar dacă ministerul a dat un aviz negativ, aceasta nu înseamnă că suntem legaţi.

Deci, iată, uite, am câştigat ceva, domnilor colegi.

Cei care au semnat pentru această moţiune sunt de acord cu graţierea pedepselor, dar nu sunt de acord cu amnistierea. O să vedem.

Mai am o chestiune pe care vreau să o ridic. Domnilor, este nedrept, şi vă rog să vă uitaţi în oglindă, să faceţi acuze şi atac la persoană la adresa ministrului justiţiei.

Aţi încercat să induceţi ideea că ar fi fost instalat ministru al justiţiei un jurist fără să aibă competenţele necesare. Sunt foarte atent la vorbe. Domnilor, sunteţi nedrepţi şi subiectivi şi sunteţi chiar răi. Păi, nu vă supăraţi, Robert Cazanciuc e procuror, nu fost procuror, este procuror, e magistrat. Ce crimă de lezmajestate am săvârşit dacă l-am desemnat, la momentul respectiv, pe tehnocratul Robert Cazanciuc, procuror, căruia nu-i puteţi reproşa nimic profesional, la conducerea Ministerului Justiţiei?

Domnilor, haideţi să nu aruncăm cu noroi! Nu este nici cea mai elementară dovadă în spaţiul public care să ateste că PSD-ul obturează lupta împotriva corupţiei.

Dovezile cele mai elocvente sunt faptele. Vedeţi, justiţia, potrivit competenţelor pe care le are, îşi desfăşoară anchetele, iar instanţele de judecată urmează să decidă.

Ce faceţi dumneavoastră astăzi, aici, prin încercarea de a discuta cauze aflate pe rolul instanţelor, este un act de imixtiune în actul de justiţie.

Cine vă permite dumneavoastră să aduceţi în sala Camerei discuţii despre cum se judecă un dosar? Dar ce, avem noi competenţe să ne amestecăm în ceea ce are o altă putere a statului? Nu.

Eu nu înţeleg care a fost logica. Şi sunt de acord cu ce s-a spus aici, că, într-adevăr, cei care au semnat nu au citit, pentru că dacă citeau - chiar dacă nu eşti jurist avizat sau chiar dacă nu eşti jurist - îţi dai seama că sunt nişte neadevăruri, n-am spus inepţii, nişte neadevăruri evidente.

Şi, atunci, haideţi să dăm un semnal că în Parlamentul României facem dezbateri bazate pe fapte concrete. Să nu inventăm teme de discuţii şi să încercăm să lansăm atât de grave acuzaţii, că actualul Guvern sau că partidul... PSD s-ar implica în obturarea activităţii justiţiei.

Staţi liniştiţi, domnilor, staţi liniştiţi!

Vă mai aduc aminte că Guvernul actual nu s-a aliat cu bandiţii şi cu cei care au spoliat şi care au devalizat ţara.

Sunt zeci - şi împreună cu colegii liberali am făcut acest lucru -, sunt zeci de sesizări la DNA.

Urmare a analizelor şi constatărilor făcute de Corpul de Control al Guvernului sau prin orice altă cale, s-au formulat plângeri la organele abilitate ale statului, urmând ca aceste organe să-şi spună cuvântul.

Păi, nu vă supăraţi, ce ne reproşaţi? Că încă nu au fost analizate sau încă nu s-au demarat procedurile? Asta nu e chestiunea Parlamentului, domnilor. Nu este atribuţia Parlamentului.

Vreau doar să relev că Guvernul a dat dovadă de responsabilitate şi a formulat în toate situaţiile unde s-au găsit grave, grave... s-au găsit prejudicii şi indicii evidente de săvârşire a unor fapte penale, a sesizat organele abilitate. Mai mult nu puteam face.

Conchid: nu aveţi căderea morală, nu aveţi, domnilor semnatari, căderea morală să ne daţi nouă lecţii de cinste.

Spun răspicat aici: acest Guvern este un guvern cinstit. Mă bazez...

Nu, nu persiflaţi. Mă bazez pe fapte. Nu poate nimeni să spună că a fost obturat actul de justiţie în România şi că noi am fi făcut ceva ca să protejăm acea categorie pe care dumneavoastră o numiţi "baroni", iar dumneavoastră nu aveţi "baroni", sunteţi îngeri, sunteţi îngeri, nu aveţi "baroni"!

Dar nu ne interesează. Să-şi facă justiţia treaba.

Această moţiune nu are nicio şansă de reuşită, pentru că este, aşa cum am arătat, nefundamentată.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 12 minute. Grupul mai are încă 19 minute.

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul domnul deputat Nicolescu Cătălin.

Din sală:

Domnul Andronache.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna Andronache Gabriela... îmi pare rău, nu eu scriu listele. Eu ştiu ce spun aici... Domnul Andronache Gabriel.

Domnul Gabriel Andronache:

Domnule Adam, v-aţi uitat ochelarii. Vă rog frumos.

Ştiţi, voiam să vă spun, domnule preşedinte, că unii colegi n-au înţeles nimic din moţiune.

Tocmai pentru motivele din moţiune PNL a fost dat afară de la guvernare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Recunosc că dacă mi-aţi spus... nici eu nu am înţeles mare lucru, dar, mă rog...

Domnul Gabriel Andronache:

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Întrebarea care se naşte din citirea argumentelor pe care se întemeiază moţiunea simplă este aceea dacă PSD şi dacă Guvernul Ponta au respectat cel puţin o dată statul de drept şi separaţia puterilor în stat.

Moţiunea ne lămureşte că nu au respectat aceste principii fundamentale pentru funcţionarea unei societăţi de tip occidental.

De câteva luni de zile asistăm la încălcarea continuă a Constituţiei, iar argumentele din moţiune ne relevă existenţa unui grup de tip infracţional organizat având sediul la Palatul Victoria.

Cum altfel poate fi intitulată toată încrengătura descrisă şi în moţiune prin care un ales local reuşeşte să determine membri ai Executivului să propună CSM avansarea în funcţie a unui procuror, prin mecanismele utilizate, un reprezentant al PSD, domnul Duicu?

Îl determină pe prim-ministru să îi ceară ministrului justiţiei numirea în funcţie la Direcţia Naţională Anticorupţie a unei persoane din sfera sa de influenţă, sfera de influenţă a alesului local care în prezent se află în arest preventiv. Iar ministrul justiţiei ce face? Înaintează propunerea către organismul însărcinat să asigure independenţa justiţiei faţă de orice influenţă politică.

Este oare singular acest eveniment? Evident că nu.

Justiţia este duşmanul natural al PSD. De ce să-i lăsăm pe judecători să judece independent de orice influenţă, doar în baza propriei conştiinţe? Este întrebarea care bântuie partidul de guvernământ.

Şi dacă nu putem interveni pe căi oculte, atunci decizia este de a elimina ceea ce decide judecătorul.

Legea amnistiei şi a graţierii este laitmotivul gândirii PSD expuse mai înainte.

Domnule ministru al justiţiei,

Am solicitat în nenumărate rânduri să veniţi în faţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor pentru a ne spune opinia dumneavoastră despre proiectul de lege referitor la amnistie şi graţiere.

Colegii dumneavoastră însă, din arcul guvernamental au respins de fiecare dată solicitarea de audiere.

Am solicitat în nenumărate rânduri punerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a acestui proiect de lege nociv pentru societatea românească sau includerea pe ordinea de zi a plenului, fără raport, pentru a fi respins. De fiecare dată însă solicitarea a fost respinsă, pentru că proiectul de lege este foarte preţios pentru aceia care trebuie să dea socoteală pentru faptele penale comise abuzând de funcţie, descrişi de către cetăţeni ca fiind "baroni locali".

Proiectul este preţios şi pentru unii din mentorii guvernării dumneavoastră care astăzi sunt în puşcărie, ca domnul Voiculescu, domnul Copos sau alţii aflaţi în aceeaşi situaţie.

Aveţi ocazia astăzi să spuneţi Camerei Deputaţilor tare şi răspicat că nu sunteţi de acord şi solicitaţi respingerea Proiectului de Lege privind amnistia şi graţierea.

De asemenea, domnule ministru, spuneţi tare şi răspicat că ordonanţele de urgenţă încalcă buna funcţionare a statului şi omoară separaţia puterilor în stat.

Spuneţi tare şi nu cu jumătate de gură, aşa cum a făcut săptămâna trecută prim-ministrul României, când v-a atenţionat, în şedinţă de Guvern, să transformaţi un proiect de ordonanţă de urgenţă în proiect de lege, pentru că spunea domnul Ponta - şi aici citez - "Aţi văzut că nu mai avem voie să dăm ordonanţe de urgenţă", închei citatul.

Chiar aşa, domnule ministru, poate ne spuneţi cine nu vă mai dă voie să emiteţi ordonanţe de urgenţă, conştiinţa sau avertismentul aliaţilor că aţi încălcat şi batjocorit Constituţia şi statul de drept?

Suntem curioşi, domnule ministru, să vedem avizul de legalitate privind Ordonanţa de urgenţă nr.55/2014 pe care l-aţi emis în baza Hotărârii de Guvern nr.561/2009.

De asemenea, ne interesează avizul de legalitate pentru Ordonanţa de urgenţă nr.45/2014 prin care aţi creat mecanismul perfect pentru fraudă electorală?

Observăm că parcurgeţi paşii pentru fraudarea scrutinului prezidenţial din 10 în 10 ordonanţe de urgenţă: Ordonanţa nr.45, Ordonanţa nr.55.

De aceea vă propunem ca Ordonanţa de urgenţă nr.65 să aibă ca obiect de reglementare modificarea, abrogarea sau suspendarea... - aici, în paranteză, trebuie să-l consultaţi pe domnul Dragnea, pentru că e specialist -, suspendarea Constituţiei României. Ar fi bomboana de pe coliva democraţiei româneşti. Aşa că aşteptăm şi un asemenea demers.

Domnule ministru, spuneţi-le colegilor dumneavoastră că ordonanţa de urgenţă nu este reglementată de Constituţie, în art.108, ca act al Guvernului. Ordonanţa de urgenţă este un instrument de legiferare doar pe o situaţie excepţională, de delegare legislativă, din partea Parlamentului către Guvern, conform art. 115 din Constituţie.

Oare care au fost situaţiile excepţionale din luna iunie 2014, care, în plină sesiune a Parlamentului României, v-au determinat să adoptaţi nu mai puţin de 20 de ordonanţe de urgenţă într-o singură lună, de la Ordonanţa de urgenţă nr.41 până la Ordonanţa de urgenţă nr.51?

Le-aţi avizat pe toate de legalitate, domnule ministru? Dacă da, aţi observat că aţi legiferat în locul Parlamentului - aflat la lucru în momentul respectiv - în domenii fundamentale pentru funcţionarea statului în materie de drepturi şi libertăţi şi în materie de drepturi electorale? Curat neconstituţional, domnule ministru!

Dar despre demersul neconstituţional al ministrului pentru relaţia cu Parlamentul ce părere aveţi, domnule ministru? Este sau nu este constituţională decizia Curţii Constituţionale prin care constată că are dreptul să analizeze hotărârile Parlamentului?

Prin urmare, dacă aveţi demnitate, dacă aveţi respect pentru lege, dacă aveţi respect pentru Parlament, unica autoritate legiuitoare a statului român, şi dacă credeţi în principiul separaţiei puterilor în stat, răspundeţi, domnule ministru, întrebărilor noastre, cât şi pentru faptele dumneavoastră.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei moţiuni simple.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 8 minute. Mai aveţi 4.

Grupul parlamentar liberal conservator, domnul Aurelian Ionescu.

Domnul Aurelian Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi miniştri,

Distinşi colegi,

Spre deosebire de mesajul moţiunii prezentate astăzi, o construcţie care suferă puternic la capitolul concreteţe şi coerenţă, punctul de vedere al Grupului parlamentar liberal conservator PC-PLR legat de acest subiect poartă o concluzie extrem de clară ce merită punctată din start, anume aceea că Alianţa creştin-liberală este bântuită de fantoma lui Cătălin Predoiu la Ministerul Justiţiei.

Până la momentul la care autorii moţiunii prezintă pseudo-rechizitoriul unor aşa-zise fapte reprobabile comise de ministrul Cazanciuc, din textul documentului transpare neputinţa. O neputinţă de a alcătui o argumentaţie demnă de analizat în detaliu şi o incapacitate de a oferi soluţii pentru problemele unui sistem definitoriu pentru statul de drept.

În fapt, distinşii colegi de la ACL nici nu prea aveau cum să vină în faţa noastră cu altceva decât vorbe, în condiţiile în care reprezentanţii PNL par a avea amnezie şi a uita că până ieri au susţinut un guvern cu ministrul Cazanciuc în componenţă, iar democrat-liberalii vin după o succesiune de mandate la justiţie ce au creat haos, greve şi scandaluri în sistem.

Dintre paragrafele moţiunii mai răzbate ceva, anume patima unei răzbunări triste pentru un refuz.

În plan personal, premierul Guvernului din umbră al ACL a primit o lovitură de imagine devastatoare atunci când Victor Ponta i-a refuzat nominalizarea la cârma justiţiei, cu atât mai mult cu cât încercarea de agăţare de funcţie a fost istorisită chiar de omul ale cărui interese au fost reprezentate în guvernele PDL atâta amar de vreme, preşedintele Băsescu.

Abia aici, şi nu în cazul ministrului Cazanciuc, avem de-a face cu un traficant de funcţii. Cătălin Predoiu a fost identificat în mod public ca fiind negociatorul propriei funcţii într-un guvern USL venit la acea vreme să repare catastrofa provocată în justiţie de prea multele sale mandate.

Iniţiatorii moţiunii acuză guvernarea actuală de distrugerea a tot ceea ce s-a construit până acum, precum îndreptarea actului de justiţie în România.

Stimaţi domni,

Guvernele PDL n-au construit nimic în România şi cu atât mai puţin în justiţia din România.

Actul de justiţie este înfăptuit de magistraţi, cei care pentru monitorizare şi control au propriile organisme independente politic. Acestea au existat şi vor continua să o facă indiferent de cine face jocurile politice la un moment dat în România, aşa cum au rezistat şi sub încercările repetate de subjugare a justiţiei în perioada de glorie politică PDL, astăzi apusă.

Este de neînţeles cum reprezentanţii ACL pot să regrete o perioadă neagră a sistemului judiciar din România, un interval pentru care Cătălin Predoiu a rămas în istorie cel mai slab ministru de justiţie postdecembrist.

Printre semnatarii acestei moţiuni, membri ai PNL, se numără şi câţiva politicieni care în 2010 îl acuzau pe colegul de astăzi, fostul ministru Predoiu, de presiune politică asupra judecătorilor şi amestec nepermis în actul de justiţie pentru gestul acestuia de a solicita verificarea disciplinară a unor magistraţi ce dăduseră soluţii favorabile în procesele câştigate cu bugetarii cu salarii tăiate de Guvernul Boc.

Cu aceeaşi lipsă de consecvenţă, aceşti reprezentanţi ai PNL se alătură acum partenerilor de conjunctură democrat-liberali, uitând că sub mandatele PDL la justiţie au fost înregistrate cele mai de răsunet scandaluri între minister, judecători şi grefieri plus emblematica grevă din sistemul judiciar.

Veţi spune că justiţia a avut un ministru independent în guvernarea PDL. Desigur, ministrul independent liberal Predoiu, devenit ulterior independent democrat-liberal. A fost susţinut în funcţie de cei ce astăzi se declară îngrijoraţi de soarta justiţiei, în ciuda faptului că deţinătorul portofoliului guvernamental s-a remarcat exclusiv prin măsuri defavorabile sistemului.

Sub mandatele PDL la justiţie, judecătorii s-au văzut nevoiţi să judece aproximativ 80 de dosare într-o singură şedinţă. Justiţiabilii au avut de consultat informaţii de la instanţe pe baza a două sisteme ECRIS, unul mai nefuncţional decât altul, iar grefierii au fost lăsaţi pe dinafara dialogului instituţional cu ministerul. Ministrul independent al celor două partide a fost singurul ministru căruia judecătorii i-au cerut aproape in corpore demisia în cadrul unei greve cu o anvergură fără precedent în România.

După toate cele prezentate până acum, ne întrebăm cât de îndreptăţiţi sunt cei care au susţinut un astfel de ministru de justiţie să vorbească despre comenzi politice, trafic de funcţii şi disoluţia sistemului judiciar.

Catastrofa în justiţie nu este nici pe departe opera actualei guvernări sau a domnului ministru Cazanciuc, ci a celor care astăzi depun moţiuni pe acest domeniu. Şi asta nu o spunem noi, acum, în premieră. Este concluzia unui semnal de alarmă tras în 2009 de cei 100 de judecători bucureşteni care i-au cerut demisia ministrului susţinut de PDL pentru, cităm, "agravarea fără precedent a situaţiei sistemului judiciar".

Cine sunt cei ce acuză astăzi alianţa de guvernământ de subordonarea politică a instituţiilor statului de drept, dacă nu aceiaşi care în urmă cu 5-6 ani propteau la şefia justiţiei un personaj pe care judecătorii îl catalogau ca fiind ministrul care a pledat la Curtea Constituţională împotriva propriului sistem şi ministrul care, în schimbul adoptării unor coduri, a consfinţit la desfiinţarea demnităţii instanţelor.

Cu un astfel de trecut ministerial catastrofal la justiţie, pe distinşii colegi din opoziţie nu-i recomandă pentru un viitor benefic al României nici măcar vocea, şi nici talentul.

Grupul parlamentar PC-PLR va vota împotriva moţiunii simple depuse de colegi.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PDL, doamna Schelean Valeria-Diana.

Doamnă deputat, aveţi microfonul. Aveţi grijă.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulţumesc.

Domnule Mocioalcă, mă bucur că sunteţi în sală, aşa, în calitate de parlamentar de Caraş.

Domnule ministru,

Vreau să vă spun că am ascultat cu mare atenţie intervenţia dumneavoastră şi vreau să vă spun că dincolo de faptul că intervenţia pe care... materialul pe care ni l-aţi prezentat astăzi pare a fi un material bine elaborat, muncit, prezintă, să zic-aşa, activitatea ministerului în mai multe perioade, dar nu răspunde întrebărilor pe care noi vi le-am adresat prin această moţiune.

Şi aş vrea să vă spun că Guvernul nu are nevoie de o intervenţie de 50 de minute în plen ca să ne răspundă concret la o întrebare atât de simplă precum cea care se regăseşte la prima poziţie din moţiunea noastră, şi anume să ne prezentaţi concret propunerile făcute pentru cele două secţii din cadrul DNA.

Cred că aţi fi avut nevoie de mai puţin de un minut să ne spuneţi exact care au fost aceste propuneri şi să răspundeţi textului nostru, aşa cum a fost el redactat, deşi l-aţi criticat din punctul de vedere al rigurozităţii juridice cu care ar fi fost prezentat.

Domnilor colegi,

Această moţiune este un exerciţiu de onestitate. Un exerciţiu care vă permite să vă puteţi uita din nou în ochii oamenilor cărora le-aţi cerut personal votul în 2012 şi cărora vă veţi adresa din nou în acest an, în perioada de campanie electorală, cerându-le votul pentru candidatul pe care îl susţineţi la Preşedinţie.

Întrebările pe care le punem noi prin această moţiune sunt simple, însă actualul ministru nu a înţeles că trebuie să ne răspundă concret la nişte întrebări punctuale.

Doreşte să revină PSD la vremurile din 2000-2004 în ceea ce priveşte modul de administrare a justiţiei şi al relaţionării dintre magistraţi şi conducerea politică a Ministerului Justiţiei?

Sunt miniştrii PSD constrânşi de anumite reţele de influenţă să facă propuneri pentru procurori-şefi în diverse structuri?

A ajuns Ministerul Justiţiei un instrument al baronilor penali?

Doreşte PSD continuarea actului de justiţie, aşa cum se face el acum, în mod independent, imparţial sau s-a ajuns prea departe în anchetarea mai-marilor social-democraţi şi trebuie cumva reevaluată situaţia?

Dragi colegi,

Eu ştiu că nu toţi cei care susţineţi Guvernul Ponta vă doriţi şi subordonarea justiţiei.

Ştiu că nu toţi parlamentarii sunt instrumente politice ale şefilor lor de judeţ sau de partid, cei mai mulţi dintre ei, după cum se vede, penali.

Ştiu că de cele mai multe ori poziţia politică vă face să nu doriţi să ascultaţi argumente logice, raţionale, uneori nici măcar pe cele juridice, dar trebuie să recunoaşteţi că bunul-simţ nu are culoare politică.

Trebuie să recunoaşteţi că o relaţie precum cea dintre Duicu şi Ponea vă face rău din punct de vedere politic.

Trebuie să recunoaşteţi că reacţiile externe ale partenerilor europeni şi americani pe subiectul nominalizărilor de şefi de Parchete vă fac rău inclusiv dumneavoastră, din punct de vedere politic.

Trebuie să recunoaşteţi că momente precum "marţea neagră" ne afectează pe toţi şi aţi avea inclusiv dumneavoastră o viaţă mai simplă în campania electorală.

Aşa că vă rog să votaţi această moţiune şi să vă gândiţi la ce vă foloseşte dumneavoastră să fiţi cei care plătiţi nota de plată politică pe renumele şi pe spuza credibilităţii dumneavoastră.

Dacă veţi vota această moţiune simplă nu veţi pune umărul nici la căderea ministrului Cazanciuc, nici la şubrezirea cabinetului Ponta, dar veţi ajuta hotărâtor la aflarea adevărului în cazul Ponea şi în cazul altor numiri de şefi de Parchete, a adevăratelor intenţii pe care le are conducerea partidului pe care îl reprezentaţi.

E un pas politic mic pentru un parlamentar, însă un pas uriaş pentru democraţia românească.

Aţi putea demonstra că parlamentarii nu sunt doar instrumente ale partidelor, că cetăţenii au avut dreptate să aibă încredere în puterea de judecată a parlamentarului.

Veţi putea demonstra chiar şi dumneavoastră că meritaţi un vot în alegerile din 2016, pentru că, să fim oneşti, nu aveţi ce altceva să le oferiţi oamenilor în 2016.

Le veţi putea însă spune: "Votaţi-mă, pentru că atunci când au fost lucruri importante pentru România, eu am fost de partea cetăţenilor, şi nu de partea baronilor judeţeni sau politici".

Dragi colegi,

Ca avocat, am încredere în ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani în justiţie, am încredere că justiţia poate rezista la presiuni, chiar venite din partea prim-ministrului sau ministrului justiţiei, dar vreau să arătăm, prin votul nostru, că respectăm justiţia, că-i respectăm pe magistraţi şi că le preţuim judecata şi meseria.

Şi aş mai vrea, în final, o scurtă referire la ceea ce a spus domnul ministru, astăzi, în faţa noastră.

Mă bucur că a crescut cota de încredere în activitatea ministerului, însă aş vrea să ţinem cont de faptul că această cotă de încredere a crescut datorită unor instituţii precum DNA sau ANI, care şi-au făcut în mod corespunzător treaba şi pe care PSD se înverşunează să le desfiinţeze.

Aşa că, dragi colegi, vă rog să votaţi alături de PNL şi PDL moţiunea simplă "PSD are alergie la justiţie". (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Nicolescu Theodor-Cătălin, din partea Grupului PNL.

PDL-ul mai are un minut.

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Nici de la PNL nu va mai rămâne nimic.

Domnule ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există o categorie de oameni cumsecade cu toţii care sunt gata să se sacrifice pentru a-şi susţine opiniile, dar care, din păcate, nu au opinii.

Aceasta este, după părerea mea, definiţia perfectă pentru mandatul domnului Cazanciuc în fruntea Ministerului Justiţiei.

Atunci când un ministru se comportă ca un funcţionar riscă să se încurce în hârtii.

Or, Ministerul Justiţiei trebuie să fie garantul respectării legalităţii în Guvernul României.

Or, domnule preşedinte de şedinţă şi doamnelor şi domnilor deputaţi, în cazul nostru, domnul ministru a ales să nu spună nimic, să tacă, a ales să avizeze ordonanţe de urgenţă care pun în pericol democraţia, care subminează statul de drept, a ales să încurajeze traseismul, a ales să tacă atunci când un coleg de guvern de-al Domniei Sale spune că deciziile Curţii Constituţionale nu trebuie executate.

Aţi acceptat tot felul de acte normative care favorizează anumite grupuri în detrimentul cetăţenilor. Şi v-aş da doar două exemple.

La un moment dat, într-un proiect de modificare a Codului de procedură civilă condiţionaţi continuarea executării silite de plata în avans a unor sume către executorii judecătoreşti.

În Legea insolvenţei aţi creat o situaţie privilegiată pentru furnizorii de gaze şi de electricitate, punând în pericol puţinul care a mai rămas din industria românească.

Ştiu, domnule ministru, o să-mi spuneţi că nu aceasta era forma în care au ieşit din Guvern actele normative despre care vorbesc. Dar, domnule ministru, aţi ales încă o dată tăcerea. Şi, tăcând, aţi devenit complicele celor care au vrut să modifice aceste acte normative.

Aţi lăsat, domnule ministru, ca elemente din dosarele penale să apară în talk-show televizat. Aţi lăsat ca justiţia întreagă să se transforme în talk-show.

Este adevărat, apărarea şi acuzarea îşi pot prezenta, prin diverse mijloace, punctele de vedere. Dar ceea ce aţi omis, domnule ministru, este că judecătorii nu-şi pot apăra poziţia. Aţi lăsat să apară tot felul de întrebări cu privire la soluţiile judecătorilor. Şi ca să nu se spună că vorbim politic, de exemplu, domnule ministru, ar fi fost corect să spuneţi că eliberarea condiţionată a domnului Adrian Năstase este legală şi temeinică dacă judecătorii au decis aşa.

Judecătorii sunt cheia de boltă a sistemului judiciar. Şi, prin statutul lor, nu se pot apăra public. Or, dumneavoastră, domnule ministru, aveaţi obligaţia să o faceţi. Ştiu, o să veniţi să-mi spuneţi că şi Consiliul Superior al Magistraturii are aceeaşi obligaţie. Dar, vă rog, domnule ministru, să veniţi la acest microfon şi să ne spuneţi ceea ce faceţi dumneavoastră pentru justiţie, nu ceea ce ar fi trebuit să facă alţii, sau ceea ce au greşit alţii înaintea dumneavoastră.

Aţi vorbit puţin mai devreme despre Legea privind amnistia şi graţierea şi aţi spus că sunteţi pentru o largă dezbatere. Domnule ministru, nu ştiţi, dar după ce voi termina ceea ce am de spus, am să vă înmânez hârtia. Astăzi, în şedinţa de Birou permanent al Camerei Deputaţilor a fost depusă o cerere ca această lege să fie adoptată în procedură de urgenţă. Vă întreb, domnule ministru: veţi tăcea şi acum?

În fine, domnule ministru, cea mai gravă tăcere se referă la ceea ce vreţi să faceţi cu justiţia. Ne-aţi aruncat ceva mai devreme nişte procente, nişte discuţii generale, dar nu ne-aţi spus - şi eu, cel puţin, ca membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, nu ştiu ce vreţi să faceţi ca să reduceţi termenele de judecată. Ştiţi cu toţii ce întârzieri avem acolo. Cum poate fi justiţia un serviciu public eficient? Cum putem să facem ca fiecare cetăţean să vină în faţa judecătorului cu încredere că justiţia va fi servită corect? Cum putem apropia, la urma urmei, justiţia de cetăţean, domnule ministru? Şi nu-mi spuneţi că prin legea dumneavoastră de desfiinţare a instanţelor de judecată.

Auziţi, domnule ministru, tăcerea care se lasă după fiecare din aceste întrebări? Ştiţi ce înseamnă ea, ce-i această tăcere, domnule ministru? O simplă reclamă compromiţătoare a neputinţei administrative.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul vorbitor din partea grupului, domnul Dănuţ Culeţu, de la PDL, un minut. Nu, că nu vă măsor decât după ce ajungeţi, domnule deputat. Aveţi microfonul.

Domnul Dănuţ Culeţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mărturisesc că aş fi vrut să folosesc tonul stimabilului meu coleg, dar mi-e teamă că am să răguşesc şi am să fiu mai temperat, dar la fel de tranşant.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este dincolo de orice îndoială că actualul Guvern respectă cu stricteţe mecanica politicienilor avizi de voturi şi popularitate, neglijând elementele fundamentale ale statului de drept şi ale construcţiei democratice.

Dincolo de generozitatea discursului public şi a apariţiilor televizate, realitatea este că păstrarea statutului de partid legat fundamental de clientelă şi baronii săi locali a fost şi rămâne deviza primordială a PSD-ului. Competenţă, transparenţă, egalitate în faţa legii, independenţă, iată principalele atribute care lipsesc justiţiei române, aservită baronilor locali PSD.

La imaginea justiţiei se adaugă, tot prin grija actualei guvernări, stăruinţa de neconceput pentru ştergerea trecutului şi prezentului unor infractori. Curat neconstituţional, coane Fănică!

Încă de la învestirea Guvernului Ponta, asistăm la o continuă intervenţie brutală a acestuia în justiţia română, de la numirea rudelor şi a afinilor în poziţii-cheie până la votul împotrivă dat în Parlament pentru ridicarea imunităţii.

Domnule ministru Cazanciuc, trebuie să recunosc că, faţă de ceilalţi colegi, în frunte cu domnul prim-ministru, care ne-a obişnuit cu neadevăruri - ca să fiu elegant - prin omisiune sau deliberate, dumneavoastră aveţi o mare calitate: sunteţi cel mai tăcut ministru al Guvernului. Nici nu vorbiţi, nici nu reacţionaţi, nici nu ştie lumea că avem un ministru la justiţie.

Vă îndemn în mod colegial, domnule ministru, şi în spiritul profesionalismului, care este de presupus că vă caracterizează, să spuneţi românilor cu sinceritate, sigur că da, dacă vă lasă şi domnul prim-ministru Ponta, dacă în mandatul dumneavoastră aţi făcut şi ceva pentru români, pentru o justiţie liberă şi independentă.

Nu uitaţi, domnilor guvernanţi, poţi păcăli un om de mai multe ori sau poţi păcăli mai mulţi oameni o singură dată, dar nu poţi păcăli toţi oamenii de mai multe ori.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc şi eu pentru faptul că v-aţi înscris.

Doamna deputat Cristina Nichita, PSD-ul mai avea 19 minute şi mi-a mai trimis un vorbitor.

Doamnă deputat, aveţi microfonul. Ne vom încadra, domnule ministru, de dragul dumneavoastră.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am zis că terminăm într-un mod aşa, mai optimist şi cu vorbe frumoase, dar nu pot să mă abţin să nu vă spun că avem noi o vorbă în Moldova: nici usturoi nu am mâncat, nici gura nu ne pute.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem nevoiţi să acordăm atenţie acestei ficţiuni literare semnate de opoziţie şi intitulate "PSD are alergie la justiţie".

Spun "ficţiune", deoarece textul respectiv este în totalitate rodul imaginaţiei semnatarilor, fiind, de fapt, o lungă înşiruire de insinuări, de acuze nefondate şi de întrebări fără semnificaţie. Spun "ficţiune literară", deoarece apreciez abundenţa de adverbe şi adjective din respectiva compunere.

Colegii din opoziţie au intitulat micul lor eseu "moţiune simplă". Puteau să-i dea orice denumire în zona narativ-ficţională. Ei au ales "moţiune", iar noi ne aplecăm asupra textului, încercând să-i extragem substanţa. Tocmai aceasta este problema: nu are substanţă, în afară de titlu. Titlul, da, are sens ca afirmaţie, dar nu are sens ca înţeles. De ar avea PSD alergie la justiţie? Cine sunt cei care pun acest diagnostic? Sunt cei care, timp de 8 ani, au făcut totul, dar absolut totul în scopul de a-şi subsuma justiţia şi de unde atâta acurateţe de diagnoză? Probabil din toate excesele, erorile şi rateurile lor în actul de guvernare.

Opoziţia arată cu degetul, acuză, pune întrebări, pe scurt, se zbate să distragă atenţia de la toate abuzurile pe care le-a săvârşit de-a lungul unei prea mari perioade în care a fost la putere.

Ţinta moţiunii este ministrul justiţiei care, în opinia opoziţiei, nu corespunde. Colegii din opoziţie nu pot concepe că un ministru poate fi decent, serios şi competent, pentru că miniştrii pe care i-a avut de-a lungul timpului au fost, fără excepţie, în cel mai bun caz, inconsistenţi şi, în cel mai rău caz, stridenţi.

Opoziţia nu vrea dezbateri; vrea reglări de conturi. Opoziţia este confuză, dezorientată şi incapabilă de a organiza şi de a se organiza. Aşa încât a ales cea mai uşoară cale - atacă, fără să ştie ce, pe cine şi de ce atacă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ne aşteaptă o toamnă grea, pentru că nu este uşor să faci faţă unei opoziţii aflate în mişcare browniană.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnule ministru, aveţi 25 de minute să răspundeţi. Aveţi microfonul.

Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Doar două minute; văd că nu prea mai avem audienţă astăzi.

Cu privire la intervenţia PNL-ului, cred că răspunsul nostru acoperă limitele regulamentare, nelămuririle cuprinse în textul supus dezbaterii şi o să-i înmânez domnului deputat Nicolescu un exemplar printat al intervenţiei, pentru a vedea în mod punctual ce face ministerul pentru a sprijini justiţia, după ce alţii nu au reuşit să facă foarte multe lucruri.

Cu privire la intervenţia PDL, îmi cer scuze dacă nu am fost suficient de explicit, atunci când am arătat că textul supus dezbaterii nu respectă condiţiile de formă şi de fond pentru a fi o moţiune. În condiţiile în care doamna deputat sau oricare alt parlamentar va respecta, prin cererile formulate, Constituţia şi Regulamentul Camerei, cu siguranţă, în limitele strict regulamentare, voi răspunde oricărei intervenţii punctuale. Nu ne puteţi cere să încălcăm chiar noi legea, chiar şi prin răspunsuri care par fără niciun fel de miză la prima vedere decât aceea de a introduce în spaţiul bătăliei politice justiţia. Şi bănuiesc că nu vă doriţi sub nicio formă acest lucru.

Vă mulţumesc.

V-am spus că o să vă înmânez un document. Nimic altceva. (Vociferări.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Un minut.

Are dreptul. Domnul ministru încă nu a învăţat ce bandiţi sunt parlamentarii.

Domnul Theodor-Cătălin Nicolescu:

Voi fi scurt. Domnule ministru, puteţi să-mi trimiteţi discursul, dar ştiţi ce v-aş ruga? Convingeţi-i pe cei 3 milioane de oameni care merg în sălile de judecată că vă faceţi treaba şi pe cuvânt că nu mă mai interesează discursul.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Domnule Tinel, vreţi o procedură, sper.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Am să vă citesc alineatul (1) al articolului 160, ca să fie clar pentru toată lumea că suntem în temeiul Regulamentului Camerei Deputaţilor: "Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi şi exprimă poziţia acestora într-o anumită problemă de politică internă sau externă, ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări".

Deci, suntem în situaţia în care o problemă extrem de importantă, cea a traficului sau... neconfirmat, în cazul Duicu, să fie lămurită în Parlamentul României. Deci, nu puteţi să acuzaţi opoziţia.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Astăzi m-aţi înnebunit cu logica pe care o aveţi.

Iertaţi-mă, mai devreme, toţi care aţi venit aici, aţi spus că nu lăsăm justiţia să meargă. Şi acum să spuneţi: haideţi să-l judecăm pe Duicu în sală, aici. Şi nu este prima fractură de logică de astă-seară. Au mai fost două. Da e-n regulă. Asta e campania electorală. După 20 de ani, m-am învăţat.

Stimaţi colegi, vă mulţumesc. Mâine, la ora 8,30, declaraţii politice şi moţiunea merge la vot final.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,45.