Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Continuăm lucrările în plenul Camerei Deputaţilor având pe ordinea de zi Declaraţia primului-ministru al Guvernului României privind priorităţile de guvernare în prima sesiune parlamentară ordinară a anului 2015 sau mai bine zis, pe înţelesul nostru al parlamentarilor, "ora primului-ministru".

Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor politice parlamentare au hotărât ca pentru acest punct al ordinii de zi să propună plenului următoarea desfăşurare, cu precizarea timpului alocat. Mai întâi, domnul prim-ministru al României va prezenta declaraţia acum rezervate 20 de minute în acest scop. După prezentarea declaraţiei urmează dezbateri. Fiecare grup politic parlamentar participă printr-un singur reprezentant, având timp alocat 7 minute. La finalul dezbaterilor are cuvântul domnul prim-ministru, având alocate 10 minute.

Întreb dacă sunt comentarii cu privire la această astă propunere.

Domnule deputat Remus Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar o scurtă observaţie. Aţi precizat faptul că din partea fiecărui grup parlamentar va vorbi câte o persoană timp de 7 minute. Însă nu aţi spus nimic despre posibilitatea ca deputaţii neafiliaţi să ia cuvântul la această dezbatere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi dreptate, îmi cer scuze.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Şi aceştia ar avea dreptul să îşi spună...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi dreptate, trei minute pentru deputaţii neafiliaţi. Mulţumesc foarte mult. Şapte minute grupurile politice parlamentare, trei minute deputaţii neafiliaţi se înscrie un singur reprezentant de fiecare grup politic parlamentar, un singur reprezentant al deputaţilor neafiliaţi.

Domnul deputat Mircovici, secretarul Camerei Deputaţilor, preia aceste propuneri.

Mai sunt alte obiecţii, comentarii? Nu.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele de vot pentru a vota procedura.

Între timp, liderii grupurilor politice parlamentare să-şi facă nominalizările pentru colegul care va reprezenta grupul parlamentar.

Să înceapă votul.

197 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă.

Vă informez că Grupul parlamentar al PSD a făcut nominalizarea pentru domnul deputat Neacşu Marian. PNL - Ludovic Orban, Grupul parlamentar Liberal-Conservator - domnul Virgil Guran, UDMR - domnul Borbély László, minorităţile naţionale - domnul deputat Varujan Pambuccian şi PP-DD -ul domnul Daniel Fenechiu. Da? Deputaţii neafiliaţi ne vor informa pe parcurs.

Invit la tribuna Parlamentului pe primul-ministru al României, domnul Victor Ponta.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă mulţumesc în numele Guvernului pentru oportunitatea de a prezenta câteva dintre priorităţile legislative ale Guvernului în această sesiune, proiecte pe care le vom transmite dumneavoastră spre dezbatere şi spre aprobare, în spiritul programului de guvernare şi al angajamentelor pe care ni le-am asumat ultima dată în data de 15 decembrie, atunci când am cerut votul de încredere al Parlamentului.

Vreau să mulţumesc şi să anunţ că din punctul de vedere al Guvernului, noul mod de conlucrare între Parlament şi Guvern, prin asigurarea zilei de luni, în aşa fel încât membri ai cabinetului, primul-ministru sau miniştrii, să vină să răspundă în faţa dumneavoastră, a coaliţiei de guvernare şi a opoziţiei, pe anumite teme de interes major, această iniţiativă este de natură să accentueze relaţia de colaborare, de control şi de implementare a principalelor priorităţi între Parlament şi Guvern.

Vreau să asigur că din punctul de vedere al membrilor cabinetului va fi toată deschiderea şi pregătirea pentru ca aceste dezbateri să nu fie strict formale sau strict politice şi să dea răspuns cetăţenilor la întrebările pe care le au, referitoare la activitatea Guvernului, a Parlamentului şi a fiecărui minister în parte.

În acelaşi fel, prin acest tip de colaborare, vom putea să avem cât mai multe acte normative transparent adoptate, de bună calitate şi stabile, iar în felul acesta, cu o nouă colaborare între Preşedinte, Parlament şi Guvern, cu siguranţă şi numărul ordonanţelor de urgenţă se va reduce. Anul trecut - 2014 - au fost adoptate de către guvern 95 de ordonanţe de urgenţă, cele mai puţine din ultimii 20 de ani. Consider că şi acest număr poate fi redus în anul 2015, printr-o colaborare mai bună între Parlament şi Guvern şi având un preşedinte care nu va mai bloca acte normative adoptate de către Parlament sau Guvern.

Vreau să precizez încă de la început că cele 12 domenii în care voi prezenta Camerei Deputaţilor principalele obiective se referă la atribuţiile Guvernului, atribuţii în special în domeniul economic, social şi al sistemelor fundamentale - sănătate, educaţie, în aşa fel încât, după trei ani în care am avut creştere economică, am avut măsuri de reparaţii şi de dreptate socială, să putem continua în 2015 această direcţie pozitivă.

Într-un context în care atât pe plan regional, cât şi european există suficiente motive de îngrijorare cred că o colaborare între Parlament şi Guvern pentru a păstra creşterea economică, măsurile sociale şi măsuri de dezvoltare, pot să ofere României oportunitate de care are foarte mare nevoie.

Vreau să precizez de la început că aceste priorităţi pornesc de la premisa unei stabilităţi şi a unei colaborări între Parlament şi Guvern, stabilitate şi colaborare care au făcut ca în ultimii ani să avem trei ani de creştere economică, să avem o reducere a şomajului. Şi vreai să trec de la cifre cu siguranţă seci, la reducerea şomajului, la faptul că numai în anul 2014 numărul şomerilor s-a redus cu 140 de mii de oameni, un plus de 140 de mii de cetăţeni români care au un loc de muncă. Faptul că inflaţia în anul 2014, de 1%, a fost de natură să păstreze preţurile sub acest nivel al inflaţiei şi să asigure ca prin indexarea pensiilor, a salariilor, să acoperim cu mult peste ceea ce înseamnă inflaţie.

De asemenea, investiţiile pe care le-am făcut în educaţie şi în sănătate, cu sprijinul Parlamentului pentru toate actele normative necesare, au ajutat ca aceste două domenii să fie într-adevăr pentru prima dată pe plus în ceea ce priveşte alocările şi rezultatele obţinute.

Vreau să precizez, pentru 2015 avem ca prioritate ca măsurile de echilibru social, în primul rând referitoare la indexarea pensiilor, la creşterea alocaţiilor pentru copii, toate celelalte măsuri să rămână în această direcţie de creştere, fără a mai avea situaţiile din trecut, din perioada de criză, când de fiecare dată tăierile şi austeritatea se refereau exact la aceste domenii.

Două repere principale pentru sesiunea parlamentară care începe astăzi, până la jumătatea anului. În primul rând, măsurile legislative de continuare a creşterii şi stimulării economice, de creare de locuri de muncă, şi în al doilea rând un obiectiv pe care putem să-l atingem doar în colaborarea Parlament-Guvern, pe termen mediu şi lung, şi anume să ducem către cetăţenii acestei ţări o parte cât mai importantă din această creştere economică, pe o distribuţie mai echitabilă şi pe păstrare a echilibrelor sociale fără de care România nu se poate dezvolta în viitor.

Din acest punct de vedere, strategia de combatere a sărăciei pe care am elaborat-o împreună cu instituţii internaţionale va fi prezentată Parlamentului spre dezbatere şi adoptare, tocmai pentru a arăta o asumare comună pe termen lung a combaterii acestui fenomen încă extrem de prezent în România.

În ceea ce priveşte ca primă prioritate domeniul economic şi fiscal, Guvernul va prezenta Parlamentului noul proiect al Codului fiscal şi al Codului de procedură fiscală. Acest document fundamental care urmează să fie dezbătut de dumneavoastră, să fie, bineînţeles, îmbunătăţit în dezbaterile nu doar cu grupurile parlamentare, ci şi cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, ai societăţii civile şi să intre în vigoare la 1 ianuarie 2016, are ca obiectiv o legislaţie mult mai clară, o legislaţie mult mai predictibilă, într-un domeniu fundamental, cel al fiscalităţii, care să menţină pe de o parte măsurile adoptate între timp, şi anume reducerea contribuţiilor de asigurări sociale, a TVA-ului la pâine, a cotei unice, a scutirii de impozit a profitului reinvestit, şi care să asigure, să creeze condiţiile, în 2015 şi 2016, de combatere a evaziunii fiscale, de reducere a birocraţiei şi de creare a condiţiilor pentru ca de la 1 ianuarie 2016 să putem să îndeplinim şi ultimul obiectiv fundamental din programul de guvernare, încă neîndeplinit, şi anume reducerea TVA-ului la un nivel care să se apropie de momentul 2010, atunci când, ştiţi foarte bine, a crescut de la 19 la 24%.

Prin aceste noi documente fundamentale vom putea să oferim cadrul legislativ necesar pentru ca prioritatea absolută a Guvernului, şi anume combaterea evaziunii fiscale, să obţină cu adevărat rezultate.

Revin şi în faţa Camerei Deputaţilor şi spun că aşa cum combaterea corupţiei este un obiectiv de siguranţă naţională şi după cum vedem şi în aceste zile se desfăşoară de către reprezentanţii Justiţiei cu succes, un succes neaşteptat poate pentru unele părţi, cu atât mai mult trebuie, din punctul de vedere al Guvernului, cu sprijinul Parlamentului, să combatem evaziunea fiscală pentru a asigura resurse bugetare şi pentru a elimina concurenţa neloială din partea celor care de ani de zile nu plătesc taxe şi impozite şi practic îi pun pe cei cinstiţi în imposibilitate de a rezista într-o competiţie liberă.

Măsurile pe care le propunem, alături de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, sunt măsuri de folosire a noilor tehnologii, plată online a taxelor şi impozitelor, plata cu cardul şi clarificarea din legislaţia anterioară a unor mari neclarităţi referitoare la drepturile de autor, la profesiile liberale, la drepturile cuvenite transportatorilor, toate aceste lucruri care vin din urmă şi care creează categoric nesiguranţă în piaţa liberă, pentru că ANAF-ul trebuie să aplice legi care s-au dovedit adoptate rapid, necorelate şi care nu pot decât să distorsioneze dezvoltarea economică.

Vreau să precizez, având în vedere că se află la dumneavoastră deja în dezbateri, că aşa cum Guvernul a prezentat un nou Cod al insolvenţei pentru persoanele juridice, care începe să producă efecte şi care începe să reducă numărul celor care intră în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxe şi impozite, vreau să vă precizez sprijinul Guvernului pentru adoptarea unei Legi a insolvenţei persoanelor fizice în spirit european, care să asigure o protecţie a persoanelor fizice în faţa crizelor financiare, dar, în acelaşi timp, să asigure un cadru echilibrat legislativ şi un cadru rezonabil şi posibil pentru anii care urmează.

În ceea ce priveşte a doua prioritate, cea referitoare la măsurile sociale, cât timp voi fi prim-ministru şi şef al Guvernului voi respinge termenul de "pomeni electorale" aplicat măsurilor sociale.

În faţa dumneavoastră, vin şi spun încă o dată că indexarea pensiilor anuală, conform unei legi adoptate cu mai mulţi ani în urmă, dublarea alocaţiilor pentru copiii din familiile dezavantajate, indexarea pentru prima dată după 2008 a indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, toate acestea nu sunt "pomeni electorale". Motiv pentru care, vreau să cer sprijinul dumneavoastră să le aplicăm şi în 2015, când nu avem alegeri, şi în 2016, şi în 2017 pentru că sunt măsuri de echilibru social care definesc nu doar o ideologice de centru stânga, dar cred că definesc obligaţia noastră de a avea o societate mai omenoasă, o societate care să aibă grijă nu doar de cei puternici şi bogaţi, ci şi de cei care au nevoie de sprijin de la noi toţi.

Din acest punct de vedere, prin măsurile legislative pe care le vom adopta şi le vom transmite către dumneavoastră ca proiecte de lege, vrem să implementăm măsuri de creştere a ocupării în rândul tinerilor, prin proiecte demarate în zona muncii pentru persoanele care ies din zona asistenţială, implementarea venitului minim de inserţie şi toate celelalte măsuri care pe plan european au ajutat cu adevărat la crearea de locuri de muncă în special pentru tineri şi la capacitatea acestora de a îşi găsi un loc de muncă stabil şi bine plătit încă de la momentul în care termină formele de învăţământ.

Vreau, de asemenea, ca Ministerul Muncii să prezinte în Guvern şi dumneavoastră după aceea spre dezbatere primele măsuri de reaşezare a salariilor din domeniul bugetar.

După cum probabil ştiţi, există un dezechilibru din ce în ce mai mare între diverse instituţii publice şi salarizarea, veniturile din acest domeniu. Am luat măsuri în ultimii ani şi este foarte bine acest lucru, ca în special instituţiile din justiţie, din control să aibă salarii decente pentru România şi este foarte bun acest lucru. Am reuşit anul trecut ca toţi cei care lucrează în domeniul administrării fondurilor europene, autorităţi de management şi organisme intermediare, de asemenea, să aibă venituri foarte bune.

În 2015 trebuie însă să căutăm soluţii împreună cu dumneavoastră pentru acele domenii în care veniturile sunt realmente insuportabile. Şi mă refer la domenii esenţiale: Ministerul Muncii, Ministerul Economiei, Ministerul Culturii - acolo unde media veniturilor salariale este de 40-50% din ceea ce înseamnă media la nivelul aparatului public.

Este nevoie de această reaşezare şi sunt convins că în conlucrare cu dumneavoastră, cu Parlamentul, putem să realizăm.

În domeniul sănătăţii, vom transmite către dumneavoastră măsurile legislative de implementare a noilor programe, aşa cum este cardul de sănătate.

Şi vreau să spun că îmi doresc ca scopul pentru care programul privind cardul de sănătate a fost adoptat, acela de a asigura transparenţă, de a opri fraudele şi de a avea categorii cu un mod predictibil de administrare să producă efecte în perioada imediat următoare.

De asemenea, Ministerul Dezvoltării Regionale va transmite către dumneavoastră cadrul legislativ prin care proiecte importante cum sunt cele 3 spitale regionale - Iaşi, Cluj şi Craiova - să poată fi derulate încă din acest an în baza alocărilor pe care România le are din fondurile structurale.

În domeniul educaţiei, este deja pe rolul Parlamentului actul normativ care printre altele se referă la învăţământul profesional. Şi vreau să fac un apel către membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului, după aceea, pentru ca această legislaţie privind învăţământul profesional să poată să dobândească stabilitate şi eficienţă în ceea ce priveşte pregătirea tinerilor pentru ocuparea unui loc de muncă încă din momentul pregătirii educaţionale.

De asemenea, Camera Deputaţilor şi Senatul, bineînţeles, vor avea din partea Ministerului Educaţiei tot sprijinul necesar pentru a încerca să îmbunătăţească legislaţia privind învăţământul superior, în special în ceea ce priveşte aprofundarea autonomiei universitare, a lărgirii surselor de finanţare şi a creşterii calitative a acestui domeniu.

În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, anul 2015 este un an special, ultimul an din exerciţiul 2007-2013 şi primul din noul cadru financiar.

Vom propune Parlamentului toate actele normative necesare pentru ca finalizarea cadrului anterior, acea trecere de la 7% absorbţie la 52%, să poată să-şi atingă obiectivele şi pentru a intra în noul cadru financiar mult mai bine pregătiţi, cu experienţele pozitive şi negative din anii anteriori.

Un loc special îl va avea pachetul legislativ referitor la achiziţiile publice. Sunt absolut convins că toţi cei prezenţi azi aici ştiu foarte bine cât de multe inadvertenţe sunt în domeniul achiziţiilor publice, cât de mult durează toate procedurile, în special în ceea ce priveşte investiţiile. Şi cred că fiecare deputat are cel puţin un caz din propriul colegiu cu proceduri începute în urmă cu 1 an, 2, 3 şi care se află încă fie pe rolul CNSC, fie pe rolul Curţii de Apel, fie la Autoritatea contractantă.

Pachetul legislativ va cuprinde toate normele care au fost adoptate la nivel de directivă europeană şi vreau şi vă rog să ne sprijiniţi în implementarea cât mai rapidă a acestor norme, pentru a avea un sistem de achiziţii publice transparent şi eficient.

În mod special în ceea ce priveşte sistemul de prevenire şi combatere a conflictelor de interese, după cum ştiţi, am adoptat actele normative necesare. Dacă se va putea, acestea vor fi incluse în noua legislaţie privind conflictele de interese, în aşa fel încât să avem un cadru foarte clar şi eficient de combatere a acestora.

Ministrul Transporturilor va prezenta Comisiilor reunite - şi dacă dumneavoastră veţi decide şi plenului - noul Masterplan de Transport.

Pentru prima dată România are un Masterplan întocmit în baza criteriilor de finanţare acceptate de Comisia Europeană, iar dezbaterea şi adoptarea acestui Masterplan fără de care nu se poate aproba Programul Operaţional Infrastructură Mare reprezintă pentru prima dată pentru România un cadru predictibil de dezvoltare a infrastructurii.

Vreau să fac un apel special către toţi parlamentarii, deputaţi şi senatori, care reprezintă în Parlament diverse zone geografice, că înţeleg în totalitate obligaţia faţă de alegători şi interesul public, dar vreau să studiaţi Masterplanul. Dacă l-ar fi studiat colegii noştri din Iaşi, ar fi văzut că Autostrada Iaşi-Târgu Mureş este prevăzută în Masterplan, dacă l-ar fi studiat colegii de la Timiş ar fi văzut că este Centura Timişoarei prevăzută în Masterplan, la fel ca şi Autostrada Sibiu-Piteşti.

Deci vreau doar să vă rog pe toţi parlamentarii, chiar şi pe cei care nu sunt membri ai Comisiei de transport, să întrebe Ministerul Transporturilor pentru a se lămuri, în aşa fel încât dezbaterile politice sau politicianiste pe care le-am văzut să aibă un răspuns tehnic, care cred că răspunde aşteptărilor, în primul rând, ale alegătorilor.

În mod special, un subiect extrem de important care se va afla pe masa Parlamentului, la propunerea Guvernului, se referă la taxarea resurselor naturale, Legea redevenţelor.

Într-un context internaţional extrem de complicat - ştiţi foarte bine piaţa internaţională a resurselor în ce moment se află - România are nevoie de o legislaţie predictibilă şi inteligentă în acelaşi timp care să aibă ca prim scop încurajarea investiţiilor în domeniul resurselor naturale şi evident obţinerea cât mai multor resurse la bugetul de stat.

Dar investiţii noi şi pe termen lung înseamnă atingerea obiectivului fundamental al României care este independenţa energetică.

Vreau să nu ne lăcomim din primul an şi să încurajăm prin noul proiect legislativ investiţiile pe termen lung care să permită României să se dezvolte, să-şi folosească resursele naturale, în special în domeniul energiei, să asigure un cadru de dezvoltare nu doar naţională, ci şi regională. Şi mă refer aici în special la investiţiile de conectare a României cu Republica Moldova şi cu ceilalţi vecini ai noştri.

În directă conexiune cu legislaţia privind resursele naturale, vă vom propune toate actele normative adoptate recent pe plan european referitoare la protecţia mediului şi la implementarea celor mai înalte standarde, cu rugămintea către Camera Deputaţilor să ia o decizie - sigur, cea mai bună - referitoare la un act normativ pe care îl aşteaptă foarte mulţi cetăţeni, şi anume Codul silvic, fără de care nu putem să dezvoltăm metode concrete prin care cu adevărat să păstrăm bogăţiile naturale. Proiecte gen "Radarul pădurilor" şi-au dovedit eficienţa însă cadrul normativ este cu siguranţă cel mai important.

Vom transmite către Parlament Legea minelor, un proiect mult aşteptat şi mult întârziat din motive de dezbatere politică. Trebuie să asigurăm un cadru foarte clar, transparent şi predictibil pentru un domeniu care asigură încă foarte multe locuri de muncă şi în care trebuie să dăm răspunsuri pe care le-am amânat foarte mult timp.

Parlamentul României va avea această ocazie, de a decide ce şi cum şi care este viitorul mineritului în România.

În ceea ce priveşte politica regională, vom transmite către Parlament informări, dar şi proiecte legislative referitoare la participarea României în ceea ce înseamnă dezvoltarea pe plan european. Mă refer în special la sprijinul pe care Guvernul României îl acordă Proiectului de Uniune Europeană a Energiei şi la modificările legislative pentru accesarea Planului de Investiţii Juncker în aşa fel încât România să poată să beneficieze cât mai mult în urma statutului său de ţară membră a Uniunii Europene.

În egală măsură, dezvoltarea relaţiilor economice cu Statele Unite ale Americii, în baza foii de parcurs stabilite cu Departamentul Comerţului reprezintă o prioritate. Şi în măsura în care nefiind vorba de o ţară care se supune legislaţiei Uniunii Europene, va fi nevoie de modificări legislative în special pentru explorările offshore. Guvernul va propune Parlamentului aceste modificări.

Sunt absolut convins că în ceea ce priveşte interesele noastre pe plan european, colaborarea între Preşedinte, Guvern, Parlamentul României şi reprezentanţii noştri în Parlamentul European ne va face cu siguranţă mai eficienţi în promovarea intereselor noastre naţionale.

În ceea ce priveşte agricultura, vom transmite către Parlament toate actele normative necesare pentru implementarea principiilor noii politici agricole comune şi implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, cu referire la continuarea proiectelor de creştere a subvenţiilor, de dezvoltare a irigaţiilor şi de sprijinire a sectoarelor speciale, aşa cum îl reprezintă agricultura bio şi celelalte domenii în care România poate performa.

Aceste 12 priorităţi sintetizează intenţiile Guvernului referitoare la sesiunea parlamentară februarie-iunie 2015, şi vă cerem sprijinul pentru dezbaterea, îmbunătăţirea şi adoptarea lor în cadrul Camerei Deputaţilor.

Vreau să fac, de asemenea, un apel la faptul că aceste măsuri care timp de 3 ani au produs creştere economică, au creat locuri de muncă şi au îndreptat multe din nedreptăţile sociale pot să aibă eficienţă prin stabilitate şi colaborare.

Îmi doresc de fiecare dată ca legenda Meşterului Manole să nu funcţioneze de fiecare dată în România. Cred că am realizat împreună multe lucruri. În 2015-2016 trebuie să continuăm în această direcţie, iar la sfârşitul anului 2016, evident, alegătorul român să ne judece pentru activitatea noastră.

Vă mulţumesc anticipat pentru colaborare. Şi spun foarte clar că Guvernul îşi doreşte alături de dumneavoastră să implementeze toate aceste priorităţi prezentate astăzi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

O să invit, pentru că este ora prim-ministrului, primul care vorbeşte este liderul opoziţiei. Din partea opoziţiei, domnul Ludovic Orban.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimaţi colegi,

Ştiţi cum se spune, mai bine mai târziu decât niciodată. Guvernul, de fapt domnul Victor Ponta, domnul deputat Victor Ponta se află în funcţia de prim-ministru de prin mai 2012, dacă îmi aduc bine aminte. În această perioadă, în mod evident că nu a avut o asemenea iniţiativă, să-şi aducă aminte că de fapt Guvernul răspunde în faţa cetăţenilor prin intermediul Parlamentului, că este obligat în procedura de adoptare a legilor să ţină cont de Parlament, să ţină cont de opinia exprimată de cetăţeni.

Am să vă dau numai câteva exemple, nu vreau să intru în detalii tehnice. Guvernul... Guvernele conduse de Victor Ponta, de la instalare, au adoptat 294 de ordonanţe de urgenţă.

Îmi pare rău, domnule prim-ministru, ne spuneţi că anul trecut n-au fost decât 94 de ordonanţe de urgenţă. Mie mi se pare un număr uriaş de ordonanţe de urgenţă. În conformitate cu Constituţia României, având la dispoziţie în afară de legiferarea prin ordonanţă de urgenţă angajarea răspunderii, procedura de urgenţă la dezbaterea în Parlament, Legea de abilitare a Guvernului pentru emiterea de ordonanţe simple pe vacanţa parlamentară, să emiţi 294 de ordonanţe de urgenţă, dintre care peste 75% au încălcat Legea privind transparenţa în dezbaterea publică, nu au fost supuse dezbaterii publice, deciziile au fost luate cel mult în Guvern, deşi de regulă într-un guvern o ordonanţă de urgenţă, atât timp cât Guvernul funcţionează pe formula în care nu se votează în Guvern, ci prim-ministrul decide, de regulă aceste ordonanţe de urgenţă au fost adoptate într-un timp scurt şi între un număr de persoane extrem de mic.

Domnule prim-ministru, veniţi şi ne spuneţi că aveţi o prioritate legislativă în privinţa Codului fiscal. Aţi modificat Codul fiscal de 28 de ori, dintre care de 17 ori prin ordonanţe de urgenţă şi prin ordonanţe simple. Păi dacă l-aţi modificat de atâtea ori, de ce v-aţi trezit acum, la 3 ani după ce aţi fost numit prim-ministru, să ne spuneţi că vreţi un Cod fiscal?

Sigur că România are nevoie de un Cod fiscal, dar are nevoie de un Cod fiscal rezultat al unei dezbateri ample, care să fie adoptat prin consultarea tuturor celor implicaţi din societate în adoptarea Codului fiscal şi care să rămână în vigoare 10-12 ani de zile, nu să ne batem joc de Codul fiscal, astfel încât să nu mai existe niciun fel de predictibilitate pentru orice om care vrea să facă o afacere în România sau pentru orice cetăţean care vrea să-şi facă un plan de cheltuieli pe un termen mediu şi lung.

Ne vorbiţi, sigur, ne vorbiţi că aveţi în proiect Legea privind taxarea resurselor naturale. Dar ce aţi făcut tot anul trecut ştiind că este necesară adoptarea unei noi legi privind aceste redevenţe? De ce nu aţi adoptat actul normativ? De ce nu l-aţi înaintat din ianuarie anul trecut spre dezbatere Parlamentului, astfel încât să avem cu adevărat o lege de taxare a resurselor naturale care să fie aşa cum spuneţi dumneavoastră, să îmbine, pe de o parte, şi nevoia de a încuraja investiţiile pe termen lung, dar, pe de altă parte, să îmbine şi necesitatea statului român şi a autorităţilor locale de a dobândi resurse de pe urma exploatării bogăţiilor naturale ale României?

Spuneţi de Legea minelor. Aţi mai încercat să modificaţi Legea minelor. E adevărat, când eram şi noi la guvernare, dar aţi încercat să modificaţi Legea minelor numai ca un avatar al Legii Roşia Montană, pentru a susţine de fapt ca exploatarea de la Roşia Montană să devină o investiţie de interes public general, de fapt, să creaţi un favor pentru Roşia Montană.

Îmi permit să spun câteva lucruri legate de creşterea economică.

Domnule prim-ministru, într-adevăr, am avut creştere economică. Dar cât ar fi fost creşterea economică dacă n-aţi fi iniţiat taxe fără sens, cum e supraacciza la motorină, care nu numai că nu v-a adus niciun euro în plus la buget, ci dimpotrivă, încasările sunt cu 7% mai mici la bugetul de stat, ca urmare a suprataxei pe care aţi băgat-o. Taxa pe stâlp, cum trebuia să fie iniţial, care s-a transformat într-o taxă pe construcţiile speciale, care inhibă orice fel de investiţii care presupun realizarea unor construcţii speciale. Ca să nu vă mai spun de alte şi alte aberaţii de natură fiscală pe care le-aţi făcut.

Şi cum ar fi fost creşterea economică dacă nu... sau dacă aţi fi permis măcar să se cheltuiască banii prevăzuţi ca investiţii publice în bugetul de stat pe 2014, dacă aţi fi tratat cu mult mai multă seriozitate problema investiţiilor publice? Vă spun eu şi vă spune şi Comisia Europeană, creşterea economică ar fi fost cu cel puţin 1% mai mare.

Vorbiţi de creşterea economică?

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Creşterea economică este deocamdată pe hârtie. Ea nu se simte în buzunarele oamenilor. Întrebaţi orice român, orice cetăţean din această ţară dacă simte în buzunarul propriu creşterea economică. Nu simte, stimaţi colegi.

În fine, am să mă refer la chestiunile de politici sociale.

Domnule prim-ministru, pe noi nu ne-a deranjat faptul că aţi mărit alocaţiile de copii. Nu ne-a deranjat faptul că aţi mărit indemnizaţiile pentru persoanele cu dizabilităţi. Lucrul care ne-a deranjat pe noi este că v-aţi adus aminte de aceste categorii defavorizate care nu au mai beneficiat de nicio indexare, nici măcar de o indexare, din anul de graţie 2008. Şi că v-aţi adus aminte de aceste categorii sociale defavorizate numai în prag de campanie electorală, lăsându-i să creadă că de fapt această măsură la care ar fi avut dreptul de mult este mai mult aşa, o pomană electorală şi un mijloc de a obţine voturi suplimentare.

Închei prin a vă spune câteva lucruri şi despre absorbţia fondurilor europene. Sigur, toate guvernele care au fost după 2007 poartă o răspundere în ceea ce priveşte faptul că noi astăzi avem o rată de absorbţie cea mai mică la nivelul Uniunii Europene şi mai ales faptul că nu vom avea capacitatea de a beneficia de toate fondurile europene.

Dar, vă rog, nu mai încercaţi să obţineţi un avantaj politic sau electoral din problematica absorbţiei fondurilor europene.

Vă spun că la stadiul POS-ului pe Mediu, la stadiul POS-ului pe Transporturi nu vom avea capacitatea să absorbim cel puţin 2 miliarde de euro, domnule prim-ministru. Şi sunt convins că dumneavoastră ştiţi lucrul acesta, dar, normal, de ce să fim oneşti în comunicarea publică?!

De asemenea, vă mai spun un lucru. Trebuie să fim pregătiţi să începem să facem trageri pe exerciţiul financiar 2014-2020. Deja alte ţări au început să facă lucrul acesta, în timp ce noi nu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, îmi cer scuze...

Domnul Ludovic Orban:

Închei, închei prin a spune câteva cuvinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi 9 minute deja...

Domnul Ludovic Orban:

Îmi cer scuze, stimate domnule preşedinte, sunt de acord că am depăşit termenul de 7 minute. Îmi cer... cum să spun... scuze, dar problematica pe care a adus-o în discuţie premierul este atât de vastă, încât îmi cer scuze, dar nu pot... în 7 minute să pot să ating toate punctele. Închei, închei.

În privinţa Masterplanului pe Transporturi.

1. Suntem în întârziere cu cel puţin un an de zile în adoptarea Masterplanului pe Transporturi, faţă de termenul pe care ne-am angajat în faţa Comisiei Europene. Această întârziere nu ni se datorează nouă, domnule prim-ministru. Această întârziere vi se datorează dumneavoastră, că aţi făcut diverse experimente în ceea ce priveşte Ministerul Transporturilor sau Ministerul Marilor Proiecte.

Al doilea lucru despre Masterplan. Masterplanul nu înseamnă să desenezi câteva hârtii, pe o hârtie să desenezi... pe harta ţării să desenezi traseele viitoarelor autostrăzi sau drumuri expres.

Masterplanul înseamnă o etapizare a lucrărilor publice...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos...

Domnul Ludovic Orban:

... înseamnă o prezentare a surselor de finanţare pentru aceste lucruri. Nu înseamnă să desenăm frumos pe hârtie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul deputat Virgil Guran, Grupul Parlamentar Liberal-Conservator.

Domnule deputat, aveţi 7 minute.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Începem o nouă sesiune parlamentară şi venim după o perioadă în care am stat între oameni, în colegiile noastre.

Din păcate, pot să spun - şi cred că sunteţi în asentimentul meu - credibilitatea noastră, a Parlamentului, este cea mai scăzută. Încă o dată spun, din păcate. Iar după noi este Guvernul.

Sunt de 2 ani în Parlament şi pot să vă spun că în toate partidele sunt şi oameni buni, foarte mulţi oameni buni, dar şi oameni care, din păcate, îşi arogă dreptul de a trage sforile în anumite partide şi ne aduc în imposibilitatea de a veni, de a gândi ce avem de făcut, de a putea promova nişte legi coerente şi de a putea interveni în procesul legislativ în aşa fel încât ţara să se mişte cu adevărat.

Nu ştiu de ce acceptăm acest lucru şi nu ştiu de ce nu începem să ne unim cei care credem că putem să mişcăm atât Parlamentul, cât şi ţara. Şi nu ştiu de ce de multe ori nu putem colabora foarte bine cu cei din Guvern. Şi nu mă refer la Guvernul de acum, mă refer la acest algoritm pe care îl aud de 25 de ani, când opoziţia spune că cei de la putere greşesc, după aceea cei de la putere spun că nu pot să facă nimic din cauza opoziţiei.

Cred că trebuie regândit acest lucru. Cred că trebuie să luăm atitudine împotriva celor care, din păcate, de multe ori ne conduc şi după aceea ne uităm că apare un grup infracţional din care nu mai poţi să ieşi, şi apar oameni care la un moment dat ne-au condus şi ne dăm seama că nu ne-au condus unde trebuie.

Sper să avem curajul să începem să luăm atitudine. Sper să se ia măsuri, că de multe ori, când avem anumite probleme de rezolvat, aparatul birocratic de care foarte bine vorbeşte domnul prim-ministru nu ne permite să dezvoltăm acele idei. Şi chiar de multe ori vine aviz negativ din partea unor ministere, şi rugăm miniştrii să fie mai atenţi, pentru că sunt oameni în ministere care mai şi încurcă. Şi sunt oameni care sunt nu de acum, sunt de 25 de ani, de 20 de ani, de 15 ani acolo.

Speranţa noastră este în a se lua măsuri şi în a avea puterea să ieşim în faţa oamenilor şi să nu mai aflăm că de fapt credibilitatea noastră este de 9%, şi nu din cauza multora dintre noi, ci din cauza celor puţini care iau hotărâri.

Aşa că vă invit şi vă rog să punem umărul împreună, iar iniţiativele bune, din orice parte ar veni, să le sprijinim. Iar dacă programul este coerent şi se şi aplică de către Guvern, să sprijinim acest program sau să-l îndreptăm, dacă este nevoie să-l îndreptăm.

Vă mulţumesc, vă doresc o seară plăcută. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc asemenea, domnule deputat.

Din partea UDMR, domnul László Borbély.

Domnule deputat, aveţi 7 minute.

Domnul Borbély László:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

După lupte seculare care au durat 25 de ani - şi eu sunt în Parlament din 1990, deci îmi aduc aminte -, deci după lupte seculare care au durat 25 de ani, în sfârşit, avem o oră a Guvernului, unde putem să criticăm Guvernul - şi merită criticat dacă nu-şi face treaba - şi avem un dialog concret, bazat pe unele reguli.

La începutul anilor 2000, cred că-şi aduc aminte unii colegi, în Biroul permanent ne-am luptat iar vreo 4 ani până când am schimbat regulamentul. Şi vreau să vă spun că pe hârtie există şi acum această posibilitate. Dar într-adevăr, pentru prima oară, şi sper că va fi o lungă perioadă în acest sens când vom avea acest dialog, vom putea să utilizăm această formă democratică şi normală în care să întrebăm Guvernul ce mai face în fiecare săptămână.

Din acest punct de vedere o să venim probabil cu sugestii şi către Biroul permanent. Este bine că astăzi domnul prim-ministru a venit cu o declaraţie mai amplă. Aşa este la început. Dar va trebui puţin să instituţionalizăm. În ce sens? Cred că este bine, bazat pe regulament, să fie una-două întrebări puse din partea fiecărui grup parlamentar pentru prim-ministru, una-două întrebări pentru miniştri, întrebări de substanţă, o temă importantă pe care să o discutăm. Şi atunci să fie, evident, în fiecare luni, ştiut dinainte şi de către Guvern, şi de către noi, cu materialele pe masă şi putem într-adevăr să avem un dialog de lucru cu Guvernul, pentru că aceasta este cel mai important.

Mergând mai departe, şi e bine că ne pregătim pentru 2019, pentru că a fost în acea adresă prefaţată de domnul prim-ministru, că ne pregătim pentru preşedinţia Consiliului European, dar până în 2019 să vedem ce facem mâine şi poimâine. Deci haideţi să vedem care ar fi foarte pe scurt acele probleme care din punctul de vedere al UDMR-ului ne interesează foarte mult în această sesiune parlamentară.

Domnul prim-ministru probabil n-a amintit de legile electorale, dar evident acestea sunt foarte importante, pentru că este o comisie parlamentară care analizează, dar evident că va trebui să avem un dialog şi pe această temă şi cu guvernanţii.

Şi este una din, evident, priorităţile pe care trebuie să le finalizăm probabil în această sesiune.

Cu ordonanţele de urgenţă a fost şi nu cred, domnul Orban aici a amintit într-adevăr de aceşti trei ani, păi dacă mergem şi vedem alte guverne, din păcate trebuie să o spun, a fost o cutumă foarte nefericită cu ordonanţele de urgenţă şi cu alte guverne şi cu lipsa dialogului între Guvern şi Parlament.

Vii cu ordonanţă de urgenţă, cred că ai obligaţia, după părerea mea, ca Guvern, fiind o ordonanţă de urgenţă şi nimeni n-a clarificat acest lucru, dacă intră în vigoare, vine în Parlament, Parlamentul adoptă peste o jumătate de an, ce faci cu efectele ordonanţei timp de jumătate de an şi după jumătate de an sau un an de zile se schimbă uneori radical o ordonanţă de urgenţă. Aceasta trebuie să o clarificăm şi din punct de vedere constituţional.

Deci, trebuie mai ales la Codul fiscal să fie un dialog şi într-adevăr atunci să fie un Cod fiscal... discutaţi cu toţi cei care sunt implicaţi.

Ce se doreşte? Chiar dacă avem cifre macroeconomice într-adevăr bune pe anul trecut, predictibilitate. Acest lucru ne lipseşte de multe ori şi din partea Guvernului, din păcate, şi evident în Parlament noi discutăm cu ce ceea ce primim în general de la Guvern. O stabilitate legislativă. În sfârşit, să avem un Cod fiscal care să fie pe cinci ani, pe zece ani, pentru că altfel pierdem investitorii.

Trebuie, totuşi, şi Guvernul să aibă un punct de vedere foarte clar în legătură cu creditele în franci elveţieni. Discutăm în Parlament. Nu se poate să nu ţinem cont că s-a întâmplat ceva acum două săptămâni, care este fără precedent. Trebuie să-şi asume răspunderea fiecare şi trebuie să găsim o modalitate împreună, de rezolvare măcar parţială a acestei probleme.

Nu intru în foarte multe amănunte, pentru că e un început şi fiecare evident o să ne uităm foarte atent la ce se va întâmpla săptămânile următoare. Vreau la două sau trei probleme să mă refer telegrafic.

În învăţământ se fac unele comasări de şcoli, de clase şi reduceri de personal. Vă rog foarte mult, domnule prim-ministru, şi cred că pot vorbi şi în numele celorlalte minorităţi naţionale, nu este totuna când ai o şcoală în care ai una, două clase în limba minorităţilor şi nu e totuna, evident, în altă zonă, cu clase majoritare.

Deci, acolo unde sunt şi aşa puţini elevi şi aşa puţini profesori, ajutaţi-ne să nu fim trataţi la fel ca în alte zone când e vorba, totuşi, de minorităţi naţionale. Şi vom avea o discuţie tehnică sper cu domnul ministru al învăţământului.

În legătură cu autorităţile locale. Chiar dacă a fost o lege a descentralizării care ştim din ce motive n-a mai revenit la Parlament, pentru că a fost o decizie a Curţii Constituţionale, nu trebuie să renunţăm la Legea descentralizării. Trebuie să avem autorităţi publice locale puternice şi, din păcate, trebuie să o spun, prin Legea bugetului de stat nu i-am ajutat, chiar dacă s-a spus că aceste echilibrări de bugete sunt, ştiu eu, mai echitabile.

Va trebui să lucrăm la criterii şi la modificarea bugetului în luna iulie, august. Va trebui să vedem, pentru că sunt foarte multe probleme şi probabil că aveţi şi dumneavoastră aceste sesizări din această zonă.

Sunt şi pe zona socială, în legătură cu indemnizaţii pentru creşterea copilului, dar nu intru în alte amănunte, pentru că vom avea ocazia, în fiecare luni, sper, să avem posibilitatea să avem aici Guvernul României şi să putem dialoga în mod constructiv, să-i criticăm dacă merită, să-i lăudăm dacă merită, dar e un început care, iată, după 25 de ani, suntem în faza unui început promiţător, eu zic.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Varujan Pambuccian. Am luat conform principiilor europene, din parlamentele naţionale, unul din arcul guvernamental, unul din arcul opoziţiei.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Aştept, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc.

Am să încep prin a mă adresa în primul rând colegilor mei şi grupurilor mari parlamentare. Şi o să vedeţi de ce. Pentru că subiectul pe care vreau să-l abordez e legat foarte strâns de chestiunile prezentate de domnul prim-ministru. Şi mă refer la un proiect de care se pare că toţi am uitat, care a eşuat şi care era foarte important pentru tot ceea ce urmează a se întâmpla în România, mă refer la proiectul pentru revizuirea Constituţiei.

Proiectul a eşuat în mod clar. De altfel, ultima lui formă era o formă cu modificări derizorii. După părerea noastră, el ar trebui să fie reluat, pentru că vă dau un exemplu care se leagă de chestiuni pe care le-aţi prezentat adineauri. Foarte multe din subiectele acestea pot arăta într-un fel dacă în Constituţie definim regiunile de dezvoltare şi cu totul altfel dacă lăsăm lucrurile aşa cum sunt acum.

Or, din punctul acesta de vedere, de multe ori chiar în lucrurile de zi cu zi pe care le facem, contează foarte mult ţinta îndepărtată pe care ne-o fixăm şi către care mergem, pentru că felul în care mergem către acea ţintă, adică lucrurile care ţin de activităţile noastre de zi cu zi, depind de locul şi de felul în care arată ţinta.

De aceea, v-aş propune să reluăm această discuţie, chiar dacă aparent supraîncărcăm programul Parlamentului.

În acelaşi timp, iarăşi gândindu-mă la lucruri care, după părerea mea, se vor întâmpla pe termen lung, dar care, adică nu care se vor întâmpla pe termen lung, care ne vor afecta pe termen lung, dar care deja încep să se întrevadă şi criza francului elveţian este un exemplu de asemenea vedere a lucrurilor care urmează, noi intrăm, după părerea mea, în a doua fază a unei depresii economice lungi, de lungă durată, această fază a doua fiind mult mai dificilă decât prima, pentru că dacă în prima am văzut plimbându-se pachete de credite grav neperformante de la o bancă la alta, acum vom vedea plimbându-se monede grav neperformante şi lucrul acesta ne va afecta mult mai mult şi, evident, trebuie să-l avem în vedere, mai ales dacă vorbim de un nou Cod fiscal, mai ales dacă vorbim de nevoia de predictibilitate, pentru că predictibilitatea este un atu extraordinar în vremuri ca acestea.

Va trebui să avem aceste lucruri în vedere şi va trebui să croim legislaţia ţinând cont de ce urmează, cât de cât predictibil şi ţinând cont de ţintele pe care ni le fixăm, deocamdată doar declarativ, dar sper şi codate într-o formă clară şi predictibilă a unei constituţii.

Vorbim de foarte multe lucruri care ţin de economie şi de societate, pentru că ele sunt legate. Suntem, însă, după 25 de ani şi cantitatea de legi pe care o procesăm este tot a unui parlament postrevoluţionar. În societăţile aşezate legile nu se discută pe bandă rulantă, ci cu atenţie. Dacă ne uităm la câte legi procesează marile parlamentate ale statelor aşezate într-un an o să vedem că felul acesta de a lucra la şaibă, lege după lege, cu o avalanşă de peticeli, nu are cum să ducă la ceva bun. Noi peticim pentru că ne-am grăbit, pentru că a trebuit să fie repede. Şi faptul că am instituit această oră a Guvernului, am să spun, pentru că despre aceasta este vorba, ar putea să fie un început bun pentru a nu mai petici încontinuu.

Cred că sunt în asentimentul tuturor, spunând că o societate nu se poate dezvolta dacă lucrurile nu sunt făcute cu ţinte clare şi într-o manieră predictibilă. Şi, de aceea, noi vă propunem aceste chestiuni. Chestiunile specifice ale grupului nostru, sigur le vom discuta, aşa cum le-am discutat întotdeauna şi de aceea considerăm că aici este mult mai important să discutăm despre chestiunile absolut majore decât despre lucrurile specifice.

Sper să avem în continuare o bună colaborare şi în ceea ce priveşte lucrurile specifice care ţin de învăţământ, de toate chestiunile strict legate de minorităţi, dar sper să începem un alt mod de a trata chestiunile majore, într-un asemenea tip de transparenţă şi sper şi într-un asemenea tip de voinţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Fenechiu Daniel. Domnule deputat, aveţi şapte minute.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor şi doamnelor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am ascultat cu atenţie alocuţiunea domnului prim-ministru Victor Ponta şi nu pot să spun că mi-a displăcut pe fond. Nici nu avea cum, întrucât, în vorbe, programul prezentat de premier este unul care pare a fi echilibrat, articulat, coerent şi realizabil.

Realitatea este că cine nu şi-ar dori o creştere a nivelului de trai sau scăderea TVA-ului, îmbunătăţirea sistemului sanitar sau al celui de învăţământ, o mai bună absorbţie a fondurilor europene, stimularea investiţiilor, reducerea fiscalităţii, mai multe locuri de muncă, ca să enumăr doar câteva dintre obiectivele despre care domnul Victor Ponta ne-a vorbit astăzi aici, în Parlament, destul de frumos.

Ca orice român, şi noi, deputaţii din Grupul parlamentar al deputaţilor aleşi pe listele PP-DD ne dorim ca aceste intenţii frumoase ale Guvernului să devină realitate.

Nu pot, însă, să ignor faptul că o veche vorbă ne spune că şi iadul e pavat cu bune intenţii, motiv pentru care intenţiile, fără îndoială, sunt bune, rămâne să vedem dacă guvernul actual va reuşi să le transpună în practică.

Nu o să mă apuc să critic măsurile propuse de premier, însă mi-aş fi dorit ca în alocuţiunea Domniei Sale să aflu mai multe despre viziunea asupra procesului de revizuire a Constituţiei, despre procesul de elaborare a codurilor şi mai ales despre punctul de vedere al Guvernului despre Ordonanţa nr. 55, care va genera o problemă destul de serioasă în viitorul apropiat şi nu doar apropiat şi care cred că va trebui rezolvată într-o manieră care să nu mai creeze dezbinare.

Nu o să încerc să epuizez tot timpul, pentru că cred că nu are sens, ceea ce pot să vă spun este că grupul nostru parlamentar va susţine orice măsură pe care Guvernul o va propune, pe care o apreciem că este în interesul românilor şi vom vota fără ezitare împotrivă acolo unde vom aprecia că ceva nu funcţionează aşa cum ne dorim sau aşa cum credem noi că îşi doresc românii.

În final, aş vrea să-i spun domnului prim-ministru că aşteptăm în continuare ca în cadrul generosului program pe care l-a prezentat, de protecţie socială, să aibă în vedere şi o propunere pe care grupul nostru parlamentar a făcut-o de mai multe ori, respectiv majorarea alocaţiei la copii de la 42 la 200 lei, pentru că aceea cu adevărat ar fi o măsură de protecţie socială reală, care ar contribui atât la procesul de învăţământ, cât şi la creşterea autonomiei financiare a multor familii, pe care o asemenea alocaţie le-ar ajuta, şi nu în interesul nostru, ci în interesul copiilor. Şi, cu siguranţă, o asemenea măsură n-ar fi o măsură de pomană electorală, dacă ar fi adoptată anul acesta.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

În numele Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnule preşedinte, deşi m-am mai adresat dumneavoastră astăzi de câteva ori,

Dezavantajul celui care vorbeşte la sfârşit este întotdeauna acela că mare parte dintre ideile pe care şi le conturase, pe care ar fi vrut să le spună, le-au spus alţii înainte. Acesta este mersul istoriei.

Dar, printre puţinele lucruri care nu au fost spuse cu adevărat aici sau au fost doar atinse s-ar număra în primul rând faptul că reuşim astăzi, aşa cum spunea colegul nostru László Borbély, după 25 de ani, să instituţionalizăm un mod de lucru pe care ni-l dorim cu toate dezavantajele şi stângăciile de început, aşa cum au fost ele remarcate, cu adevărat pus în practică pentru a se realiza acel dialog extrem de util dintre Parlament şi Guvern. Dar, cu toate acestea, făcând un recurs la memorie, ţin să vă reamintesc că şi anul trecut am avut cinci astfel de dezbateri, e drept, neinstituţionalizate, în aceeaşi formulă denumită generic "ora primului ministru", după model european. La trei dintre ele temele au fost propuse de premier, la două dintre ele şi sunt convins că-şi amintesc colegii mei, temele au fost propuse de Partidul Naţional Liberal şi de Partidul Democrat Liberal.

Nu doresc să intru într-o polemică, dar nu pot iarăşi, recurgând la memorie, să nu-mi amintesc că în această formulă n-am văzut Guvernul Boc decât la moţiuni şi din fericire una a şi trecut, cealaltă a fost împotriva Guvernului Ungureanu.

Revenind tot la cifre şi fac, de data aceasta recunosc că nu mai sunt sau nu mai apelez la propria memorie, ci mă ajută instrumentarele electronice atât de dragi domnului Pambuccian, o informaţie culeasă acum, foarte recent, dintr-o analiză a lui Deutsche Welle ne spunea că în anul 2009, ca să nu mă înşel, Guvernul Boc a emis nu mai puţin decât 230 de ordonanţe de urgenţă, în anul 2011, 140... Într-un an am spus! Într-un an! Iar faptul că acum Guvernul Ponta a redus la 95, sunt convins că anul acesta cifra va fi mult mai mică, pare să fie o situaţie regretabilă şi condamnabilă.

N-am să reiau principii generale. Materialul prezentat de premier, la obiect, cuprinde o chintesenţă de probleme, aşa cum au fost ele colectate şi se vede chestia aceasta de la toate ministerele, iar capacitatea de sinteză pe care premierul ştim foarte bine că o are a dus la închegarea unui material pe care eu îl apreciez ca fiind foarte util.

La fel, apreciez foarte utile şi intervenţiile antevorbitorilor mei. Domnul Borbély ne-a adus la obiect şi a făcut foarte bine, domnul Pambuccian a ridicat o problematică de maximă importanţă i-aş spune. Colegul meu, domnul Fenechiu, a adus şi Domnia Sa pe tapet câteva teme, mi-aş permite să atrag atenţia că cel puţin vreo trei dintre ele sunt în competenţa exclusivă a Parlamentului şi mai puţin a Guvernului. Şi, de ce nu, aprecieri şi pentru fond, poate mai puţin pentru formă, şi asupra discursului colegului nostru, Ludovic Orban.

Aceasta mă face să mă gândesc că suntem cu adevărat pe drumul cel bun. Dacă reuşim să găsim aprecieri la preopinent, dacă reuşim cumva să conjugăm păreri importante şi funcţionale, atunci într-adevăr nu pierdem ora Guvernului, nu pierdem ora primului-ministru şi nici a Parlamentului. Şi nu e o oră pierdută, ci e una câştigată.

Aşa cum v-am spus, nu am ţinut să... deşi îmi conturasem câteva idei, le-am şi pus pe hârtie, ca să fiu convins că mă încadrez în cele şapte minute, pentru că şi aceasta este o chestiune care ar trebui să ţină de modul în care înţelegem să lucrăm şi să ne respectăm între noi. Vreau, în final, să pun acea concluzie, dat fiind faptul că probabil sunt ultimul sau penultimul vorbitor, aştept cu nerăbdare ca la banca ministerială să vină pe rând fiecare dintre miniştri, aştept cu nerăbdare următoarea temă pe care o va propune opoziţia şi sunt convins că atunci o voi pregăti mult mai bine şi mai obiectivat, pentru că voi fi unul dintre cei care trebuie, pe acest dialog, să răspundă alături de Guvern şi alături de miniştri pe care-i reprezentăm şi închei, asigurându-vă, domnule prim-ministru, stimaţi colegi din Guvern, de toată susţinerea grupului nostru parlamentar, a Partidului Social Democrat, care se află într-un număr atât de mare astăzi în sală, să fiţi convinşi că aveţi în noi nişte parteneri de dialog la fel de oneşti şi de serioşi ca şi până acum, că vom încerca într-un fel sau altul să aducem alături de noi şi să coagulăm şi mai bine decât am făcut-o poate până acum, inteligenţele Parlamentului, pentru a le pune lucru conjugat şi consensual şi, în ultimă instanţă, dat fiind faptul că începem activitatea parlamentară, că este de faţă Guvernul, în integralitatea lui, vreau să vă adresez şi dumneavoastră, membrilor Guvernului şi dumneavoastră, stimaţi colegi, urări de succes în muncă, să avem un an bun, benefic, în care să lucrăm foarte bine împreună şi lucrurile acestea să producă efectele pe care le aştepta mai scepticul, de această dată, coleg Varujan Pambuccian.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Cernea, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am criticat, critic şi voi mai critica Guvernul atunci când consider că este cazul. De aceea nu mă sfiesc să adresez, cu acest prilej, felicitări actualei majorităţi, cel puţin pentru două lucruri. Scrisoarea recentă a preşedintelui Camerei Deputaţilor este un semn foarte bun. Dacă urmăm ceea ce este scris acolo, Parlamentul va câştiga mult în eficienţă şi în credibilitate, iar introducerea acestei ore de dezbateri reprezintă, de asemenea, un pas înainte pentru democraţie.

O consider o idee excelentă. Am citit o carte a lui Tony Blair -"O călătorie: Viaţa mea în politică"... Indiferent de faptul dacă suntem de stânga, de dreapta sau ecologişti, e o carte chiar excelentă, e o şcoală de politică... Şi Tony Blair, fostul premier britanic, mărturisea cât de dificile psihologic sunt pentru primul ministru astfel de ore, în care se expune întrebărilor şi criticilor venite din opoziţie.

Aşadar, este un pas foarte bun pentru democraţia din România, că Guvernul îşi asumă şi se expune, indiferent cine este acel Guvern, guvernele se vor mai schimba, important să avem instituţional această oră în dezbaterea Parlamentului.

Această oră poate fi un prilej de dezbatere din care nu vor lipsi criticile, dar poate aduce, poate fi un prilej să aducem în atenţia opiniei publice teme mai puţin discutate, dar care pot avea o importanţă şi o relevanţă şi pentru care s-ar putea găsi o susţinere largă.

Voi da două exemple: Codul silvic. S-a vorbit mai devreme. Primul ministru a adus în discuţie tema. Cred că va fi important să corelăm obiectivele asumate prin legislaţie cu măsuri concrete şi cu surse financiare. Spre exemplu, până în 2030 noul Cod silvic asumă împădurirea a un milion de hectare de pădure. Sunt 16 ani, incluzând şi 2015, până în 2030, dar pentru atingerea obiectivului ar trebui aproximativ 70.000 de hectare împădurite anual. Or, bugetul pe 2015 prevede împădurirea doar pentru 14.000 de hectare, aşadar de aproape cinci ori mai puţin decât ar fi necesar.

O altă temă importantă: politica externă şi prestigiul politicii externe româneşti. În contextul tensionat din Ucraina, Irak, Siria, unde sunt tot mai multe victime şi tot mai mulţi refugiaţi, cred că o implicare de ordin umanitar din partea României, chiar şi la nivel nu foarte extins, ar fi de salutat şi va fi de salutat pe plan internaţional.

Ar arăta că şi ţara noastră se simte solidară cu victimele şi ar da consistenţă, o dată în plus pe plan internaţional, cooperării cu partenerii noştri din NATO şi Uniunea Europeană.

Sunt convins că România îşi poate permite trimiterea unor ajutoare umanitare pentru taberele de refugiaţi din ţările vecine Siriei şi Irakului, tabere unde sunt milioane de refugiaţi.

De asemenea, sunt convins că ţara noastră are posibilitatea de a trata în spitalele din România...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat!

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Închei, închei imediat.

...un număr măcar de câteva zeci de copii răniţi sau care suferă de afecţiuni grave din aceste zone.

Nu suntem izolaţi şi nu trebuie să ne concentrăm exclusiv pe teme interne, iar prin anumite gesturi politice ori umanitare putem demonstra că ne pasă şi că suntem parte aceluiaşi efort de atenuare a suferinţei civililor din zonele de conflict militar.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Invit la tribuna Parlamentului pe domnul prim-ministru al României Victor Ponta pentru a concluziona prima oră a primului-ministru din Parlamentul naţional.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând vreau să mulţumesc tuturor celor care au avut intervenţii, pentru că acestea au fost, cu siguranţă, în limita normalităţii şi decenţei parlamentare. În modelul invocat şi de domnul deputat Cernea, modelul britanic, dezbaterile sunt chiar mult mai aprinse decât la noi. Vreau însă să precizez că toţi membrii cabinetului vor răspunde cu siguranţă solicitării dumneavoastră ca, în fiecare zi de luni, să vină să prezinte, să răspundă la întrebări într-o formă, sigur, mai instituţionalizată şi mai perfecţionată decât cea de azi. Important este însă ca această modificare a raporturilor între Parlament şi Guvern să rămână pentru viitor, pentru că este în interesul celor care ne votează.

Aş vrea să fac câteva precizări punctuale la problemele ridicate de antevorbitorii mei. Aşa este, nu am precizat şi nu am inclus între priorităţile Guvernului legile electorale şi modificarea Constituţiei, pentru că am considerat că acestea se află deja pe rolul Parlamentului şi Guvernul va oferi, bineînţeles, asistenţa tehnică necesară, însă sunt teme politice în care Parlamentul are, cu siguranţă, prioritate, iar în ceea ce am prezentat am vorbit de ceea ce ţine în special de guvern şi după aceea, sigur, de sprijinul legislativ al Parlamentului. Nu că n-ar fi importante, bineînţeles că în această sesiune Parlamentul urmează să adopte legile electorale şi să repornească, aşa cum am discutat de altfel în toate discuţiile anterioare, procesul de revizuire a Constituţiei.

Îmi exprim dorinţa de a continua printr-o activitate şi o colaborare mai bună cu dumneavoastră, să nu mai avem nevoie de ordonanţă de urgenţă, pentru că - ştiţi foarte bine - indiferent de majorităţile care au existat şi multe lucruri bune s-au făcut atât având Partidul Naţional Liberal la guvernare, UDMR, însă aveam de fiecare dată un preşedinte care nu promulga nicio lege adoptată de Parlament.

Lucrurile s-au schimbat şi cred că faptul că am avut doar 95 de ordonanţe de urgenţă poate fi îmbunătăţit cu siguranţă în 2015.

Vreau să nu uităm însă, am cerut o situaţie... de unde am pornit. Anul 2008 - colegul meu, domnul Orban, era în guvern atunci -, în anul 2008 Guvernul a adoptat 228 de ordonanţe de urgenţă. Poate 95 sunt mai multe decât 228 - nu cred. Cred că e o scădere semnificativă şi este foarte bine că mergem în această direcţie.

În ceea ce priveşte condiţiile de mediu, inclusiv pentru proiectele atât de controversate cum sunt cel cu Roşia Montană sau gazele de şist, tocmai asta încerc să spun că trebuie să avem o decizie a Parlamentului care să stabilească baza legală referitoare la toate aceste tipuri. Deocamdată am avut discuţii politice, însă din punctul de vedere al procedurilor legale nu există - şi doar Parlamentul poate stabili foarte clar în ce măsură orice fel de asemenea proiect se mai poate sau nu se mai poate realiza în România. Tocmai asta am cerut.

Masterplanul a fost, într-adevăr, întârziat cu un an de zile. Contractul încheiat în 2011 cu altă companie a fost reziliat în 2012 şi s-a încheiat un nou contract cu compania AECOM, cea mai mare companie de profil din lume, companie americană. S-au respectat criteriile prevăzute de Comisia Europeană şi, în acest fel, acum, poate fi, după este dezbătut de dumneavoastră, transmis către Bruxelles, unde evident nu poate fi vorba de hărţi. Tocmai un masterplan a solicitat şi a necesitat atât timp pentru a avea surse de finanţare, priorităţi şi moduri de dezvoltare şi de interconectare cu reţelele europene.

Vreau să precizez încă o dată că, în activitatea Guvernului, tot ceea ce ţine de drepturile câştigate de minorităţi, fie de minoritatea maghiară, fie de celelalte minorităţi, a fi respectat. Am făcut acest lucru şi când nu se afla UDMR la guvernare şi când s-a aflat, şi când nu s-a aflat, şi cu sprijinul Grupului minorităţilor cu siguranţă vom face acelaşi lucru.

Vreau doar să precizez încă o dată că acest nou tip de dialog şi de colaborare cred că poate să răspundă noii realităţi politice şi este în interesul cetăţenilor să avem cât mai mulţi dintre cetăţenii României reprezentaţi în luarea deciziilor. Şi milioanele de români care au votat cu preşedintele Iohannis, şi milioanele de români care au votat majoritatea parlamentară, şi opoziţia întărită acum ideologic cu domnul Vanghelie, toată lumea trebuie să fie reprezentată şi să luăm decizii.

Vă mulţumesc şi vă asigur de colaborarea noastră. (Aplauze.)