Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

8. Următorul Proiect de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu; identificarea de soluţii la criza refugiaţilor din Europa, rolul acţiunii externe, JOIN 40.

Doamna Ana Birchall. Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Această opinie este extrem, extrem de importantă, tocmai pentru că, în opinia noastră, am încercat să identificăm, şi în baza opiniilor şi rapoartelor primite de la comisiile sesizate pe fond şi a instituţiilor şi a ministerelor cu care ne-am consultat, câteva soluţii la criza refugiaţilor.

Pe scurt, în opinia Comisiei pentru afaceri europene, am considerat şi am precizat că actuala criză a refugiaţilor reprezintă o acutizare a unor probleme mai vechi şi că ar trebui să beneficieze de o abordare strategică care să încorporeze un raport echilibrat între solidaritate şi responsabilitate şi între instrumentele diplomatice şi cele financiare ale Uniunii.

De asemenea, susţinem abordarea care defineşte criza refugiaţilor ca pe o provocare internaţională, şi nu exclusiv europeană, care presupune cooperarea Uniunii cu principalii parteneri internaţionali, cum este ONU sau în special cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi cu organizaţii internaţionale pentru migraţie. Şi vreau să-i felicit pe toţi colegii mei, pentru că am fost printre primele comisii care, de la început, din iunie, am susţinut că această criză este o criză internaţională, şi nu exclusiv europeană, iar ONU trebuie să se implice.

De asemenea, recomandăm extinderea cooperării internaţionale prin cooptarea unor organizaţii de interes sectorial, dar relevant, cum ar fi UNICEF sau Crucea Roşie.

De asemenea, comisia noastră susţine necesitatea unei strategii cuprinzătoare, bazate pe conexiunea dintre dimensiunea internă şi externă a migraţiei care să conducă la combaterea cauzelor profunde ale fenomenului şi care să includă măsuri de natură economică, socială şi educaţională în ţările de origine, gestionarea crizelor din aceste state, stabilizarea postconflict.

De asemenea, noi ne alăturăm instituţiilor europene şi statelor membre care susţin păstrarea Acordului Schengen ca pe o realizare de succes a Uniunii şi respingem orice pretext invocat de anumite state care au încercat să lege acquisul Schengen de această criză.

Considerăm că păstrarea Acordului Schengen nu ar trebui în niciun fel condiţionată de presiunile migraţioniste, mai ales că instrumentele sale se dovedesc extrem de utile în gestiunea migraţiei, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ale Uniunii, prevăzute de acord, deşi nu reprezintă un risc, ci, dimpotrivă, poate atenua temerile unor state membre, nu este neapărat o soluţie de calitate, pentru că nu are eficienţă şi sporeşte sentimentul redesenării unor linii de demarcaţie, afectând, astfel, deschiderea spre cooperare.

Considerăm că responsabilizarea şi responsabilitatea de apărare a frontierei externe a Uniunii este de prim ordin, pentru a preveni ameninţările de securitate.

România, în accepţiunea noastră, oferă un exemplu pozitiv în acest sens, reuşind gestionarea şi securizarea la standarde înalte a celei de a doua frontiere de lungime pe latura de est a Uniunii - 2070 de kilometri, conform rapoartelor FRONTEX.

În acest sens, România, în opinia noastră, acţionează deja ca un membru de facto al spaţiului Schengen şi doreşte să menţină această performanţă. Ar trebui să fie reluată discuţia privind transformarea politicii externe şi de securitate comună şi, respectiv, a politicii de securitate şi apărare comună a Uniunii în adevăratele politici europene, ca cea mai bună cale prin care rolul de actor global al Uniunii Europene ar putea fi realizat.

Solidaritatea europeană, în accepţiunea noastră, ar trebui să se manifeste şi prin reluarea dezbaterilor interne privind aderarea la NATO a statelor membre ale Uniunii, care nu au încă această calitate.

Această opinie a fost dezbătută de comisia noastră în şedinţa din 6 octombrie şi a fost adoptată în unanimitate, aşa cum a fost formulată de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul Iulian Iancu, Grupul PSD. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Am vrut să intervin, pentru că aş vrea să rămână în dezbaterea noastră de astăzi o abordare care vine în susţinerea colegilor noştri, a comisiei de specialitate şi care se adresează la două din temele pe care le-au subliniat în raport, respectiv cea de solidaritate şi cea de abordare strategică.

În primul caz, noi vorbim acum de o megatemă, nu de o temă obişnuită, şi vorbim de un efect al unor cauze pe care nu le-am gestionat.

Mă refer aici la statele Uniunii Europene şi la marile puteri ale planetei. Şi mă refer în mod special la problemele legate de securitate, schimbări climatice şi inegalitate socială.

Drept pentru care, anul 2015 a început cu trei mari vulnerabilităţi. Pe primul loc inegalitatea socială, pe locul doi criza liderilor politici şi pe locul trei scăderea democraţiei, creşterea secesionismului şi naţionalismului.

Iată că aceste cauze negestionate au determinat un astfel de efect. Cum putem reacţiona pentru gestiunea corectă a unui astfel de efect? S-a pus problema - şi de către colegii noştri - a solidarităţii. E-n regulă. Solidaritate, dar solidaritatea trebuie definită.

Solidaritatea trebuie să aibă criterii. Solidaritatea trebuie să aibă o directivă europeană prin care trebuie stabilite aceste criterii prin care statele membre ale Uniunii Europene au o procedură foarte clară atunci când se pune problema refugiaţilor. Adică nu pot intra refugiaţii pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene fără ca să existe o locaţie specială în care acei oameni sunt filtraţi, analizaţi, documentaţi, identificaţi - de la datele de identificare personală până la starea de sănătate, şi originea şi cauzalitatea şi principala cauză a prezenţei lor acolo. După care, odată stabilite aceste lucruri, trebuie să existe nişte criterii după care ei sunt repartizaţi în cadrul unui stat sau al statelor membre ale Uniunii Europene. Nu pot să meargă oriunde, cum se întâmplă după legislaţia actuală. Nu pot să se mişte după bunul plac, pentru că trebuie să existe o gestiune privind locaţia, privind alimentarea, privind starea de sănătate, privind medicamentele. Toate aceste lucruri trebuie să aibă un cadru legal.

Iar aceasta se traduce în ceea ce spuneau colegii noştri: abordare strategică.

Cu alte cuvinte, în abordarea strategică ar trebui să avem în vedere şi cauzele. Cauzele, revin la principalele provocări, care sunt: securitate, schimbări climatice şi inegalitate socială.

Dacă ele, în ultimul an, s-au agravat şi nu s-au diminuat...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Iancu:

...nu este limpede că aici va trebui să punem accent?

Acestea am vrut neapărat să le spun, ca în forul acestei instituţii să existe şi o astfel de abordare din partea noastră, a parlamentarilor români.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Cupşa şi apoi domnul.

Vă rog, trei minute, domnule Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Partidul Naţional Liberal concluzionează că această criză a refugiaţilor, de fapt, este o provocare internaţională şi nu are un caracter exclusiv european.

Pe cale de consecinţă, se impune cooperarea între Uniune, prin toate instituţiile şi autorităţile pe care le are la dispoziţie, şi partenerii internaţionali, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţii.

Este evident că această criză are nenumărate cauze, aşa cum există nevoia de a identifica cauzele ultime care provoacă acest val migraţionist.

Există nevoia de a căuta, de a le identifica şi a le trata aceste cauze in situ, acolo unde se nasc ele, cu maximă eficienţă.

Este nevoie, drept urmare, ca rolul Uniunii Europene în ceea ce priveşte acţiunea externă, acţiunea diplomatică să se intensifice.

În ceea ce priveşte acordul Schengen, asocierea acordului Schengen cu prezenta criză în ceea ce priveşte interesul României, intrarea României în acest acord ca membru cu drepturi depline, este un aspect nesănătos.

Considerăm că păstrarea acestui acord Schengen şi admiterea noastră în zona Schengen n-ar trebui să fie nici într-un fel condiţionată de aceste presiuni migraţioniste.

Mai ales că instrumentele pe care le are acest acord Schengen s-au dovedit eficiente în ceea ce priveşte scăderea presiunii migraţioniste, precum şi gestiunea migraţiei.

Aşadar, România susţine nevoia de păstrare a acestui acord Schengen şi ne dorim să facem parte şi noi din zona Schengen - aşa cum de altfel o şi merităm, îndeplinind toate condiţiile de formă şi de fond pentru a fi un membru cu drepturi depline.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ganţ şi apoi domnul Cernea.

Vă rog, domnule Ganţ. Grupul minorităţilor, aveţi trei minute.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am senzaţia că e nevoie de nişte precizări.

Nu-i vorba de asocierea a nimic legat de fluxul migraţionist. Este vorba, pur şi simplu, de două lucruri.

Pe de o parte, atunci când foloseşti principiul solidarităţii europene trebuie să-l foloseşti absolut în toate privinţele, nu selectiv, în funcţie de interesele politice.

Doi - atunci când e vorba de a fi stat membru şi a respecta anumite criterii pentru acest lucru, nu poţi să nu observi că există un stat membru, spre exemplu Grecia, care, de ani de zile nu se mai comportă ca un stat membru Schengen, şi că există România, care satisface de ani de zile aceste criterii, se comportă de facto ca un stat membru şi nu este admis tot aşa, din considerente politice.

Deci aceste lucruri trebuie să fie clare şi trebuie să fie spuse ca atare, nu-i nicio ruşine. Şi n-are nicio legătură una cu cealaltă.

În rest, n-are rost să mai intrăm în amănunte, defunctul acord Dublin ş.a.m.d.

Deci eu cred că e bine să vedem lucrurile cu obiectivitate şi să nu ne ascundem atunci când unii sau alţii au poziţii - hai să spunem - incorecte în raport cu solicitarea României de intrare în spaţiul Schengen.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul Cernea. Deci două minute.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În opinia mea, această criză nu este doar o povară pentru Europa, ci şi un prilej de a dovedi cu adevărat aderenţa noastră şi aderenţa fiecărei ţări la valorile democratice şi umanitare ale Uniunii Europene.

Am convingerea că România ar putea face mult mai mult pentru ajutorarea refugiaţilor, dar şi pentru ţările lovite de război.

Spre exemplu, am propus încă de acum câţiva ani ca măcar câţiva copii sirieni - răniţi sau care suferă de diverse maladii - să fie trataţi în spitalele din România. Încă putem face astfel de gesturi, nu foarte costisitoare, dar cu valoare de simbol puternică.

De asemenea, sunt de părere că, după afirmarea solidarităţii, nu mai trebuie să urmeze nici un dar. Nu putem spune: suntem solidari, dar de fapt nu putem să preluăm decât 1700 de refugiaţi. E ruşinos. Ar fi trebuit să spunem: suntem solidari şi vrem să preluăm de două ori mai mulţi refugiaţi decât cei 7000 alocaţi prin Decizia JAI, spre exemplu. Aşa ne-am fi dovedit cu adevărat solidaritatea.

Când vedem condiţiile grele ale refugiaţilor la graniţele Europei, ar trebui şi ar fi trebuit să le sărim în ajutor măcar prin trimiterea de ajutoare constând în alimente, apă sau alte produse necesare supravieţuirii.

De asemenea, nu cred că este corect să legăm aderarea noastră la spaţiul Schengen de această criză. Cred că ar trebui să ne facem datoria şi să discutăm despre Schengen eventual ulterior. Nu cred că un interes direct al aderării noastre la Schengen ar trebui să ne motiveze solidaritatea şi acţiunile de ajutorare a refugiaţilor.

De asemenea - şi ultimul lucru - am sesizat diferenţe semnificative între paradigma de gândire a mai multor vorbitori şi chiar a Comisiei pentru afaceri externe şi textul propriu-zis al comunicărilor pe care le dezbatem astăzi. De asemenea, aceste diferenţe sunt şi faţă de poziţia oficială a României, exprimată de către preşedinte şi de către prim-ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.