Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

20. Următoarea: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 33/2007 pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Pl-x 422/2014, caracter organic.

Domnul Cernea, iniţiator. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Cred că este mare nevoie de o astfel de lege, pentru că legislaţia electorală din ţara noastră este în continuare cea mai restrictivă din zona ţărilor democratice.

Pentru Parlamentul European este cerut un număr uriaş de semnături pentru a se putea înregistra candidaturile, 200 de mii minimum pentru partide, respectiv 100 de mii minimum pentru candidaţii independenţi. Or, în aceste condiţii, partidele mai mici sau candidaţii independenţi lipsiţi de resurse importante au mari dificultăţi, practic le devine cvasiimposibil să se înscrie în competiţie. Dar, atunci când avem o bătălie electorală, în care condiţiile de înregistrare sunt atât de restrictive, competiţia are de suferit, pentru că anumite voci, care poate ar avea ceva de spus şi poate ar avea şanse reale să obţină numărul de voturi necesar pentru cel puţin un mandat, nu vor putea deloc să participe.

Spre comparaţie, în Spania, o ţară cu mult mai mulţi cetăţeni decât România, un independent se poate înscrie la alegerile europarlamentare având 10 mii de semnături minimum în sprijinul candidaturii sale.

În România, numărul este de 10 ori mai mare, ceea ce face ca multe voci, repet, din societate, care poate ar aduce idei noi şi care ar putea participa la competiţie, ajutând şi partidele mari să devină mai competitive, pentru că partidele mari, dacă nu se lovesc de o reală concurenţă şi dacă nu sunt suficienţi competitori care să pună o anumită presiune pe partidele mari, pentru acestea va fi o sarcină mult mai grea să se reformeze.

De aceea, legislaţia, amendamentele pe care le propun, şi anume, reducerea numărului de semnături de la 200 de mii pentru partide la 40 de mii, 40 de mii oricum e foarte mult, dar măcar pentru un partid mai mic devine rezonabil şi acestea au o şansă să le poată strânge. De asemenea, pentru independenţi, reducerea de la 100 de mii la 20 de mii, de asemenea, devine un număr cât de cât rezonabil, care ar permite o lărgire a competiţiei. Competiţia este necesară şi în economie, şi în sport, şi în politică. Dacă în economie nu avem o reală competiţie, ştiţi foarte bine la ce se ajunge. Dacă în sport nu avem o reală competiţie, imaginaţi-vă că la olimpiadă sportivii ar trebui să fie obligaţi să plătească un tricou de un milion de euro pentru a intra în arenă. Nu vor intra cei mai competitivi, vor intra cei mai bogaţi. Dar, sportul are în primul rând de-a face cu competiţia. La fel şi politica. Or, aceste măsuri restrictive împiedică o reală competiţie politică în România.

Şi fac apel la partidele mari să se deschidă şi să accepte competiţia, să nu se apere prin legi restrictive, ci să câştige, dacă se poate, toate voturile, arătând că sunt deschişi unei competiţii şi că nu se tem, inclusiv de partide mai mici sau de independenţi.

O a doua modificare pe care am propus-o este ca un mandat să fie obţinut de către un partid, nu trecând pragul de 5%, care este un prag politic şi un prag restrictiv, ci trecând de coeficientul electoral, care înseamnă în România 3,125%, adică 100 de procente împărţite la 32 de mandate.

Cred că acceptând coeficientul electoral, dăm şanse şi unor partide mai mici să obţină câte un mandat.

La fel este şi în Germania, unde Curtea Constituţională a respins pragul electoral de 5%, l-a declarat neconstituţional. Şi acolo, partidele sau independenţii câştigă un mandat prin atingerea coeficientului electoral.

Nu în ultimul rând, mai aveam un amendament, un amendament ca aceste semnături pentru europarlamentare, e valabil şi la alte alegeri, ar trebui strânse şi în format electronic, pentru că semnăturile strânse pe hârtie nu pot fi cu adevărat verificate, mai ales dacă este vorba de un număr uriaş, în timp ce acele semnături strânse în format electronic pot fi verificate, cu dublă verificare, e-mail şi telefon mobil, pot fi strânse pe un site administrat de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Ar mai fi multe de spus...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să rezumaţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă rog foarte mult să acceptaţi o competiţie reală la europarlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Raportul, domnul Mircovici. Şi apoi luări de cuvânt. Domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu această iniţiativă legislativă.

Senatul, ca primă Cameră, a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, precum şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au avizat negativ proiectul de lege.

În dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, proiectul a avut loc, dezbaterea, în data de 5 mai 2015, cu majoritate de voturi, 3 voturi împotrivă şi o abţinere, raportul a fost un raport de respingere a acestei propuneri legislative.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. La dezbateri generale? Domnul Márton Árpád. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, am crezut că va fi şi o intervenţie de procedură, atenţionând asupra masivei reprezentări a Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi la aceste dezbateri, inclusiv cu susţinerea unor rapoarte de către unii membri din alte comisii, care nu au fost sesizate în fond. Deci, o lipsă destul de interesantă la dezbaterea unor legi, zic eu, importante.

În ceea ce priveşte această lege şi observaţiile, parţial pertinente, juste, de altfel, printr-o viziune posibil existentă referitoare la întreaga legislaţie din România, adevărul e că momentan avem o legislaţie într-adevăr cu un prag electoral de 5% atât la europarlamentare, cât şi 5% la cele parlamentare, respectiv pentru coaliţii un prag mai ridicat, care, într-adevăr, poate, din punct de vedere constituţional, nu este tocmai corect, deşi, după cum am citit ultima susţinere a Curţii Constituţionale, mi se pare că va fi cea mai justă găsită din posibilele modalităţi de reglementare.

Dar, deocamdată, în momentul în care s-a introdus eliminarea, de fapt, a pragului de înregistrare pentru partide la 3 persoane, 3 persoane pot înregistra un partid, s-a trecut la necesitatea de a fi susţinut, pentru toate formele de vot, 1% pentru partide în circumscripţia unde se candidează şi jumătate din acestea pentru independenţi. Adică, în cazul de faţă, socotind la o populaţie aproximativ de 20 de milioane de locuitori, 200, respectiv 100 de mii de semnături sunt de această natură.

Evident, dacă întreaga legislaţie s-ar schimba, aşa cum dumneavoastră, de altfel, doriţi şi cu care eu personal aş fi de acord, pentru că eu am fost membru al unui Parlament în care multe partide erau reprezentate de un singur deputat, atunci s-ar justifica şi modificarea acestei prevederi. Dar, deocamdată, pentru unitate de concepţie, trebuie să rămână, până când se ajunge, eventual, la o altă soluţie de a candida, respectiv de a accede în funcţiile elective, pentru că, după cum ştiţi, şi pentru autorităţile publice locale aceleaşi praguri funcţionează, cu care iarăşi noi nu suntem de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Vă rog, doamna deputat, Grupul PNL.

Vreau să vă informez, stimaţi colegi, înainte - numai puţin doamnă deputat - Comisia juridică, cu acordul Biroului permanent, lucrează în paralel cu plenul. Oricum, domnul deputat Varga Vasile este prezent şi va susţine în continuare.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea de reducere a numărului de semnături necesare pentru susţinerea unui candidat nu este o măsură recomandabilă, în condiţiile în care reglementările actuale nu oferă suficiente garanţii referitoare la autenticitatea semnăturilor de susţinere.

Adoptarea unei astfel de soluţii legislative ar fi mai adecvată în cazul utilizării unor metode care să prezinte un grad ridicat de siguranţă, precum semnătura electronică.

În ceea ce priveşte reducerea pragului electoral de atribuire a mandatelor de la 5%, din totalul voturilor exprimate la nivel naţional, la nivelul coeficientului electoral naţional, trebuie să avem în vedere art.2 A) din Actul din 20 septembrie 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European prin sufragiu universal direct, cu modificările şi completările ulterioare, care stabileşte că "Statele membre pot fixa un prag minim pentru repartiţia mandatelor. La nivel naţional, acest prag nu poate depăşi 5% din voturile exprimate".

Fiecare stat membru este liber să-şi aleagă propriul sistem electoral pentru alegerile europarlamentare, dar în limita unor constrângeri ce decurg din necesitatea Parlamentului European de a concilia două exigenţe parţial divergente - reprezentarea minorităţilor şi funcţionarea pe bază de familii politice orientate ideologic.

Al doilea deziderat poate fi atins prin impunerea unor filtre în momentul depunerii candidaturilor. România practică un sistem electoral proporţional cu listă de partid închisă şi cu un prag electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.

În temeiul Deciziei Consiliului din 2002, toate statele membre sunt obligate să utilizeze un sistem bazat pe principiul reprezentării proporţionale.

Mai multe state membre aplică un prag de 5% - în Franţa în funcţie de circumscripţie, Lituania, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria.

În concluzie, modificările aduse sistemului electoral din România trebuie să ţină cont de dezbaterea dedicată acestui subiect în cadrul Parlamentului European. O posibilă reformă în direcţii opuse cu ceea ce se preconizează că va fi decis în Parlamentul European ar fi inutilă, s-ar rezuma doar la valoare de experiment.

În consecinţă, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

În continuarea a ceea ce a spus sau în contradictoriu cu ceea ce a spus colega mea, reglementările actuale din majoritatea ţărilor europene sunt, pentru europarlamentare, în sensul a ceea ce am propus eu. Adică nu prag electoral, ci coeficient electoral.

Coeficientul electoral este cel care funcţionează şi în Germania şi în majoritatea ţărilor. S-au dat câteva exemple: Polonia, Ungaria, exact ţări care vin din fostul bloc comunist, care încă nu au democraţii puternice şi unde partidele mari încearcă să-şi menţină monopolul în acelaşi fel ca şi în România, prin evitarea unei competiţii reale.

S-a spus despre semnături - că este un sofism să se afirme că numărul mare de semnături colectate pe hârtie trebuie să rămână aşa pentru că nu se poate valida autenticitatea lor.

Eu tocmai asta propun. Propun semnături colectate în format electronic şi un număr mai mic, pe un site administrat de Autoritatea Electorală Permanentă.

În felul acesta, cetăţenii ar şti sigur că semnătura lor este validă în favoarea unui partid sau unui candidat independent, în timp ce astăzi, pe legea existentă, oamenii îşi pot vedea numele, adresa, folosită în mod abuziv pe listele unor partide care falsifică semnăturile, folosind baze de date.

Aşadar, ceea ce propun eu este tocmai o reformă europeană, tocmai o lărgire a competiţiei, şi nu acest sistem extrem de închistat, cu condiţiile cele mai restrictive din Europa. Nu veţi găsi în nicio ţară din Europa sute de mii de semnături cerute ca să intri în competiţie. În nicio ţară. Aduceţi-mi un exemplu! Nu veţi găsi.

Doar România recurge la un astfel de sistem, pentru a înăbuşi competiţia, pentru a menţine monopolul marilor partide.

Vă mulţumesc.

Eu sper foarte mult să votaţi acest proiect.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.