Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

7. Proiectul de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite - PL-x 743/2015. Caracter ordinar, amendamente admise, 33.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei juridice, cine prezintă raportul? Domnule Stragea, vă rog.

Puteţi lua loc sau la microfonul central.

Domnule Stragea, vă rog.

Păi... Iniţiatorul? Bun. V-am rugat. La iniţiator n-a ridicat nimeni mâna. Nu s-a auzit?

Vă rog. Fiţi mai atenţi, stimaţi colegi.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Dragi colegi,

Legea pe care am să vă rog s-o votaţi astăzi, darea în plată sau, aşa cum a fost numită de presă, "Dai casa băncii şi scapi de datorii", e o lege justă, este o lege care aduce echitatea în raporturile contractuale dintre clienţi şi bancă.

Este o lege în primul rând pe care Parlamentul European a recomandat-o pentru toate ţările membre şi, mai ales, e o lege pe care cel puţin 800 de mii de familii din România o aşteaptă să fie votată de acest Parlament.

De aceea cred că este un proiect de lege cu o susţinere atât de largă. 155 de colegi parlamentari au semnat alături de mine acest proiect şi vă mulţumesc tuturor pentru susţinerea lui, aşa cum le mulţumesc şi celor care nu au semnat, dar şi-au arătat pe parcurs susţinerea atât în spaţiul public, cât şi în comisiile de specialitate.

Din păcate, legea a stârnit o reacţie extrem de agresivă a bancherilor care o consideră o lege antibănci. Ea nu este o lege împotriva băncilor, este, în schimb, o lege care aduce echilibru. Riscul devalorizării datorat crizei trebuie împărţit în mod echitabil între clienţi şi bancă, pentru că atunci când banca a acordat creditul a considerat că valoarea ipotecii acoperă suma ipotecată, împrumutată.

Ca urmare, în cazul în care clientul nu mai poate rambursa creditul, banca se va putea îndrepta doar asupra bunului ipotecat, atât şi nimic mai mult.

Eu cred cu tărie că urmarea acestei legi nu va fi că 800.000 de case vor fi puse în braţele băncilor, ci va fi o mai mare responsabilizare a bancherilor în acordarea viitoarelor credite, iar în privinţa celor în curs va determina băncile să renegocieze, în condiţii mult mai echitabile, rambursarea creditelor.

Vreau să ştiţi că ieri la Comisia juridică a avut loc o dezbatere extrem de consistentă asupra legii care a fost în final adoptată în unanimitate.

Trebuie să vă spun că deşi, atât la comisie, cât şi în spaţiul public, au fost aruncate argumente extrem de alarmiste, cu rea intenţie - ba că se falimentează o bancă şi mai trage încă trei după ea, ba că băncile pierd între două şi patru miliarde, ba că se va înăspri creditarea - şi cu toate astea, nici reprezentanţii BNR, nici ai celorlalte instituţii financiare nu au adus nicio probă sau o analiză măcar în susţinerea acestor lucruri, deşi toţi membrii comisiei le-au cerut măcar un text scris sau o propunere de amendare a proiectului. Băncile s-au rezumat la a spune doar că nu vor legea sub nicio formă.

Realitatea este - şi o ştim cu toţii: băncile au vândut deja o mare parte din creditele neperformante recuperatorilor, de multe ori SRL-uri, la 10% din valoare. Le vând aşa, pentru că un credit, după 6-7 ani - perioadă de rambursare plus un avans de 25%-30% iniţial, el este aproape achitat.

Şi ce mai ştim este că băncile sunt acum într-o situaţie delicată financiar nu din cauza noastră, a mult huliţilor parlamentari, aşa cum încearcă acum să ne găsească pe noi ţapi ispăşitori, ci din cauza zecilor de comisioane şi clauze abuzive dovedite de instanţele de judecată care au condamnat băncile să dea înapoi acum zeci de milioane de euro.

Demersul nostru legislativ vreau să vă asigur, dragi colegi, că este în concordanţă chiar cu ceea ce spunea preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care în mai 2013 îndemna băncile, şi citez: "să evite executarea silită, pentru că e mai costisitoare şi în general va genera mai puţine venituri decât vânzarea voluntară a locuinţei", dar mai ales vreau să vă spun că este în concordanţă şi cu deciziile Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, care confirmă că legea se aplică şi creditelor în derulare.

Vă rog încă o dată, dragi colegi, să daţi votul dumneavoastră pentru această lege, având convingerea că faceţi dreptate.

În România sunt zeci de oameni care să ştiţi că şi-au pus capăt zilelor, pentru că nu au mai văzut o ieşire din coşmarul datoriilor la bancă.

Legea aceasta să ştiţi că este ieşirea, ea dă dreptul la o viaţă nouă, fără datorii, până la urmă, la o viaţă normală.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică?

Domnul Ciprian Nica, vă rog, raportul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu adresa nr. PL-x 743 din 28 octombrie 2015, a dezbătut Proiectul de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 675, a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil proiectul de lege, în şedinţa din 10 noiembrie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 26 octombrie 2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea procedurii legale potrivit căreia debitorul aflat în imposibilitate de a achita împrumutul acordat în baza unui contract de credit să poată preda creditorului imobilul ipotecat aflat în proprietatea sa, în vederea stingerii obligaţiilor asumate.

În calitate de invitaţi, la şedinţă au participat: domnul Daniel Zamfir, în calitate de iniţiator; au luat cuvântul: domnul Bogdan Preda, director executiv, Consiliul Patronatelor Bancare din România, domnul Alin Iacob, preşedinte, Asociaţia Utilizatorilor Români de Servicii Financiare, domnul Nicolae Cinteză, director, Banca Naţională a României, domnul Mihai Bogza, preşedinte, Consiliul Investitorilor Străini, şi domnul Florin Dănescu, Preşedintele Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

La şedinţa comisiei au participat, dintr-un număr total de 26 de membri, 22 de deputaţi.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale cine se înscrie?

Vă rog, domnule deputat, vă rog.

Aveţi două minute, domnule deputat.

Grupul ALDE.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Mă număr şi eu printre iniţiatorii acestui proiect legislativ. L-am susţinut de la bun început şi am fost martori şi de această dată la o campanie dusă împotriva acestor tipuri de proiecte de lege. S-a văzut încă o dată, dacă mai era nevoie, discrepanţa în relaţiile dintre bănci şi debitori.

Cu toate acestea, băncile ar trebui să înţeleagă că această lege nu este îndreptată împotriva lor, ci vine să responsabilizeze relaţiile comerciale dintre bănci şi clienţii persoane fizice ai acestor bănci. De ce? Pentru a nu perpetua o situaţie ca cea în care ne aflăm astăzi, când au fost acordate credite fără o minimă analiză a riscurilor la care sunt supuşi cetăţenii, dar şi fără o minimă analiză a riscurilor la care băncile se supun.

Şi pentru că vorbim de riscuri, până în prezent, băncile, în relaţiile contractuale cu clienţii, nu şi-au asumat niciun fel de riscuri. Or, într-o piaţă liberă, capitalistă, unde orice agent economic în relaţiile de afaceri îşi asumă şi riscurile, şi băncile, ca nişte agenţi economici ce sunt, trebuie să-şi asume anumite riscuri.

Cu toate acestea, vreau să asigur băncile că niciun debitor care a achitat ani de-a rândul ratele la bănci nu va apela la această procedură, decât dacă nu are o altă variantă. Un client care este de bună-credinţă şi care îşi plăteşte ratele la zi nu va apela la o astfel de procedură.

Pe de altă parte, evaluările imobilelor achiziţionate prin credite au fost făcute de către evaluatorii agreaţi de bănci. Nu pot băncile să vină astăzi şi să spună: "domnule, evaluarea nu a fost corectă sau a fost supradimensionată".

Şi aşa cum spunea şi domnul deputat, coleg al nostru, s-a vorbit despre falimentul unor bănci.

Permiteţi-mi să nu cred în acest lucru, atâta timp cât băncile au putut să-şi vândă aceste credite neperformante cu un procent de 2% sau până în 10%, deci discount de 90% din creditul iniţial.

Grupul ALDE va susţine acest proiect legislativ şi-l va vota.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL.

Vă rog, vă rog, domnule deputat.

Şi apoi domnul Niţă, Grupul PSD, vă rog.

Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi eu mă număr printre iniţiatori şi am susţinut de la început acest proiect de lege care, aşa cum spunea şi colegul meu, domnul Zamfir, aduce o echitate în relaţia dintre bănci şi debitori.

În acelaşi timp, el se înscrie, spun eu, fără să fie legat neapărat sută la sută de o directivă europeană, se înscrie în tendinţa despre care vorbeam la intervenţia anterioară, aceea de a ajuta consumatorul să se informeze mai bine şi să aibă o relaţie mai corectă cu partenerii de afaceri, să spunem, cu care intră în contact, deci furnizorii de produse şi de servicii. În cazul acesta, de servicii bancare, de servicii de creditare.

De ce spun asta? Pentru că este clar că, în momentul de faţă, debitorii erau puşi într-o situaţie de inferioritate faţă de bănci, acestea având posibilitatea să vândă la o valoare mult inferioară creanţa şi debitorii erau urmăriţi toată viaţa pentru diferenţa de valoare faţă de garanţia pusă la contractarea creditului.

În momentul de faţă nu se va pune problema ca cineva să facă abuz de... niciun debitor să facă abuz de această prevedere legală, pentru că este clar că, în momentul în care se semnează darea în plată, debitorul, cu bună ştiinţă, renunţă la toate plăţile şi la avansul pe care l-a plătit anterior acestui act.

Deci va fi într-adevăr o soluţie de ultim moment, atunci când nu va găsi altă formulă de restructurare sau de plată a creditului în continuare.

Aş vrea să mai adaug că în timpul dezbaterilor din Comisia juridică, din păcate, împreună cu colegii mei deputaţi am constatat lipsa totală de viziune a reprezentanţilor Direcţiei de Supraveghere din Banca Naţională, care, în momentul în care au fost puşi să dea nişte păreri pertinente, în calitatea lor de reglementatori ai pieţei bancare, au finalizat prin a spune "nu avem atribuţii în domeniul acesta, nu avem atribuţii în domeniul celălalt", parcă nu erau Banca Naţională şi parcă nu erau Direcţia de Supraveghere a Băncii Naţionale.

Consider că asupra acestui lucru va trebui noi, Parlamentul, să ne îndreptăm mai mult în următoarea perioadă, în special în zona de clauze abuzive, în aşa fel încât piaţa bancară să devină, să redevină, dacă vreţi, o piaţă competitivă, în care raporturile dintre bancă şi client, indiferent dacă este persoană fizică sau juridică, să fie la nivelul celor din Comunitatea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Emil Niţă.

Se pregăteşte domnul Cseke Attila.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Sunt unul dintre semnatarii acestui proiect de lege şi am făcut-o deschis, fără niciun fel de reţinere, atunci când am fost solicitat de colegul deputat de Braşov, Daniel Zamfir, având câteva argumente foarte importante.

În primul rând, eu am considerat că în orice relaţie, ca ales, trebuie să servesc interesele cetăţeanului: onest, corect şi din punctul de vedere al legii, de asemenea, foarte corect.

Ştim că de fiecare dată când un om se duce să facă un credit la bancă, banca îi pune în faţă omului un contract stufos, un contract pe care oamenilor foarte pricepuţi le este foarte greu să îl parcurgă şi le este foarte greu să vadă în interiorul acestui contract toate chichiţele pe care banca le pune în aceste contracte.

Apar de fiecare dată în contractele acestea acele comisioane de credit, de risc. Întreb şi eu: dacă omul în momentul în care semnează un astfel de contract cu o instituţie bancară îşi asumă şi plata acestui coeficient de risc, oare omul nu are o poziţie corectă vizavi de această instituţie bancară?

Al doilea argument este acela că la un moment dat este posibil ca piaţa dintr-o ţară să nu mai acopere sută la sută acele garanţii pe care omul le pune în contract. Dar nu are omul nicio vină, omul poate este onest şi omul poate se află într-o situaţie dificilă nu din vina lui.

Şi am văzut foarte multe situaţii şi în dezbaterea în comisie, unde colegul a prezentat un film cred că elocvent, am văzut foarte multe cazuri în care oamenii au recurs la gesturi extreme, fiind puşi în această ipostază de a nu mai îndestula prin garanţia pe care au pus-o în contractul respectiv, şi a-i fi puse reţineri pe toate drepturile lui.

Din acest punct de vedere, eu cred că este corect ca în astfel de relaţii riscul să fie împărţit. Şi cred că este corectă susţinerea pentru acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cseke Attila şi apoi... câte un vorbitor de la fiecare grup şi apoi domnul Zisopol, fără problemă.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupul UDMR a fost formaţiunea care a introdus, în noiembrie 2013, prima propunere legislativă pentru ajutorarea celor care au credite valutare şi care prevedea şi prevede, şi este în dezbaterea dumneavoastră, conversia la cursul de schimb valutar de la data contractării creditului.

De asemenea, o altă propunere legislativă, pentru modificarea Legii locuinţei, prin care s-ar da posibilitatea, temeiul legal, autorităţilor locale de a participa în cadrul procedurilor de executare silită a imobilelor, cumpărând aceste imobile şi punându-le la dispoziţia celor nevoiaşi. Astfel încât, având acest pachet legislativ promovat de Grupurile UDMR, noi salutăm şi această propunere legislativă care este întemeiată, din punctul nostru de vedere, pentru un motiv foarte simplu: atunci când cetăţeanul s-a prezentat pentru a încheia un contract de credit, băncile comerciale i-au impus un anumit expert, o firmă de expertiză, nu a putut veni cetăţeanul cu expertiza proprie sau cu firma cu care doreşte să facă expertiza valorii imobilului, casei, apartamentului pe care îl dă în ipotecă, ceea ce nu a fost un lucru corect. Dar dacă s-a întâmplat aşa, atunci băncile comerciale trebuie să-şi asume responsabilitatea acestei expertize făcute pe banii debitorului, dar numai cu expertul indicat de către banca comercială. Dacă ai indicat tu acest expert al valorii imobiliare, atunci eventualele fluctuaţii ulterioare ale pieţei imobiliare nu mai trebuie să afecteze debitorul respectiv.

Din acest punct de vedere, propunerea legislativă, din punctul nostru de vedere, poate fi susţinută şi Grupul parlamentar al UDMR va susţine acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Personal vreau să vă spun că sunt de acord cu toate argumentele colegilor mei.

În plus, aş dori să concluzionez spunând că, atâta timp cât acest proiect de lege aduce valoare adăugată cetăţeanului în relaţia cu sistemul bancar, consider că este un început bun, sper să nu ne oprim aici.

Şi în plus vă aduc la cunoştinţă faptul că membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E normal atunci când o lege este bună, când un proiect de lege este bun, este în folosul cetăţenilor care ne-au trimis în Parlament, sigur că o votăm.

Noi, Grupul parlamentar al PSD, considerăm că acest proiect de lege este un lucru în folosul cetăţenilor, al celor care au avut probleme cu creditele bancare, al celor care au fost, pe undeva, trişaţi în contractul pe care l-au avut cu banca, motiv pentru care între iniţiatori se numără un număr destul de mare de membri ai Partidului Social Democrat. Iar noi, Grupul Parlamentar al PSD, vom vota cu toată convingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cupşa, al doilea vorbitor de la Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Şi apoi domnul Movilă.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă salut cu respect, doamne şi domni deputaţi.

Aşa cum spuneau toţi antevorbitorii mei, toate grupurile parlamentare, deci şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, susţin şi vor vota această iniţiativă legislativă.

Nici nu se putea altfel, pentru că este de necontestat faptul că în România se petrece un fenomen social, economico-social, de fapt, de o mare amploare care, cum spuneam, nu poate fi contestat: 800.000 de familii sunt afectate grav de criza creditelor garantate ipotecar, sunt afectate într-o măsură mai mare sau mai mică, deoarece creditele sunt foarte greu sau chiar imposibil de restituit.

Acest fenomen nu este unul caracteristic doar României. Cu intensităţi şi caracteristici naţionale, el se petrece, se întâmplă în acest moment în întreg spaţiul comunitar.

Reglementarea actuală legislativă din România este una improprie, este nepotrivită pentru a răspunde nevoii de soluţionare a acestei probleme sociale. Drept urmare, se impunea ca legiuitorul să intervină şi prin acest text de lege asta se întâmplă.

Lipsa de intervenţie a Băncii Naţionale a României, în mod special, dar şi a politicului a permis băncilor, pe de o parte, un abuz de poziţie care a determinat impunerea unor condiţii contractuale foarte împovărătoare pentru clientul cetăţean român.

Pe de altă parte, aceeaşi lipsă de intervenţie a permis băncilor să acorde împrumuturi chiar şi atunci când clientul nu s-ar fi calificat pentru condiţiile impuse, falsificând, prin zelul funcţionarilor, angajaţilor şi prin proceduri improprii, starea de fapt, permiţând astfel unor clienţi vulnerabili să acceseze credite care acum se dovedesc imposibil de rambursat, obligaţiile contractuale neputând fi respectate.

Concluzionăm: este nevoie de o intervenţie legislativă. Şi am făcut-o. Şi ca o ultimă concluzie şi cea mai importantă, formula pe care noi am găsit-o, legea pe care noi o propunem, pe care o vom vota, o vom adopta şi sperăm că va fi şi promulgată este una potrivită atât din punct de vedere constituţional, cât şi din punctul de vedere al nevoilor sociale.

Şi o să vă spun de ce. Este una potrivită această soluţie legislativă, pentru că trebuie să ţinem cont de existenţa unui vădit dezechilibru la data încheierii contractului de creditare, un dezechilibru între bancă şi client, un dezechilibru de mijloace, cât şi de poziţie dominantă.

Este o soluţie corectă, pentru că trebuie să ţinem cont că acordul de voinţă s-a realizat în considerarea informaţiilor şi simulărilor, predicţiilor pe care le-au făcut specialiştii băncilor sau cei agreaţi de către bancă.

Este corectă soluţia legislativă, pentru că avem nevoie să partajăm riscul contractului dintre bancă şi client.

Este corectă soluţia legislativă, pentru că banca este singura parte din contract care urmăreşte realizarea unui profit.

Este corectă soluţia legislativă, pentru că, la data încheierii contractului de credit, valoarea bunului imobil luat în garanţie ipotecară era mult superioară valorii creditului.

Este corectă soluţia legislativă, pentru că clientul pierde, pe lângă imobilul al cărui proprietar este în prezent, şi tot ceea ce a plătit până la zi.

Este corectă, de asemenea, soluţia, pentru că procedura vânzării, în condiţiile pieţei, a unui imobil, cel puţin în teorie, poate să aducă sume mai mari de bani decât într-o procedură de executare silită.

Este corectă această soluţie, pentru că debitorii, persoanele fizice nu vor mai putea fi urmărite silit, scăpând astfel de stresul, inconvenientele care pe mulţi dintre ei îi incapacitau să mai desfăşoare o activitate socială în condiţii normale, o situaţie care afecta serios atât raporturile de muncă, cât şi raporturile de familie.

Aşadar, soluţia legislativă, aşa cum este ea, care nu contravine - trebuie să subliniez acest lucru - niciunei prevederi comunitare care să fie obligatorie pentru statul român, trebuia şi este susţinută de către întreaga forţă politică, de către întregul Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Movilă.

Un minut, domnule deputat.

Domnul Petru Movilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Apreciez faptul că de la Grupul PSD am primit un minut astăzi, pentru că tema este foarte importantă.

Chiar dacă nu sunt iniţiator, proiectul de lege iniţiat de colegii mei, de colegii noştri este un proiect de lege principial corect, un proiect de lege care vine să aşeze într-o normalitate comportamentul băncilor, pornind de la ideea că, oricum, la semnarea unui contract de credit, valoarea pe care băncile o solicită este măcar 1,5 ori valoarea creditată, împrumutată, faptul că băncile, atunci când executau clienţii, niciodată, cel puţin eu nu am văzut să pornească executarea, vânzarea bunului de la o valoare de piaţă şi de regulă porneşte vânzarea de la valoarea debitului pe care o au de recuperat. Cum spuneam, principial este corect acest proiect de lege. Şi eu, şi colegii mei din Mişcarea Populară îl vom vota.

Mulţumesc şi felicitări pentru colegii care au avut această iniţiativă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Procedură, domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Poate că acest proiect de lege este excelent, poate că vine în întâmpinarea foarte multor cetăţeni, poate că a fost bine gândit, intens dezbătut la comisii, dar el este adus în faţa plenului cu încălcarea Regulamentului: art. 69 pct. 2 prevede că raportul trebuia să ne fie distribuit cu 5 zile înainte, or, raportul este postat pe site-ul Camerei Deputaţilor cu data de astăzi. Sigur, a fost şedinţa de ieri a Comisiei juridice.

Realmente nu înţeleg, nu înţeleg de ce persistăm în aceste încălcări sistematice ale regulamentului. Prin aceste încălcări de fapt dovedim că nu respectăm propriile reguli, umbrim acele legi bune pe care - şi sper că şi aceasta este una dintre ele - pe care le adoptăm, iar în cazul în care adoptăm poate unele legi mai puţin bune, cine va răspunde? Cine va răspunde că le-am votat cu încălcarea regulamentului, fără o aprofundată reflecţie şi fără să fim cu adevărat în cunoştinţă de cauză.

Pentru că, haideţi să fim serioşi, nimeni dintre noi nu poate fi într-o adevărată cunoştinţă de cauză, dacă primeşte rapoartele în timpul şedinţei, pentru a-şi face un punct de vedere...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... pentru votul final care urmează.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Trecem la dezbaterea legii.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

Sunt 33 de amendamente admise.

De la 1 la 5 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 6 la 10 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 11 la 15 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 16 la 20 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

De la 21 la 25 dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

26-30. Observaţii? Nu. Adoptate.

31? 32? 33? Nu.

Rămâne la votul final.