Dezbateri parlamentare

Domnul George-Nicolae Simion:

13. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor privind un Plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice COM (2021) 141; PHCD 77/2021.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit şi îi dau cuvântul reprezentantului Comisiei pentru afaceri europene pentru prezentarea proiectului de hotărâre.

Un membru al Comisiei pentru afaceri europene care să citească proiectul?

Vă rog.

Vă rog, doamnă Presură, citiţi dumneavoastră raportul!

Totuşi nu există niciun membru al Comisiei pentru afaceri europene în sală?

Vă rog, doamnă secretar.

Doamna Alexandra Presură:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În temeiul prevederilor art. 67 şi ale art. 148 din Constituţia României, republicată, ale Legii nr. 373/2013 privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi ale art. 163-188 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, doamnă secretar.

Dacă la dezbateri generale există intervenţii?

Domnul Coleşa.

Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

N-am prea auzit conţinutul hotărârii, dar o să încercăm să-l recapitulăm.

Deci, prin acest proiect de hotărâre ar trebui să luăm la cunoştinţă şi să votăm cu privire la o comunicare a Comisiei Europene, subiectul - un plan de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice.

Probabil un vot unanim, dar din păcate - şi pe bună dreptate -, dar în practică, la noi nu se aplică deloc un asemenea plan.

Şi să vedem de ce şi ce propune acest plan.

În primul rând, sprijinirea fermierilor de a cultiva produse ecologice suficiente şi accesibile ca preţ.

Cum au sprijinit guvernele de până acum şi parlamentele acest deziderat?

Avem, de exemplu, Agenţia Naţională a Domeniilor Statului, cu peste 300.000 de hectare în gestiune. În loc ca aceste suprafeţe să fie sporite sunt date în arendă pe sume de nimic, iar fermierii români şi statul, atunci când o parcelă se vinde, ei sunt puşi în coada listei de preemptori, pe primele locuri fiind arendaşii, care de multe ori sunt entităţi străine.

Mai departe.

În practică, la noi, orientarea preponderentă a bugetului de investiţii din Planul Naţional Strategic a fost către fermele industriale de porc şi pasăre, mai ales în zona de câmpie, în detrimentul fermelor de familie, de vaci sau de oi din zona montană. Asta se întâmplă la noi.

Apoi, alt deziderat propus în acest plan. Promovarea raselor de animale şi a soiurilor de plante agricole tradiţionale.

Întrebare. Ce soiuri de plante şi rase de animale tradiţionale, rustice, au fost securizate la nivel internaţional de către, să zicem, Ministerul Agriculturii?

Ce rase de bivoli, de vaci, de oi, de porci şi aşa mai departe...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi, stimate coleg!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...au fost securizate din perspectivă juridică internaţională? Oare Mangaliţa, Basna şi aşa mai departe? Nici poveste! Au fost făcute de alţii!

Şi o să închei.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Încheiaţi, vă rog!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

O să închei, că, da, dezbaterea este pur simbolică!

În ce măsură au fost achiziţionate fructe, legume, lactate şi produse de panificaţie din producţia ecologică, din totalul sumelor alocate pentru programele de hrană în şcoli?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Coleşa, vă rog să finalizaţi!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Şi aşa mai departe.

Zero!

Am finalizat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vedem că în practică aceste planuri nu au fost deloc, dar deloc îndeplinite la nivel naţional. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Leoreanu, vă rog.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Agricultura este unul din obiectivele aflate în centrul pactului ecologic european, având un rol esenţial în procesul de tranziţie către un sistem alimentar mai durabil.

Din acest considerent, agricultura ecologică are ca scop definit producerea de elemente folosind substanţe şi procese naturale, cu un impact limitat asupra mediului.

Mai mult decât atât, aceasta încurajează utilizarea responsabilă a energiei şi a resurselor naturale, menţinerea, evident, a biodiversităţii, conservarea echilibrelor ecologice regionale, îmbunătăţirea fertilităţii solului şi menţinerea calităţii aerului şi a apei.

Planul de acţiune propus de Comisia Europeană vizează ca până în anul 2030, pe 25% din terenurile agricole să se practice agricultura ecologică simultan cu o creştere semnificativă a acvaculturii ecologice, fapt ce va mobiliza politica agricolă comună, precum Fondul European pentru pescuit şi afaceri maritime pentru perioada 2021-2027.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea prezentului proiect de lege supus astăzi spre dezbatere şi aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Simion, vă rog, la dezbateri generale.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sunt toţi deputaţii atenţi?

Sunteţi foarte atenţi la oamenii care sunt afară, în stradă, şi vă cer să respingeţi Pl-x 545?

Noi o să respingem această iniţiativă legislativă ruşinoasă şi vă rog, dacă aveţi demnitate, dacă aveţi onoare, veniţi aici, la tribuna Parlamentului, şi spuneţi-le românilor care sunt acum în stradă şi voi, şi domnul Grosaru, să vină şi să le spună, şi domnul Adi Cozma, de la Satu-Mare, şi domnul Daniel Ghiţă, şi doamna Anamaria Gavrilă, spuneţi-le că respingeţi Pl-x 545 o dată pentru totdeauna. Să se ducă învârtindu-se după Cîţu şi după cine l-a mai făcut! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Giugea, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Nicolae Giugea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Agricultura ecologică este o activitate de nişă în tot ceea ce priveşte activităţile agricole, dar cu mare amploare în momentul de faţă. Singura care nu valorifică potenţialul de care dispune este România. România are terenurile care se pretează la agricultura ecologică, condiţiile climatice ne permit acest lucru, dar este limitat accesul pe piaţă al produselor ecologice.

În nicio şcoală - că spune că ne hrănim copiii bine, sănătos - în nicio şcoală produsele agriculturii ecologice nu vor pătrunde, întrucât diferenţa de preţ între cele obţinute prin metode clasice: fertilizări excesive, erbicidări şi toate celelalte, intervenţia cu pesticide, vor fi mult mai ieftine comparativ cu cele obţinute prin agricultura ecologică.

Deci noi trebuie să facem nişte intervenţii la tot ceea ce înseamnă legislaţie privind pătrunderea pe piaţă şi accesul tuturor la consumul produselor ecologice.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Gavrilă, bănuiesc că vizavi de producţia ecologică? (Vociferări.)

Bănuiesc.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Pe procedură.

Procedura spune că propunerile de lege trebuie să vină de la oameni spre Parlament şi în niciun caz de la guvernanţi, prin Parlament, către oameni, impuse.

De aceea voi vota împotriva certificatului verde, pentru că aşa mi-au cerut românii şi nici măcar un singur român nu mi-a cerut să votez pentru certificatul verde.

Şi vă rog să-l aduceţi în Parlament!

Trebuie să vedem fiecare parlamentar cum votează pentru reprezentanţii lor.

Şi să nu văd niciun deget ridicat de către liderii partidelor!

Aici este vorba despre vieţile oamenilor, şi nu despre ambiţiile partidelor!

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Bravo!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Eram sigur că vom discuta despre producţia ecologică.

Dacă la titlul legii există observaţii? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu. Adoptat.