Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

11. Reexaminarea Legii acvaculturii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 555 din 29 octombrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 7 aprilie 2025; PL-x 474/2021/2025; caracter organic; raport fără amendamente.

Are cuvântul reprezentantul comisiilor sesizate în fond, Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru agricultură sau Comisia pentru mediu.

Vă rog.

Domnul Voicu Vuşcan:

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 139 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru constituţionalitate, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au fost sesizate cu reexaminarea Legii acvaculturii, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale, trimisă cu adresa PL-x 474/2021/2025.

În data de 1 iulie 2024, Legea acvaculturii a fost transmisă, spre promulgare, Preşedintelui României.

În data de 8 iulie 2024, Preşedintele României a formulat o sesizare de neconstituţionalitate asupra legii transmise spre promulgare.

Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 555 din 29 octombrie 2024, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 77 din Legea acvaculturii sunt neconstituţionale.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat legea în şedinţa din 26 mai 2025, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 555/2024.

Potrivit prevederilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a reexaminării legii, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, membrii comisiilor sesizate au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a Legii acvaculturii, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, Legea acvaculturii face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar AUR, domnul deputat Matieş Călin-Gheorghe.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult.

Avem legi, avem intenţii bune câteodată, dar Guvernul sau Guvernele care s-au perindat n-au avut acţiuni.

Importăm 90% din peştele pe care îl consumăm.

Consumăm, şi din aceste cauze, de 10 ori mai puţin decât ţări ca Spania, Portugalia şi chiar Franţa.

Dragi colegi,

Domnilor de la Guvern,

Avem nevoie de acţiuni, avem nevoie de susţinere a sectorului piscicol, pentru că în acest moment, banii românilor se duc pe importuri, se duc în afara ţării.

De aceea, trebuie acţiuni şi mai puţine poveşti.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Andrei Dolineaschi.

Domnul Andrei Dolineaschi:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

E o lege care a fost blocată în culoarele legislative din 2021.

Mulţumesc comisiilor de specialitate, care au grăbit procesul de avizare şi am intrat la votul final cu Legea pisciculturii şi a acvaculturii.

România producea, în 1988, 57.000 de tone de peşte; acum, pe suprafaţă mult mai mică, producem undeva la 15.000 de tone de peşte; restul până la 135.000 de tone, consum naţional, este din import.

Este un pas înainte. Este un pas pe care l-au cerut asociaţiile din piscicultură şi acvacultură.

Trebuie să ţinem cont că 97% din cei care au astfel de ocupaţii sunt oameni care au peste 40 de ani şi sunt din firme de familie sau IMM-uri, şi reprezintă 97%.

Această lege este un pas înainte.

Mulţumim comisiilor avizatoare pentru că au grăbit procesul şi sper că vom intra pe un parcurs util, pentru a produce ce consumăm în România. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Ţiplea Dumitru.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Ne aflăm astăzi în faţa unui moment crucial pentru sectorul agroalimentar românesc.

În 2024, Parlamentul României a făcut un pas fundamental prin adoptarea Legii privind pescuitul şi protejarea resurselor acvatice vii, asigurând o gestionare şi o conservare adecvată acestor resurse naţionale.

Astăzi a venit rândul acvaculturii să beneficieze de atenţia cuvenită, după un proces legislativ lung, de 4 ani, presărat cu obstacole, dar care a permis totodată o îmbunătăţire substanţială a textului legii.

Proiectul de lege pe care îl vom adopta astăzi are menirea clară de a rezolva neajunsurile birocratice şi legislative prin care trec, de decenii întregi, crescătorii de peşte, aducând o dezvoltare benefică şi o importanţă reală acestor sectoare vitale.

Independenţa celor două domenii va asigura o perspectivă transparentă, durabilă şi progresivă asupra competitivităţii fiecăreia dintre aceste activităţi.

Acvacultura nu este o anexă a pescuitului; este sectorul cu cel mai mare ritm de creştere dintre toate sectoarele producătoare de hrană la nivel global şi este esenţial în asigurarea unor alimente de înaltă calitate şi sănătoase pentru consumatorii români.

Prin adoptarea Legii acvaculturii vom oferi în sfârşit o direcţie instituţională clară, vom avea un cadru legislativ modern, aliniat la normele europene, care să încurajeze sectorul să producă mai mult peşte, reducând astfel dependenţa de importuri şi sprijinind producătorul autohton.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, doamna deputat Vedinaş Verginia.

Doamna Verginia Vedinaş:

Doamnă preşedinte,

Dragi colegi,

S-a vorbit până acum despre componenta obiectivă, despre conţinutul reglementării, despre semnificaţia acestui conţinut pentru economia românească, despre faptul că domeniul acvaculturii este unul din puţinele care au rămas şi care pot să contribuie la dezvoltarea şi mersul înainte al României.

Ce vreau eu să spun priveşte însă aroganţa şi lipsa de responsabilitate care se manifestă prea adeseori în Parlamentul României cu privire la respectarea principiilor şi normelor constituţionale, a procedurilor care trebuie respectate atunci când reglementăm.

De mai multe ori ni s-a replicat că n-au nicio semnificaţie astea, că noi nu suntem Curtea Constituţională. Nu suntem Curtea Constituţională, dar din cauza unei asemenea atitudini ajungem ca o lege de care era nevoie în 2021, când a fost adoptată - da? - să tergiverseze ani de zile şi să ajungem la o atare situaţie care nu s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi înţeles, în procedura parlamentară, că nu este permis ca atunci când reexaminezi o lege să adaugi aspecte, norme care n-au făcut obiectul cererii de reexaminare.

Spun acest lucru pentru că, din păcate, continuăm să persistăm în astfel de abordări. Iar ceea ce s-a întâmplat ieri, cu sesizarea pe care am făcut-o, cu aspectele de procedură neconstituţională pe care le-am semnalat şi care au fost respinse de către putere, sunt o dovadă că încă nu conştientizăm.

Sper ca pe viitor să facem acest lucru şi să respectăm Constituţia în litera şi în spiritul ei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne pentru votul final.