Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

11. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara - apărător al creştinismului, echilibru şi toleranţă între seminţiile Europei; PL-x 528/2025; caracter ordinar.

Avem şi amendamente admise.

Din partea iniţiatorilor, domnul deputat Toma Ilie.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem o lege care, zic eu, ne dă o lecţie de viaţă. Ne dă o lecţie de viaţă, că, indiferent de ce naţionalitate vom fi, indiferent ce reuşim sau nu reuşim să facem în viaţa de zi cu zi, în momentele-cheie, când suntem uniţi, avem posibilitatea să ne salvăm cultura, neamul şi ţara.

Vă mulţumesc foarte mult - pentru că sunteţi semnatari de la toate partidele politice -, pentru că, indiferent de coloratura politică, aţi vrut să semnaţi pe legea noastră, o lege care, la iniţiativa primarului de Hunedoara, Dan Bobouţanu, la un eveniment, a fost preluată de către colega mea, doamna deputat Natalia Intotero, şi subsemnatul, şi am promis comunităţii hunedorene că vom avea o astfel de sărbătoare, prin care să marcăm, pentru prima dată, aşa, un fapt real, prin care un român, un cetăţean născut la vremea respectivă în spaţiul Carpato-Danubiano-Pontic, reuşeşte să ţină piept celui mai mare imperiu, reuşeşte să salveze creştinătatea, reuşeşte să fie exact cum scrie în lege - echilibru şi toleranţă între seminţiile Europei, ceea ce noi, în ziua de astăzi, după 570 de ani, reuşim să închegăm o Europă, o Europă unită, însă mai avem mult de lucru. Acolo s-a văzut, cu adevărat, ideea de luptă, de forţă şi de apărare a creştinătăţii.

"Atleta lui Hristos", cum a fost numit de Papă, la vremea respectivă, şi în cinstea căruia Ioan de Hunedoara, Iancu de Hunedoara, sau cum l-au numit istoricii, fiecare la vremea lor, bat clopotele, la ora 12.00, prin bulă papală.

Este un bun exemplu. Vă rog, mâine, să ne daţi un vot pozitiv. Sunt convins că o veţi face.

Şi poate că aşa a vrut Dumnezeu, să fie un personaj istoric, dintr-un judeţ care respiră istorie.

Vă voi vorbi mai multe mâine.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea comisiilor sesizate în fond, pentru prezentarea raportului, Comisia pentru cultură sau Comisia pentru administraţie publică.

Vă rog.

Domnul Virgil Alin Chirilă:

Bună ziua, doamnă preşedinte!

În conformitate cu prevederile art. 95 de Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara - apărător al creştinismului, echilibru şi toleranţă între seminţiile Europei, transmis cu adresa PL-x 528/2025, din 8 decembrie 2025.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara - apărător al creştinismului, echilibru şi toleranţă între seminţiile Europei, cu amendamentele admise, redate în anexa care face parte integrată din prezentul raport comun.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Personalitatea lui Ioan de Hunedoara, în mod cert, este una deosebit de complexă. Trebuie să-l percepem în perspectiva a ceea ce însemna Europa în jumătatea secolului al XV-lea.

Originar dintr-o familie românească, din Corbii de Piatră, familie înnobilată în cadrul Regatului Maghiar, Ioan de Hunedoara, de la 1441 la 1456, perioadă în care a fost voievod al Transilvaniei, iar apoi, după dezastrul cruciadei de la Varna, din 1444, va deveni ulterior şi regent al Ungariei, s-a evidenţiat ca lider al frontului antiotoman.

Sub steagul de luptă al lui Ioan de Hunedoara au fost catolici şi ortodocşi: români, maghiari, cehi, germani, italieni, croaţi, slovaci, polonezi.

Armata pe care Iancu de Hunedoara a reuşit să o compună, în această perspectivă, a frontului antiotoman, era una care întrunea un principiu al viziunii, al viziunii unei Europe în care valorile creştine depăşesc ceea ce înseamnă graniţe etnice ori culturale.

După tragedia cuceririi Constantinopolului, capitală a lumii ortodoxe, capitala Imperiului Roman, în 1453, de către turcii otomani, victoria de la 1456, de la Belgrad, a lui Ioan de Hunedoara, reprezintă un moment-cheie în istoria Europei şi unul dintre acele puncte de cotitură ale istoriei care au permis ca Europa Centrală să nu cadă sub sabia otomanilor.

În perioada sa, să nu uităm, întreg frontul diplomatic care s-a creat, faptul că a contribuit la domniile lui Vlad Ţepeş, în Ţara Românească, ori a lui Bogdan al II-lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, în Moldova, şi, mai presus, să nu uităm un lucru: să nu uităm că este un simbol al Transilvaniei; al Transilvaniei care a fost, este şi va fi de-a pururea românească.

Partidul Naţional Liberal va vota acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Rigman Ciprian-Doru.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Născut într-o familie românească de cnezi hunedoreni, înnobilată pentru serviciile aduse Coroanei maghiare şi dăruită, în anul 1409, cu Castelul şi domeniul Hunedoarei, Iancu s-a afirmat ca una dintre cele mai mari personalităţi ale istoriei secolului al XV-lea, după unii istorici, chiar cel mai mare luptător antiotoman al acestui secol.

Iancu a învăţat meşteşugul armelor pe lângă Curtea Regală maghiară, dar şi în anumite misiuni diplomatice în care a fost trimis - fie în Italia, fie în Boemia sau în Cehia de astăzi.

Tatăl său se numea Voicu, iar bunicul său se numea Şerb.

În atmosfera antiotomană a secolului al XV-lea, dominată de profunde sentimente antiotomane în acele timpuri, s-a ridicat această personalitate excepţională care a avut un cursus honorum sau o carieră cum puţini din afara familiilor regale au mai avut.

Este un simbol al românilor din Transilvania şi al românilor, în general. A preferat să folosească o tactică ofensivă, şi nu una defensivă, în cadrul cruciadelor târzii. Excepţionale au fost expediţiile lui militare din iarna anilor 1443-1444, Campania cea Lungă, apoi Campania de la Dunăre din 1445, care s-a soldat cu recuperarea Cetăţii Giurgiu, pe seama Ţării Româneşti, condusă atunci de Vlad Dracul, tatăl lui Vlad Ţepeş, şi nu în ultimul rând, Marea Victorie din iulie 1456, de la Belgrad, împotriva tânărului, dar excepţionalului sultan Mehmed al II-lea Fatih, care cu 3 ani înainte cucerise Constantinopolul şi îl transformase în Capitala Imperiului său, cu numele de Istanbul.

Victoria lui Iancu, din 1456, a pus la adăpost Europa Centrală de pericolul otoman, pentru circa 70 de ani.

A murit la 11 august 1456, la Zemun, şi este înmormântat în Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, sub un sarcofag... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, doamna deputat Brigitta-Eva Zahoranszki.

Doamna Zahoranszki Brigitta-Eva:

Stimaţi colegi,

Proiectul legislativ privind instituirea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara ne oferă prilejul de a reafirma un principiu fundamental al memoriei istorice şi al valorilor europene.

Istoria este construită prin fapte, responsabilitate şi rezultate, nu prin apartenenţă etnică.

Ioan de Hunedoara, a cărui mamă a fost maghiară, este o personalitate a secolului al XV-lea, ale cărui acţiuni a depăşit graniţe, limbi şi comunităţi. El a fost un lider format într-un spaţiu multicultural, care a acţionat într-un context european extrem de complex şi care a reuşit, prin viziune strategică şi curaj, să influenţeze decisiv cursul istoriei.

Victoria de la Belgrad, din 1456, a reprezentat un moment esenţial pentru istoria Europei, contribuind decisiv la menţinerea echilibrului european.

Importanţa acestei victorii este recunoscută până astăzi, inclusiv prin tradiţia bătăii clopotelor, la ora 12.00, în bisericile catolice. Acest moment nu aparţine unei singure comunităţi, ci reprezintă un reper pentru întreaga Europă.

Această iniţiativă legislativă propune o abordare echilibrată şi responsabilă a trecutului, în care recunoaşterea meritelor se bazează pe fapte şi rezultate demonstrate.

Ioan de Hunedoara este un exemplu bazat pe echilibru, solidaritate şi capacitatea de a uni oameni în jurul unui scop comun.

Declararea anului 2026 ca Anul Iancu de Hunedoara creează cadrul pentru promovarea dialogului cultural, punând în lumină valori care rămân actuale: cooperarea între comunităţi, echilibrul, toleranţa şi responsabilitatea faţă de binele comun.

UDMR susţine această propunere legislativă. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind alte intervenţii, nefiind amendamente...

Nu, pardon, era pentru următorul proiect!

Deci, nemaifiind solicitări pentru alte intervenţii, avem trei amendamente admise.

Dacă există obiecţii, intervenţii? Nu.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final, în varianta prezentată de comisii.

Vă mulţumesc.

Se declară închisă această parte a şedinţei.

Urmează şedinţa de interpelări.