Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

16. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Strategia privind o Uniune Europeană a datelor - Deblocarea potenţialului datelor în slujba IA COM (2025) 835; PHCD 45/2026.

Doamna Corina Atanasiu, din partea Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog.

Doamna Corina Atanasiu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Având în vedere proiectul de opinie transmis de Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie, proiectul de opinie transmis de Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, punctul de vedere al Autorităţii pentru Digitalizarea României, punctul de vedere al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică, punctul de vedere al Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea faţă de Strategia privind deblocarea potenţialului datelor în slujba inteligenţei artificiale;

- a recomandat accelerarea investiţiilor în infrastructuri de tip cloud şi centre de date durabile la nivelul UE, pentru reducerea dependenţelor externe şi asigurarea suveranităţii digitale;

- a susţinut dezvoltarea şi punerea în funcţiune a laboratoarelor de date ca instrumente eficiente pentru prelucrarea securizată a informaţiilor, pentru a veni în sprijinul IMM-urilor şi al întreprinderilor nou înfiinţate;

- a recomandat dezvoltarea unor arhitecturi hibride "cloud-edge" la nivel european, susţinută de centre de date regionale şi infrastructuri de calcul distribuit, pentru optimizarea traficului de date, reducerea latenţei şi asigurarea procesării în timp real a aplicaţiilor bazate pe inteligenţă artificială.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 16 iunie 2026 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Comentarii de ordin general, domnul deputat George-Mădălin Borş, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul George-Mădălin Borş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Prezentul proiect de hotărâre al Camerei Deputaţilor privind Comunicarea Comisiei Europene referitoare la Strategia privind o Uniune Europeană a datelor - strategia urmăreşte extinderea spaţiilor europene comune de date şi interconectarea acestora cu infrastructură de inteligenţă artificială.

Considerăm că accesul la aceste seturi de date de înaltă calitate, corecte, actualizate, standardizate şi însoţite de metadate clare este o condiţie esenţială pentru dezvoltarea unor soluţii de inteligenţă artificială fiabile. Un domeniu prioritar îl constituie dezvoltarea laboratoarelor şi mecanismelor de tip agregare a datelor, care permit partajarea şi prelucrarea securizată a informaţiilor. Aceste instrumente trebuie să sprijine în special întreprinderile mici şi mijlocii şi întreprinderile nou-înfiinţate, prin reducerea barierelor de acces la date şi facilitarea dezvoltării de produse şi servicii bazate pe inteligenţă artificială.

Se recomandă, de asemenea, utilizarea datelor sintetice pentru antrenarea modelor de IA, în special în domeniile sensibile sau caracterizate printr-o disponibilitate redusă a datelor reale, precum şi accelerarea investiţiilor europene în infrastructuri de tip cloud.

Alt pilon al opiniei îl reprezintă interoperabilitatea şi armonizarea normelor.

Susţinem elaborarea unor standarde europene comune privind calitatea datelor, pentru a permite schimbul, reutilizarea şi consultarea încrederii în date.

Prezenta opinie conţine fluxuri transfrontaliere de date echitabile şi bazate pe reciprocitate.

PSD va susţine adoptarea prezentei comunicări, în forma prezentată.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Monica-Elena Berescu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Suntem în momentul în care ChatGPT ştie mai bine decât statul român cât stai la coadă la ghişeu.

Europa îşi pune, de data aceasta, datele la treabă, ca să-şi facă propria inteligenţă artificială.

La noi, însă, documentul încă se printează, se încuie în beci şi laşi cheia la portar.

Strategia pe care o dezbatem astăzi leagă seturile de date publice din Europa de infrastructura de calcul, ca să poate fi utilizate şi de o firmă mică, dar şi de giganţi. Vorbim de date pe care statul nostru le are deja: trafic, sănătate publică, calitatea aerului, registrele administrative. Cu ele, un start-up, de exemplu, din Iaşi, ar putea construi o aplicaţie care prevede aglomeraţia, calitatea aerului, iar un spital ar putea anticipa valul de gripă, doar că niciunul dintre ele nu ajunge acum. Iar datele astea ar trebui să rămână aici.

Cea mai mare parte din inteligenţa artificială europeană rulează acum pe cloudul american, iar strategia împinge centre de date în Europa, ca să nu stăm pe infrastructura altcuiva.

Partea de calcul se construieşte deja în România, pentru că am prins un program european, EuroHPC, iar Radu Miruţă este ministrul care a dus proiectul de la anunţ la şantier. (Aplauze.) Primul nostru supercomputer pentru inteligenţa artificială, 50 de milioane de euro, va fi deschis universităţilor şi firmelor de aici.

Ce ne lipseşte, de fapt, sunt datele. Un supercomputer fără date e inutil, pentru că nu are de pe ce să înveţe. Şi supercomputerul se va construi în 2 ani. Însă beciul trebuie descuiat şi digitalizat cât mai repede.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Sebastian-Ioan Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi dezbatem un subiect care pare foarte tehnic, această strategie europeană prin care folosim date mai bune pentru inteligenţa artificială.

De multe ori, în România, problema fundamentală, rădăcina ei, este că nu avem aceste date. Ele nu sunt colectate nicăieri, nu sunt analizate şi, chiar dacă sunt colectate, nu sunt legate între ele. Nu există punţi.

Între timp, inteligenţa artificială schimbă viitorul omenirii. Sigur, sunt subiecte care la noi nu prea se dezbat sau nu se dezbat deloc. Avem alte probleme care ne ocupă timpul în fiecare zi.

Cu toate astea, România este datoare:

1. să colecteze date;

2. să le conecteze;

3. să le analizeze şi să le folosească pentru propriile module bazate pe inteligenţa artificială.

Nu are sens să tratăm datele ca pe o resursă de care n-avem nevoie. Se spune că datele sunt, în era inteligenţei artificiale, în era pe care o trăim, noul aur, cea mai importantă resursă.

Vă mai spun un lucru, pentru cei interesaţi: există un concept numit "Curba cunoaşterii", al lui Buckminster Fuller.

A demonstrat că la 1900 cunoaşterea omenirii se dubla o dată la 100 de ani.

La 1945, cunoaşterea omenirii se dubla odată la 25 de ani.

Astăzi, datorită inteligenţei artificiale, cunoaşterea omenirii se dublează odată la 12 ore. Ăsta este ritmul schimbărilor pe care omenirea le trăieşte.

Oare România este sau va fi vreodată pregătită să facă parte din aceste schimbări, ba chiar să le influenţeze? Sau, în continuare, vom lua lecţiile de la alţii?

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Eduard-Tatian Mititelu, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Eduard-Tatian Mititelu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vorbim de o opinie privind viitorul european.

Pe lângă faptul că viitorul european, în zona de inteligenţă artificială, trebuie să găsească echilibrul între inovaţie şi legislaţie, precum şi între strategie şi reglementare, trebuie să ne uităm ce avem de făcut în România în următoarea etapă. Avem un cloud guvernamental, dar avem doar o parte dintre aplicaţii migrat. Şansa României este să continue migrarea aplicaţiilor guvernamentale în cloudul guvernamental. Pentru că avem resurse, avem centrele de date, este păcat să nu le folosim.

Pentru a avea inteligenţă artificială, avem nevoie, clar, de date. Date de test, date de învăţare. Şi, pentru aceasta, trebuie să avem surse de adevăr, şi anume aplicarea legii interoperabilităţii şi adăugarea de registre de bază în administraţia publică, source of truth-uri pentru date şi, cel mai important, operaţionalizarea platformei naţionale de interoperabilitate.

Nu putem analiza date, nu le putem procesa într-un cloud guvernamental fără a avea conectate sursele de adevăr.

De asemenea, România are o strategie în domeniul inteligenţei artificiale. O strategie venită în urma IAACT, la puţin timp după, care însă trebuie aplicată. Trebuie alocate fonduri pentru programe de cercetare în zona de inteligenţă artificială şi trebuie încurajat mediul academic în colaborarea sa cu administraţia publică şi mediul privat.

Pentru toate acestea este nevoie de încredere, încredere în minţile pe care România le are, ca experţi în această zonă, în mediul universitar şi nu numai, în mediul privat, şi trebuie să le asigurăm tot suportul, atât la nivel naţional, cât şi la nivel european.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu sunt. Adoptat.

La preambul, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.