Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune; PL-x 519/2022.

Vot, vă rog.

254 de voturi pentru, 10 abţineri. Adoptat.

Doamna Ţoiu, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Noi am votat pentru, pentru că este jalon PNRR, dar vă reamintesc că existenţa documentului, a hârtiei, a legii în Monitorul Oficial nu înseamnă îndeplinirea jalonului, ci în anul următor trebuie să intre încă 190.000 de familii în plaja de sprijin pe care o presupune venitul minim de incluziune şi, mai ales, trebuie să renunţăm la a împovăra beneficiarii cu birocraţie inutilă, la a împovăra asistenţii sociali, care ar trebui să facă cu adevărat servicii sociale, în acelaşi mod.

Şi vă arăt un exemplu, foarte scurt. Acesta... (Arată un document.) ...care are 14 pagini, este formularul pe care trebuie să-l completeze oricine, în acest moment, pentru venitul minim garantat care este până la maximum 142 RON/persoană şi pentru ajutorul de încălzire pe bază de lemne, de exemplu, în această iarnă.

14 pagini!

Trebuie să explice câte flori au în grădină, cât in pentru fibră au reuşit să facă sau câtă cânepă, câte iepuroaice de prăsilă au. (Vociferări.)

Dacă, de exemplu, au un aparat de tăiat lemnul acţionat mecanic, un fierăstrău, asta înseamnă că nu mai au dreptul la acest ajutor. La fel cum - ceva ce am discutat, de altfel, în Comisia pentru muncă, semnalat corect de domnul preşedinte Solomon - dacă au o maşină veche sau o motocicletă veche în curte, oricât de frig ar fi în casă, oricât de mică ar fi sursa veniturilor lor, nu mai au dreptul, de exemplu, de la primărie, nici la ajutorul de încălzire cu lemne.

Deci - ca să înţelegem de ce e extrem de important să fie nu doar o foaie şi o lege în Monitorul Oficial, ci reformă reală, în teren.

La fel cum aş ruga colegii de Parlament, din PSD, să-i aducă aminte domnului ministru Budăi că reforma mare pe care a anunţat-o, că beneficiarii de ajutor social nu-l vor mai primi dacă refuză un loc de muncă, este deja o obligaţie legală de mult timp şi datoria dumnealui e să verifice asta. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Manea, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur că în această ordonanţă de urgenţă apar, pentru prima dată, spun eu, o serie de condiţionalităţi pentru primirea venitului minim garantat.

Într-adevăr, venitul minim privind incluziunea se constituie atât din alocaţia pentru susţinerea familiei, cât şi din venitul minim garantat care este acordat familiilor, potrivit Legii nr. 292/2011.

Partea bună este cea legată de faptul că persoanele care erau asistate social - şi, din cadrul comunităţii pe care o reprezint nu sunt puţine, sunt foarte mulţi beneficiari de VMG - acum vor fi condiţionaţi să devină cetăţeni activi, cu referire la ocuparea locurilor de muncă pe piaţa forţei de muncă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Turcan Raluca, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Astăzi votăm venitul minim de incluziune, pentru că, în calitate de ministru, am scos de pe hold o lege votată în anul 2016 şi la care s-a lucrat foarte mult în Parlamentul României şi am introdus-o în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, devenind astfel obligaţie pentru Guvernul aflat în momentul de faţă în mandat.

Aşadar, prin acest venit minim de incluziune încercăm să aducem un sprijin în plus celor care sunt foarte amărâţi în România.

Din nefericire, în momentul de faţă, noi, ca stat, facem foarte puţin în continuare pentru amărâţii din România.

Dacă mă uit pe cifre, avem 6,2 milioane de persoane deprivate din punct de vedere material, iar rata deprivării materiale severe este de 15,2%.

Aşadar, creşterea numărului de beneficiari de sprijin din partea statului şi creşterea cuantumului pe care statul îl oferă acestor beneficiari, acestor oameni amărâţi, reprezintă un ajutor. Şi este bine că în sfârşit am îndeplinit acest jalon PNRR şi vor creşte şi cuantumul şi numărul de beneficiari.

Dar, în acelaşi timp, nu putem să ne permitem să ne oprim aici, dacă nu vom ajunge ca asistenţa socială în România să urmeze beneficiarul, aşa cum funcţionează în sănătate, în educaţie, şi toţi banii pe asistenţă socială să se ducă exact acolo unde sunt cei în nevoie, aceştia să fie identificaţi în modul cel mai corect, să creştem numărul de asistenţi sociali în cadrul primăriilor şi în felul acesta radiografia statului cu privire la cei care sunt în nevoie să fie una exactă.

Tot în acest proiect am reuşit să includ ca obligaţie în PNRR şi faptul ca bazele de date, în momentul în care radiografiem segmentele de oameni în nevoie, să fie suprapuse...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să finalizaţi...

Doamna Raluca Turcan:

...pentru că nu putem...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

...să ne uităm doar la o declaraţie stufoasă privind venitul... ajutorul social, venitul minim garantat, şi să nu ne uităm şi pe bazele de date de la ANAF sau pe bazele de date de la primării. Şi, în felul acesta, când vii cu un ajutor, acesta, da, să valoreze şi să-i ajute pe oamenii respectivi să trăiască decent.

Acesta este un plus care figurează prin... fiind votat un amendament pe care l-am discutat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Închei spunându-vă că este un pas înainte.

Dar, vă rog, asistenţa socială trebuie reformată.

Şi sper ca al patrulea jalon în PNRR, pe care l-am inclus când eram ministrul muncii, să fie îndeplinit cât mai rapid - termenul este finalul acestui an -, astfel încât, da, statul român să-şi trateze decent şi civilizat oamenii aflaţi în nevoie.

Nu în ultimul rând, impactul acestei măsuri este unul semnificativ. O mare parte din aceste ajutoare se plătesc de primării. E foarte important ca decidenţii, cine vor fi ei în momentul când se va face bugetul pe anul 2023, să aloce banii de asistenţă socială la primării, astfel încât aceste ajutoare să poată să fie plătite.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Tanasă Dan, AUR, vă rog. (Vociferări.)

Aşa apare aici, că vreţi să interveniţi. (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Era doamna ministru, de aceea... (Se referă la doamna deputat Victoria-Violeta Alexandru.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

La sfârşit.

Domnul Dan Tanasă:

A, da, corect, corect, corect, scuze!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Uite, acesta e momentul în care ai imaginea demagogiei în politica românească!

Să te lauzi, să vii, ca ministru, după atâţia ani de zile în politică, atâţia ani în care ai activat în politică şi ai activat la cel mai înalt nivel în politică!

Peste 6 milioane de români au plecat din România şi acum vii la pupitrul... vii la microfonul Camerei Deputaţilor şi spui că dai venit minim de incluziune la câte... alte 6 milioane de români!

Adică acesta este felul în care face politică PNL-ul, bineînţeles, cot la cot cu UDMR şi cu PSD - ţine-i pe oameni în sărăcie şi dă-le tichete, pentru căldură, pentru aia, pentru aia, dă-le tichete, dar ţine-i în sărăcie!

Este ruşinos, este ruşinos că după 33 de ani de guvernare PNL-PSD-UDMR, 6 milioane de români, milioane de români au nevoie de venit minim de incluziune, alte câteva milioane de români au nevoie de sprijin pentru facturi la încălzire, alte câteva milioane au nevoie de sprijin pentru alimente de bază!

Asta este ruşinos, nu e un titlu de glorie!

Asta ca să nu mai spun, repet, că sunt deja - statul român a recunoscut oficial - 6 milioane de români care au plecat din România pentru că, pur şi simplu, nu se poate respira aici cu o guvernare PSD-PNL-UDMR. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna deputat Alexandru, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Eu am să fiu foarte scurtă.

Eu sunt pentru muncă, stimaţi colegi.

Eu sunt pentru a le da un semnal angajatorilor care îşi caută cu disperare forţă de muncă. Dacă intraţi în contact cu dânşii, aţi auzi chiar de la dânşii că îşi caută cu disperare oameni să muncească.

Eu sunt pentru a nu da un semnal de creştere a cuantumului şi de mărire a numărului celor care beneficiază de asistenţă socială, sunt pentru scăderea, orientarea exclusiv pentru cine se dovedeşte, fără formulare de o sută... de acestea, formulare din acestea, complexe, care dau o marjă primarului să încadreze la floare, la găină, la... dacă are maşină etc.

Sunt pentru a face odată ordine - şi aş fi făcut, dacă nu venea pandemia, în 2020 - şi orientarea exclusiv către cei care realmente nu pot.

În acest moment ne facem că nu vedem. Oamenii din business îşi caută forţă de muncă, iar noi încurajăm plata şi mai mare şi mai multă, pentru cât mai multe persoane, de ajutoare şi de tipuri de sprijin social.

Noi o luăm pe direcţia greşită, să ştiţi.

Discursurile acestea, cu îmi smulg haina, îmi dau cu sacoul jos, de grija omului amărât, "Amărâţii noştri...!", sunt nişte discursuri populiste.

Îi identifici pe aceia care într-adevăr au nevoie şi tu, primar, faci ceva concret, nu 142 de lei, cât e venitul minim garantat, sau 160, faci ceva concret.

Faci prin PNRR, introducând servicii sociale, care înseamnă masă, care înseamnă sprijin medical, care înseamnă orice fel de sprijin pentru cine într-adevăr nu mai poate şi nu poţi să fii o brută, să-i ceri să muncească.

Dar noi acum facem populism, să ştiţi.

Noi acum dăm un semnal că trebuie să stai cât mai neîncadrat în piaţa muncii, că vine, sub o formă sau alta, se măreşte, politicienii vor şi ei voturi, se măreşte sprijinul, stai acasă, că se găseşte o formulă cât să câştigi mai mult decât cel care munceşte.

Prin urmare, eu sunt pentru muncă. Sunt pentru a-i încuraja pe aceşti oameni nu să se ducă să-şi ia o adeverinţă...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

...de la ANOFM, ci realmente de a fi sprijiniţi, că au nevoie de sprijin, să meargă către angajatorii care îi aşteaptă cu braţele deschise, că au nevoie de oameni să muncească.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.