Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.131/2005 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.19 alin.1 din Legea nr.102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

Suntem în procedură de urgenţă.

Are cuvântul reprezentantul iniţiatorului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Ciocânea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt Adrian Ciocânea, secretar de stat în Ministerul Integrării Europene.

Legea nr.102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal reprezintă o măsură de importanţă deosebită în îndeplinirea criteriilor de aderare a României la Uniunea Europeană.

Întârzierea înregistrată în numirea, de către Senatul României, a preşedintelui şi, în consecinţă, faptul că această nouă instituţie nu a putut prelua activitatea de protecţie a datelor în legătură cu persoanele cu privire la aceste activităţi, de la Avocatul Poporului, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a legii, a creat necesitatea ca Avocatul Poporului să îndeplinească în continuare atribuţiile de protecţie a persoanelor cu privire la prelucrarea datelor de care am vorbit, până la devenirea operaţională a autorităţii.

Faţă de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de lege anexat, în vederea aprobării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru prorogarea termenului prevăzut la art.19 alin.1 din Legea nr.102/2005, pe care-l supunem Parlamentului spre aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul preşedinte Andon. Aveţi cuvântul.

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Obiectul de reglementare, aşa cum a prezentat şi reprezentantul iniţiatorului, este prorogarea necesară datorită dificultăţilor practice de aplicare a prevederilor art.19 din Legea nr.102/2005, mai exact art.19 alin.1.

Comisia, în pregătirea analizei, a beneficiat, pe lângă avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Dezbaterea a avut loc în şedinţa din 7 decembrie 2005, într-un cvorum de 20 de parlamentari prezenţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În unanimitate, membrii comisiei au hotărât să propună plenului adoptarea acestui proiect de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar legea se înscrie în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Domnule preşedinte, vă rog să faceţi şi propunerile pentru durata dezbaterilor.

Domnul Sergiu Andon:

Revenim la cutuma minutului unic pe articol.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt obiecţii la această propunere? Nu sunt obiecţii.

Propunerile au fost aprobate.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii.

Dacă sunt obiecţii? Vă rog.

Domnul deputat Marcu.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am vrut de mai multe ori să iau cuvântul, în dorinţa de a face exprimarea cât mai uşor de înţeles pentru oameni, ca să poată reţine ceea ce li se impune a îndeplini prin lege şi, fiind împotriva unor termeni juridici preţioşi şi adesea ridicoli şi de cele mai multe ori de neînţeles, am vrut să aduc cât mai aproape de înţelegerea oamenilor, care nu sunt absolviţi de sancţiuni dacă nu cunosc legea în aplicarea căreia greşesc, aş propune înlocuirea cuvântului "prorogare" cu cuvântul "prelungire". De ce este atât de preţios cuvântul acesta folosit, când este mai simplu "prelungire", ca să-l înţeleagă toată lumea?!

Mai aud aici nişte termeni din aceştia ridicoli: "pe cale de consecinţă". Ce-i aia "pe cale de consecinţă"? - "în consecinţă". Şi câte alte minuni!

Aş ruga, deci, juriştii care vor să impună câştiguri mai mari asupra celor pe care-i reprezintă în instanţă, folosind limbaje din acestea preţioase şi impresionând, dar din care mulţi nu înţeleg mai nimic, probabil nici ei, dar obişnuiţi fiind cu ei, cred că exprimă ceea ce probabil nici ei nu ştiu că e corect sau nu, să înţeleagă dorinţa noastră de a folosi astfel de termeni, încât să fie accesibili poporului. Legea este făcută pentru popor, nu pentru nişte avocaţi preţioşi, prin instanţe.

De aceea, vă rog, domnule preşedinte, să aprobaţi, cu supunerea la vot, înlocuirea cuvântului "prorogare" cu "prelungire"; este mai româneşte, este mai simplu. Dacă nu cumva "prorogare", vă spun, eu nu cunosc termenul, îl aud mereu, dar aud mereu mulţi termeni şi sunt convins că mulţi, la fel ca mine, nu înţeleg esenţa lor, dacă are un termen complet diferit decât "prelungire", revin; dar, dacă nu, rămâne "prelungire".

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Sigur, nu este o intervenţie prin care vreau, Doamne fereşte!, să dau lecţii cuiva, sau ..., dar vreau să informez. Într-adevăr, ideea este de prelungire a unui termen. În legea iniţială era o dată la care trebuia să intre în vigoare instituţia; era un termen prevăzut în lege, "termenele" prevăzute în lege, noţiunea respectivă este de "prorogare" a termenului, pentru că noi nu "prelungim". Într-adevăr, prelungim o perioadă de timp, dar, de fapt, noi modificăm un termen din lege. Şi, atunci, se prorogă acel termen. Aşa este prevăzut din punct de vedere juridic, însă noţiunea clară este de prelungire a unei perioade. Dar, fiind vorba de un text de lege - colegii mei sunt de acord -, cred că este corect, deşi dumneavoastră, din punct de vedere al înţelegerii lucrurilor, aveţi dreptate.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnule preşedinte Andon, vreţi să mai adăugaţi ceva? Nu. Bun.

Şi din punctul meu de vedere este corect. Termenul acesta "prelungire" presupune ceva care este în funcţiune şi continuă după aceea, sau durata se extinde. Aici, structura respectivă n-a intrat în funcţiune şi, atunci, se prorogă termenul până la care poate să înceapă acţiunea respectivă.

În sfârşit, până la urmă, este o chestiune de terminologie. Sunt de acord, în măsura în care putem să găsim termeni mai accesibili, să facem acest lucru. Dar, deocamdată, din câte am înţeles şi punctul de vedere al comisiei şi al colegilor din comisie este pentru păstrarea acestui termen.

Deci, vă întreb încă o dată dacă sunt obiecţii în ceea ce priveşte titlul? Nu sunt obiecţii.

Titlul legii este aprobat.

Stimaţi colegi, continuăm cu articolul unic.

Vă rog să verificăm din nou prezenţa şi să trecem la vot.

Puteţi verifica prezenţa. Vă rog să şi votaţi. Vă mulţumesc.

Rezultatul votului: 150 de voturi pentru, 10 împotrivă, 9 abţineri; 4 colegi n-au participat la vot.

Articolul unic a fost aprobat.

Vă rog să facem şi un vot final. Este o lege ordinară.

Vă rog să vă înregistraţi prezenţa.

Şi, acum, trecem la vot.

Vă mulţumesc.

Rezultatul votului: 152 de voturi pentru, 8 împotrivă, 7 abţineri; doi colegi nu au participat la vot.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Vă mulţumesc.