Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

Punctul 26, Propunerea legislativă privind completarea şi modificarea alineatului 1 al articolului 269 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii.

Legea are caracter organic. Proiect respins de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru muncă. Suntem Cameră decizională.

Invit iniţiatorul dacă doreşte să-şi susţină proiectul. Domnul deputat Marian Paveliu, vă rog.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Stimaţi colegi,

În esenţă, această propunere legislativă vizează introducerea unei prevederi care să certifice faptul că instanţele judecătoreşti care judecă conflictele de muncă pot acorda şi sancţiuni sau despăgubiri materiale în ceea ce priveşte daunele morale.

În momentul de faţă, mai ales datorită experienţei anterioare anului 1989, această prevedere, deşi este posibilă această posibilitate, deşi se poate pune în practică, nu se pune, pentru că, repet, înainte de 1989 nu exista această uzanţă şi majoritatea instanţelor preferă să nu se pronunţe pe asemenea cereri.

De asemenea, o altă parte a instanţelor preferă să trimită petenţii către instanţe de drept civil, şi nu la cele abilitate să judece conflictele de muncă.

De aceea, deşi această prevedere ar putea fi privită ca redundantă, ea nu face decât să stabilească în mod concret că această despăgubire pentru daunele morale este admisibilă în procesele de muncă. În caz contrar, se întâmplă ceea ce vedem foarte adesea: un angajator, care vrea să scape de un angajat mai mult sau mai puţin incomod, îi desface contractul de muncă şi îşi asumă doar riscul de a-i plăti salariul pe perioada respectivă, pe o lună, pe două, pe trei, până când respectivul renunţă sau se judecă cu instituţia.

Introducerea daunelor morale, pentru că numai stresul în sine de a te prezenta la un asemenea proces este un stres, va face ca angajatorii să se gândească de zece ori înainte de a desface, în mod abuziv, un contract de muncă.

De aceea, vă solicit să susţineţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Raportul comisiei, domnul preşedinte Barbu, vă rog.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege privind modificarea alin. (1) a art. 269 din Legea nr.53/2003 privind Codul muncii face parte din categoria legilor organice. A fost respins de Senat şi a fost adoptat de Comisia pentru muncă din Camera Deputaţilor, cu modificări, aşa cum sunt ele prevăzute în amendamentele admise la prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Intervenţii la dezbateri generale. Domnul deputat Calimente, aveţi cuvântul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Problema raporturilor de muncă dintre angajat şi angajator este o problemă veche. Dar cred că în societatea pe care vrem noi s-o construim, şi anume în capitalism, a pune astfel problemele, mie mi se pare puţin deplasat. Orice angajator are nevoie de oameni buni şi de oameni calificaţi. Eu nu cred că există angajator în lumea asta, care are un om de valoare şi să vrea să-l dea afară.

Prin reglementări de tipul celor pe care le recomanda colegul nostru dinainte, nu-i apărăm decât pe cei care se fac că muncesc: aşa cum era înainte de '89, când noi ne făceam că muncim şi ei se făceau că ne plătesc.

Cred că aceste lucruri trebuie rezolvate în sensul în care trebuie protejat şi interesul angajatului şi interesul angajatorului, dar nu în detrimentul angajatorului şi a-l obliga să ţină la locul de muncă un om care nu corespunde. Pentru că vă spun, în condiţiile de astăzi, când există chiar pe piaţă o lipsă de forţă de muncă calificată, când există o bătălie şi pentru manageri foarte buni pentru firmele multinaţionale care funcţionează în România, nimeni nu este nebun să-şi dea afară un angajat foarte bine pregătit, un om care-şi execută toate sarcinile pe care le are. Sunt, sigur, daţi afară cei care nu corespund sau cei care sunt prinşi cu alte activităţi în cadrul firmelor respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Domnul deputat Paveliu.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Sunt nevoit să intervin pentru a explica colegului meu că merge pe o ipoteză falsă.

Deci nu este vorba de acele persoane care sunt concediate în mod legal şi în cazul cărora angajatorul a demonstrat că a respectat procedurile şi că avea motive să le desfacă contractul de muncă. Nu! Este vorba de persoanele care sunt concediate în mod ilegal şi nejustificat, iar în această a doua variantă a demonstraţiei este vorba numai de posibilitatea, nu şi de obligativitatea instanţelor de a acorda despăgubiri pentru daunele morale.

Deci, încă o dată subliniez, este vorba de o prevedere care permite instanţelor, în mod expres, să permită - subliniez - este o chestiune de opţiune, în funcţie de situaţie, în funcţie de fiecare situaţie, deci permite instanţelor, celor cărora li se desface în mod abuziv contractul de muncă să li se acorde şi daune morale dacă, într-adevăr, au fost prejudiciaţi moral.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Sanda, vă rog.

Domnul Victor Sanda:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Am dat angajatorului - eu nu ştiu, legea este bună; amendamentul este bun, este rău, rămâne de văzut -, am dat angajatorilor 34 de organe coercitive, care-i pot controla, care-i pot trimite în Procuratură şi să declanşeze o anchetă.

Acum venim şi cu daune morale. S-ar putea să-i ajutăm să intre în faliment cât mai repede.

Eu nu spun că acest amendament nu-şi are rolul lui, la prima vedere, dar se pare că România de la colţul străzii nu este asta pe care o gândim noi aici. Noi gândim totul teoretic. Vreau să vă spun că în România, în momentul acesta, este o criză de forţă de muncă cum rar s-a întâlnit.

Am obligat angajatorul, societăţile comerciale, să plătească primele zece zile de spitalizare sau de concediu medical sau de scutiri medicale. Haideţi să ne uităm, să vedem câţi se îmbolnăvesc nouă zile. Noi aducem amendamente plecând de la nivelul teoretic al problemei. Părerea mea este că să mergem şi cu ochii deschişi, să vedem ce se întâmplă, pentru că angajatorii, în momentul acesta, au mari probleme şi trebuie să ţinem cont de acest lucru.

Dacă totdeauna le dăm de lucru cu instanţe, cu tot felul de controale, cu tot felul de suspiciuni, îi apăsăm, nu este bine. Noi nu putem să ne dezvoltăm. Unde este concurenţa? Eu nu spun că muncitorii şi angajaţii nu trebuie protejaţi, dar haideţi să vedem până la ce limită putem să protejăm spre bunul mers al lucrurilor, nu în detrimentul unuia sau altuia.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Pantelimon Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aparent proiectul de lege este util, necesar şi vine să acorde o protecţie în plus salariaţilor.

Domnul Paveliu spunea aici că prevederea pare redundantă. Aşa este, domnule deputat. După părerea mea ea este inutilă. Este inutilă pentru că nimic nu opreşte instanţele de judecată să acorde aceste despăgubiri morale. Este adevărat că, înainte de 1990, nici măcar în civil doctrina de specialitate n-a acceptat acest punct de vedere, dar, după 1990, doctrina de specialitate, dar şi practica judecătorească au spart gheaţa şi se impune, din ce în ce mai mult, ca o practică curentă acordarea despăgubirilor morale.

Aşadar, nu trebuie să venim cu o reglementare în plus, repet, inutilă, atâta timp cât instanţele pot face acest lucru şi pe mine m-a surprins şi poziţia - hai să zicem - dubitativă a Ministerului Muncii, vizavi de acest proiect de lege.

Ar mai fi un considerent şi cu asta închei, domnule preşedinte, cred că, după 1990, toată lumea recunoaşte, construim o societate capitalistă, dar cu o mentalitate aproape socialistă. Cred că prea mult încorsetăm angajatorii. Hai să respectăm acest principiu care este universal valabil în lumea capitalistă a mobilităţii forţei de muncă. Hai să dăm această posibilitate dincolo, sigur, de anumite aspecte, care ţin de protecţie a celor două părţi ale contractului individual de muncă şi să nu le mai încorsetăm în reglementări extrem de strâmte, care, până la urmă, dăunează raporturilor juridice de muncă şi dezvoltării societăţii în general.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

(Domnul preşedinte de şedinţă, Bogdan Olteanu se adresează domnului deputat Marian Sorin Paveliu.)

Domnule deputat, dacă sunteţi de acord vă dau cuvântul la sfârşit, că mai există o luare de cuvânt. Vă dau la final, dacă sunteţi de acord.

Domnul deputat Buda.

Domnul Daniel Buda:

Domnule preşedinte,

La prima vedere, într-adevăr, domnul Manta ar avea dreptate, pentru că într-adevăr, instanţele, în mod normal, au această posibilitate să dea şi ele daune morale. Însă, atâta vreme cât în vechea formulare există această expresie că se pot acorda despăgubiri materiale, fără să fie precizate în mod expres şi morale, unele instanţe pot să interpreteze în sensul că nu se pot da şi aceste despăgubiri. În acest sens, apreciez că această prevedere, această modificare sau această completare este bine venită şi chiar cred că trebuie să fie adoptată.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Îl invit pe domnul iniţiator, Marian Paveliu.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Câteva precizări.

În primul rând că în lege este menţionată posibilitatea despăgubirilor materiale, dar numai pentru prejudiciile materiale făcute, deci nu şi pentru prejudiciile morale.

Doi la mână, în Codul civil este trecut la art. 998, dacă-mi aduc aminte, şi posibilitatea recuperării integrale a prejudiciului. Dar, practica instanţelor este ca, în clipa în care s-a terminat sau, în sfârşit, s-a ajuns cu un conflict de muncă la final, se resping daunele morale, invocându-se faptul că pentru aceasta, respectiva persoană, care se demonstrează că a fost concediată abuziv, ar putea să se adreseze instanţelor care merg pe Codul civil, instanţelor care nu se ocupă strict de problematica de muncă. Deci după un an, doi ani - de regulă, cam cît durează un asemenea conflict de muncă - este îndrumată persoana căreia i s-a demonstrat sau căreia instanţa i-a dat dreptate, îi spune: acum, dacă vrei, mai fă încă doi ani de proces ca să obţii daunele morale. Să ştiţi că, oricum, după experienţa Curţii Europene a Drepturilor Omului nu depăşesc mai mult de 5000 de euro, în cel mai rău caz.

Deci, în mod categoric este vorba doar de o răsplată morală a faptului că omul a fost concediat abuziv şi că a fost târât prin tribunale doi ani de zile şi că i s-a pus la îndoială competenţa sau justeţea.

Asta este tot.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii? Nu mi sunt intervenţii. Am finalizat dezbaterile generale.

Trecem la dezbateri pe articole.

Dacă la punctul 1, titlul legii există obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2. Obiecţii, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Adoptat.

Punctul 4. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.