Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

9. Deci, vă supun discuţiei, încă o dată, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. Sunt 52 de amendamente...

Lăsaţi-o aşa acum, nu mai fiţi atât de... Ajung şi la Legea cu intabularea. S-a aprobat, s-a ... vă rog frumos.

Dacă aveţi observaţii la Capitolul de amendamente admise de la punctul 1 la punctul 52? Iniţiatorul nu este aici? A, doamna Sava este aici. Vă rog, doamnă Sava.

Doamna Otilia Sava (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta propunere legislativă vine în întâmpinarea programului legislativ al Guvernului pentru 2013-2016 care prevede modificarea cadrului normativ privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, ca urmare a transformărilor ce au avut loc în ultimii 8 ani. Precizăm că în această perioadă Legea de organizare şi funcţionare a ministerului nu a mai suferit nici măcar o modificare.

Prin prezentul proiect de lege, pe care Ministerul Apărării Naţionale îl susţine, se propune modificarea şi completarea atribuţiilor şi responsabilităţilor Ministerului Apărării Naţionale, astfel încât acestea să cuprindă totalitatea domeniilor în care instituţia militară îşi exercită autoritatea. De exemplu, în cuprinsul proiectului se propune ca Ministerul Apărării Naţionale să fie abilitat pentru a executa anumite misiuni cu caracter nonmilitar la solicitarea instituţiilor publice, care presupun măsuri şi acţiuni urgente.

Propunerea este susţinută prin faptul că armata execută astfel de misiuni neavând o acoperire legală, cele mai recente fiind intervenţiile în cazul accidentelor din Muntenegru şi Ungaria.

Reglementările despre care fac vorbire se referă la situaţii altele decât cele prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă.

De asemenea, vă aducem în discuţie faptul că în sprijinul populaţiei afectate de ninsorile abundente de la începutul anului 2012, precum şi 2013 au fost colectate şi distribuite cantităţi semnificative de produse alimentare şi produse nealimentare către populaţiile izolate din judeţele afectate.

De asemenea, forţele şi mijloacele Statului Major al Forţelor Aeriene au executat în cursul anului 2013 misiuni de transport aerian cu caracter umanitar: şase misiuni interne pentru transportul persoanelor grav bolnave şi personalului medical aferent, ca şi şase misiuni externe pentru transportul persoanelor implicate în accidente de circulaţie din Ungaria şi Muntenegru.

Având în vedere că prezentul proiect de lege nu presupune creşteri financiare şi, de asemenea, că răspunde nevoilor de organizare ale Ministerului Apărării Naţionale, susţinem acest proiect şi vă rugăm şi pe dumneavoastră să acordaţi votul favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Mircovici, din partea Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, vă rog.

Doamna Sava, dacă nu aţi fost atent, vă rog frumos, să fiţi mai atent data viitoare.

Domnul Niculae Mircovici:

Raport asupra Propunerii legislative de modificare a Legii nr.346/2006. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Obiectul de reglementare este cel prezentat de doamna secretar de stat. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La dezbateri au participat doamna secretar de stat Otilia Sava, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii la Ministerul Apărării Naţionale. Au participat 16 din cei 26 de membri ai comisiei şi, în urma dezbaterii, comisia, cu majoritate de voturi, a hotărât să propună plenului Camerei, adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.346, cu amendamentele cuprinse în anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă aveţi... din partea grupurilor politice parlamentare, domnule Scutaru, vă rog.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Punctul de vedere al liberalilor este împotriva acestui proiect de lege şi vă dau şi explicaţiile necesare. Dincolo de bunele intenţii, pe care le-a enumerat doamna secretar de stat, nu am primit informaţii în plen şi nu am primit un răspuns rezonabil privind justificarea reală a două modificări importante în structura Ministerului Apărării. Apare un departament pentru înzestrare şi logistică care gestionează tot ceea ce ţine de înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale, condus de un civil sau un militar. Este prima dată când o lege specifică această dualitate.

De ce nu s-a menţionat clar că e vorba de un secretar de stat civil sau de ce nu s-a menţionat clar că este vorba de un militar?

În cazul în care vorbim de un militar, acesta va fi numit de primul-ministru. La fel se întâmplă şi cu şeful informaţiilor militare care prin acest proiect de lege este tot numit de primul-ministru, la propunerea ministrului. Până acum, doar ministrul apărării făcea această propunere. Chiar nu aveţi încredere în propriul ministru al apărării? De ce este nevoie de această modificare legislativă prin care tot ceea ce ţine de informaţii departamentale trece la primul-ministru ca numire. Aţi făcut lucrul acesta la interne, faceţi lucrul acesta şi la Ministerul Apărării Naţionale.

Din aceste considerente, Partidul Naţional Liberal votează împotriva acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Foarte bine faceţi.

Vă rog, domnul Oajdea, din partea PP-DD-ului şi se pregăteşte domnul Tinel, din partea PDL-ului.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu nu susţine acest proiect de lege pentru că se introduce un centralism excesiv fără să se justifice de ce. Din câte ştiu, şi cel puţin aşa ar fi normal, ministrul apărării face parte din cabinet şi, prin urmare, este pus acolo cu acceptul primului-ministru. Nu văd de ce până acum acest şef era numit de ministrul apărării, cu avizul CSAT, evident, iar acum trebuie să fie numit de primul-ministru. Centralismul excesiv nu cred că duce la nimic bun. Ba, mai degrabă, poate să scape din vedere oamenii profesionişti, poate să numească în loc oameni pe criterii politice. Nu cred că e normal.

Pe de altă parte, consider că este absolut normal ca Ministerul Apărării Naţionale să poată să-şi facă ordine în ministerul pe care îl conduce. Nu cred că primul-ministru, oricât de competent ar fi, se poate descurca la toate, nu cred că se poate ocupa şi de problemele de la interne, şi de cele de la apărare, şi de cele de la educaţie şi aşa mai departe, pentru că, dacă ar fi aşa, atunci cred că ar fi bine să facem o economie şi să facem Guvernul format doar din premier, şi atunci toate lucrurile s-ar rezolva şi ar răspunde doar el.

Acestea sunt motivele pentru care nu putem susţine un asemenea proiect de lege. Nu s-au dat explicaţiile pentru această modificare, nu s-a spus de ce ar veni în ajutorul cuiva această modificare, de ce ar fi benefică.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog, domnule Tinel. Aplauze îndelungate, domnule Oajdea.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am în faţă expunerea de motive a acestui proiect de act normativ şi la iniţiatori identific: Gabriel Oprea, preşedintele UNPR-ului; Mircea Duşa, actualul ministru al apărării, care nu mai are încredere în atribuţiile Domniei Sale la ministerul apărării; domnul Ion Mocioalcă, care este preşedintele Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională PSD şi domnul Ilie Sârbu, tatăl-socru al ginerelui, care propune modificarea Legii nr.346 în sensul creşterii competenţelor ginerelui, primul-ministru. Cele două modificări importante...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Tinel...

Domnul Tinel Gheorghe:

...sunt la art.10 şi la art.13.

Domnul prim-ministru nu e mulţumit cu Serviciul de informaţii al Ministerului de Interne, vrea şi apărarea, de ce să nu le aibă pe toate? Că, vorba aceea, ce nemulţumire există în momentul de faţă pe vechea formă legislativă? De ce trecem serviciile militare la primul-ministru? Care este argumentul? Că aici este toată cheia acestui act normativ. Cine vrea să controleze absolut totul în ţară, vă întoarceţi la politica până în ’89, când unul singur în ţară controla totul? Asta este politica partidului-stat!

PDL nu susţine acest proiect de act normativ, stimaţi colegi, în forma în care dumneavoastră îl gândiţi şi-l propuneţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Domnul Emacu.

Domnul Gheorghe Emacu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Acum câteva zile aniversam 10 ani de la intrarea României în NATO şi activităţile s-au succedat într-un mod frumos şi fericit pe durata unei săptămâni întregi, iar la multe dintre acestea şi dumneavoastră aţi avut plăcerea să participaţi.

Ce se întâmplă? Au trecut nişte ani de când România a intrat în NATO, realităţile lumii s-au schimbat între timp, vedeţi şi dumneavoastră ce se întâmplă în jurul graniţelor ţării noastre, dacă vreţi, doar atât, şi, în acest context, eu îmi îngădui să felicit atât iniţiatorii, cât şi Ministerul Apărării Naţionale pentru propunerile de modificare a Legii nr. 346. Era o necesitate dictată nu numai de exterior sau de condiţiile pe care România trebuie să le îndeplinească în NATO. Erau o necesitate şi realităţile României, unde armata, o instituţie în care românul are cea mai mare încredere de-a lungul timpului, are ca misiuni pentru ceea ce înseamnă salvarea de vieţi, sprijinirea populaţiei în situaţii de criză şi în situaţii delicate.

Sunt două chestiuni care au fost discutate ceva mai intens şi în cadrul comisiei, ieri, al Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, deşi toată lumea, până la urmă, a fost convinsă. Prima era legată de necesitatea unei funcţii, fie de militar, fie de civil, pentru conducerea Departamentului logistic.

Vreau să vă spun dintr-o experienţă şi proprie, dar mai ales din ceea ce se întâmplă în armatele NATO, în mod deosebit în cea a Statelor Unite ale Americii. Acest departament care se ocupă de achiziţionarea nu numai a lucrurilor comune, să spunem, se ocupă şi de achiziţionarea de produse speciale specifice armatei...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Emacu, vă rog să vă apropiaţi de sfârşit.

Domnul Gheorghe Emacu:

Mulţumesc.

Înseamnă să poată fi condusă de un militar cu experienţă, un militar care poate şi este apropiat de ceea ce înseamnă fenomenul achiziţiilor în armată. 2. referitor la numirea şefului Departamentului pentru informaţii de către primul-ministru, la propunerea ministrului apărării naţionale, eu consider că este un lucru extraordinar de bun, pentru că şi din punct de vedere politic există un consens mai larg, aşa încât nu mai spun că pentru numirea lui este necesar, desigur, şi avizul CSAT. Este o măsură în plus de credibilitate şi de forţă politică care se dă acelei propuneri.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bejinariu, o problemă de procedură. Vă rog.

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă uitam la colegii noştri din opoziţie că sunt foarte iritaţi şi pun foarte multă pasiune pe acest proiect de modificare a legii. Şi aş vrea să-i amintesc colegului nostru de la PDL că totuşi a omis un lucru, şi anume faptul că mai există un iniţiator pe acest proiect de lege. Cel puţin eu am văzut că sunt şase iniţiatori, din care trei au fost implicaţi şi sunt implicaţi în conducerea Ministerului Apărării Naţionale. Şi vorbesc aici de domnul Oprea, domnul Dobriţoiu de la PNL, domnul Duşa, actualul ministru, şi mă gândesc că sunt în măsură şi au expertiză în ceea ce priveşte Ministerul Apărării Naţionale. Deci, prin faptul că au adus aceste modificări acestei legi, mă gândesc că sunt bine-venite şi cred că nu... să lăsăm pasiunea la o parte şi să votăm cu toată încrederea propunerea celor trei colegi ai noştri sau şase, care sunt acolo.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog, domnule Scutaru, vă rog.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc. Tot pe procedură, ca şi domnul Bejinariu, aş vrea să vă precizez faptul că domnul senator Dobriţoiu a făcut o solicitare la Biroul permanent al Senatului prin care îşi retrage calitatea de coiniţiator şi aş vrea să vă precizez, deci nu are un lucru, acest proiect de lege nu are nimic, nicio legătură cu ceea ce se întâmplă lângă graniţa României. Deci nu este determinat nici de situaţia din Ucraina, este determinat doar de concentrarea puterii în mâna unui singur om. S-a întâmplat lucrul ăsta la Ministerul de Interne când şeful DGIPI şi adjunctul sunt numiţi de primul-ministru, se va întâmpla cu şeful poliţiei care va fi numit tot de primul-ministru, e proiect de lege prin care STS-ul să treacă la interne.

Şi vă mai spun un lucru, dacă tot vorbim de 10 ani de la intrarea României în NATO şi de Armata Română, nu credeţi că ar fi fost cazul ca premierul să-l demită pe consilierul său, pe domnul Blănculescu, care a avut vineri o şarjă şi împotriva aliatului american, şi împotriva scutului de la Deveselu. Nu mai folosiţi dublul limbaj! Dacă, într-adevăr, consideraţi că este important parteneriatul strategic şi statutul de membru NATO, arătaţi că ştiţi să să demiteţi un om care a făcut deservicii de imagine României pe acest subiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog.

Domnule Niţă, procedură şi nu mai dau cuvântul nimănui, trecem mai... A, domnul Mircovici pe urmă.

Aveţi un minut, domnule Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Da. Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu este prima dată - eu sunt parlamentar la primul mandat - şi nu este prima dată când colegi din opoziţie vin şi depăşesc argumentele politice în discuţii şi în dezbateri şi atacă familii.

Am rugămintea, domnule preşedinte, ca atunci când un coleg, indiferent de funcţia pe care o deţine, vine la acest microfon al Parlamentului şi atacă familiile oamenilor politici, lucru care nu se face şi care cred că nu este deontologic şi nu este permis în niciun fel de dezbatere să se întâmple, să le opriţi microfonul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog, domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este pentru prima dată de când eu sunt în Parlament din 2004, când observ atâta pasiune la o temă care vizează direct siguranţa naţională a României.

Vă reamintesc ceea ce am spus în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale la sesiunea solemnă consacrată aniversării a 10 ani de la intrarea în NATO.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale consideră ca o preocupare de bază apărarea naţională a României, pentru că a fost factor constitutiv al creării acestei ţări la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918.

Faptul că unii dintre colegi au pus problema din punct de vedere politic, nefăcând parte din Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, este explicabil, dar surprinzător pentru mine este că unii dintre colegii din Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care de fiecare dată au avut o poziţie echidistantă şi de mare interes pentru subiectul principal, respectiv asigurarea securităţii naţionale a României, au pus o problemă care poate fi interpretată din punct de vedere politic.

Eu am fost militar de carieră 39 de ani. Este extrem de important pentru un militar, care se găseşte pe o anumită poziţie de responsabilitate, să aibă puterea actului de decizie atunci când funcţionează armata într-o democraţie. Nu putem vorbi de centralizare excesivă atunci când vorbim de apărarea naţională. Ea este organizată pe principiul unităţii de comandă şi acţiune. Forţa armatei constă în lipsa democraţiei, aşa cum este înţeleasă ea în alte zone.

Pe de altă parte, în momentul în care vorbim de un secretar de stat la Departamentul de înzestrare, de exemplu, dacă este civil este secretar de stat. Poziţia de secretar de stat îi dă o altă putere decât cea pe care o are şeful logisticii armatei în momentul de faţă. El ce vrea să exprime exprimă numai prin ministru. Secretarul de stat are putere mai mare. Dacă este militar, spune legea, că este numit de primul- ministru, da, este numit de primul-ministru, evident, la propunerea ministrului apărării naţionale, dar are o altă poziţie ca forţă faţă de cineva care este numit de ministrul apărării naţionale.

Vă rog, în acest sens, să înţelegem această problemă şi aşa cum este şi în alte armate care şi-au asigurat puterea şi şi-au asigurat dotarea, şeful logisticii este un rang puternic, important în armată, să asigurăm şi noi acest lucru.

Vă mulţumesc. Noi vom sprijini, Grupul parlamentar al minorităţilor va vota modificarea legislativă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Cine mai doreşte? Procedură, domnule Tinel, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu n-am făcut decât să spun aici, de la tribuna Parlamentului, ceea ce este de notorietate sau doar ceea ce este de notorietate, ştiut. Am regăsit între iniţiatori pe cineva pe care chiar l-am considerat că este într-un conflict de interese, dacă pot numi aşa, cu funcţia publică deţinută de ginerele Domniei Sale, adică de domnul prim-ministru.

Nu poţi concentra, nu poţi face o propunere care să-i aducă beneficii celui cu care tu stai zi de zi în casă şi pui la cale toate strategiile, şi politice. Ăsta e...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Tinel, cred că totuşi...

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, încă o dată, nu vreau să jignesc pe nimeni şi nu fac altceva decât să spun ceea ce este...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, vă jigniţi pe dumneavoastră, domnule Tinel, nu jigniţi pe nimeni...

Domnul Tinel Gheorghe:

Şi public, şi... da, domnule preşedinte, încă o dată, nu mă întrerupeţi când am dreptul la două minute, conform regulamentului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveţi dreptul, dar nu bateţi câmpii, totuşi.

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu, nu. Eu bat câmpiile, domnule preşedinte. Câmpii îi bateţi dumneavoastră. Să ştiţi că eu sunt de specialitate şi sunt învăţat să bat câmpiile.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi, de asta am şi spus că bateţi câmpii. Da.

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu, încă o dată spun, dacă spuneam ceva care este nelalocul lui, neadevărat, într-adevăr, înţelegeam să-mi cer scuze, dar n-am făcut altceva decât să vin să aduc în spaţiul public ceva ce este de notorietate şi cunoscut de o ţară întreagă. Iar această iniţiativă legislativă nu face altceva decât să răspundă unor comandamente, interese care n-au nicio legătură cu interesul naţional, mai ales pe cel de apărare şi siguranţă naţională.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnule Duvăz, vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că această dezbatere a alunecat în această dispută, dar vreau să-i aduc aminte colegului meu că persoanele alese, chiar dacă sunt rude, nu sunt în niciun fel de incompatibilitate. Mărturie stă familia Brătianu, în care au fost prim-ministru şi miniştri fraţi în guvernele lui Brătianu şi au făcut România Mare, domnule Tinel.

Şi cred că nimeni n-a invocat - sau poate şi atunci erau oameni care... în dorinţa de a găsi o critică fără argumente - faptul că erau fraţi. Cred că istoria noastră ne îndeamnă la o judecată mai ponderată în ceea ce priveşte o persoană aleasă, pentru că nu-i poţi interzice unui senator, fiind într-un grad de rudenie cu primul-ministru să aibă iniţiativă.

Revenind la subiectul pe care îl dezbateţi, stimaţi colegi, atât timp cât capătă rang de secretar de stat într-una din ipoteze este absolut firesc şi legal şi constituţional să fie numit de primul-ministru. Despre asta e vorba.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise?

De la punctul 1 la punctul 52, domnule Tinel.

Nu sunt observaţii. Proiectul de lege trece la votul final.