Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La punctul 9 avem Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 26 martie 2014.

Dacă din partea Guvernului...

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de act normativ se propune şi se susţine adoptarea Legii de ratificare a Scrisorii de intenţie semnată pe data de 5 martie, în cadrul unui angajament stand-by de tip preventiv.

Măsurile agreate sunt redate în documentul care face obiectul ratificării şi au în vedere elemente de politică fiscală, stimularea absorbţiei fondurilor europene, planificarea investiţiilor publice, sectorul sanitar, reforme în domeniul energiei şi al transportului şi piaţa muncii.

Având în vedere conţinutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine acest proiect de lege şi adresează rugămintea pentru adoptarea Legii privind ratificarea Scrisorii de intenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul Viorel Ştefan, vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 5 martie 2014 şi aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 26 martie 2014, transmisă cu adresa PL-x 264/2014, înregistrat sub numărul 4C-2/315 din 2 iunie 2014.

Conform prevederilor art.75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Scrisorii de intenţie şi anexele sale, semnată de autorităţile române la Bucureşti, 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 26 martie 2014.

Aranjamentul financiar acordat României semnalează comunităţii internaţionale sprijinul acordat în continuare politicilor promovate de Guvern şi asigură o rezervă, în eventualitatea apariţiei unor şocuri externe.

Având în vedere caracterul preventiv şi natura instrumentului care presupune disponibilizarea tranşelor în contul Băncii Naţionale a României şi utilizarea lor în scopul consolidării rezervei valutare, eventuala decizie de disponibilizare a sumelor împrumutului în cadrul aranjamentului stand-by de tip preventiv curent nu va avea influenţă asupra bugetului general consolidat.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 3 iunie 2014.

Din totalul de 34 de membri ai comisiei au fost prezenţi la dezbateri 32.

Menţionăm că din cauza unei constatări de ilizabilitate în traducerea în limba română din limba engleză a proiectului de lege, la solicitarea iniţiatorului, anexăm la prezentul Raport privind Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional la 26 martie 2014, varianta corectată a paginii 41 a scrisorii de intenţie.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi ale deputaţilor prezenţi la dezbateri, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie, în forma prezentată de Guvern, deci cu singurul amendament privind acea eroare materială.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă aveţi observaţii?

Doamna Andreea Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat Liberal, opoziţia, aşadar, nu va vota pentru acest proiect de lege care ratifică o scrisoare de intenţie cu FMI, pe de o parte, pentru că este caducă, pe de altă parte, pentru că la pagina 4 spune cu subiect şi predicat că se va încerca implementarea unei reduceri semnificative în a doua jumătate a anului 2014 a CAS, deşi premierul ne promite ferm că se va întâmpla acest lucru, respectiv că se amână angajarea cheltuielilor cu investiţiile şi subvenţiile în anul 2014, ceea ce s-a şi întâmplat.

Aşadar, votăm împotriva acestui proiect de lege. Şi daţi-mi voie să fac şi câteva remarci.

Politica fiscală a Guvernului Ponta este agresivă. Politica fiscală a Guvernului Ponta este greşită. Avem de-a face cu guvernul celor 36 de taxe noi şi impozite majorate, concomitent cu reducerea investiţiilor în economie, ceea ce o sufocă în totalitate.

Ce înseamnă o economie sufocată? Înseamnă că şomajul creşte şi că consumul este din păcate influenţat negativ. Într-o ţară în care nu se mai consumă carburanţi sau energie electrică, lucrurile se degradează agresiv. Concret. Consumul de energie electrică al populaţiei scade în primul trimestru al acestui an cu 2,7%, iar pe întreaga economie cu aproape 1%.

Consumul de carburant în economie scade cu peste 16 procente în luna aprilie a acestui an, după introducerea supraaccizelor la carburanţi şi scade cu 6 procente faţă de luna aprilie a anului trecut.

Comerţul cu amănuntul în România scade deopotrivă cu 3,2% în luna aprilie faţă de luna anterioară.

Mai mult decât atât, acciza suplimentară la carburanţi s-a dovedit o calamitate, nu doar pentru economie, ci şi pentru transportatori. Ea aduce un minus de 11 milioane de euro lunar, în loc să aducă un plus de 50 de milioane de euro lunar. Astfel, statul român nu a încasat 61 de milioane de euro lunar.

Ce trebuie totuşi făcut?

Partidul Democrat Liberal spune clar că în România echilibrele bugetare pot fi obţinute prin trei căi: creşterea eficienţei cheltuielilor publice prin creşterea conformării fiscale, prin reducerea taxelor şi prin îmbunătăţirea colectării veniturilor. Să dăm două exemple concrete.

Doar din TVA, unde randamentul de colectare este de 52%, faţă de 80% cât e media europeană, România nu încasează la bugetul public circa 10 miliarde de euro pe an. Dacă i-am încasa, ne-ar ajunge aceşti bani pentru a creşte cu 100 de euro, în medie, pe lună, fiecare pensie (5,4 milioane de pensionari). Ne-ar ajunge să creştem cu 100 de euro, în medie, pe lună, salariul fiecărui profesor, medic, asistent, funcţionar public (1,2 milioane de bugetari). Şi ne-ar mai rămâne bani suficienţi ca să construim 300 de kilometri de autostradă, la preţul corect, pe an.

Să luăm un alt exemplu. Cardul electronic de sănătate a cărui amânare durează de peste 2 ani de zile. De ce? Pentru că acest Guvern Ponta stimulează frauda şi furtul în sistemul medical. Aici frauda este estimată undeva între 400 şi 500 de milioane de euro pe an. Aceşti bani ne-ar fi suficienţi pentru a dubla salariile medicilor în România, ca să nu mai plece în străinătate. Dar nu o face. Din contră, amână punerea în aplicare, adică distribuirea cardului electronic de sănătate.

Avem nevoie de relaxare fiscală şi Partidul Democrat Liberal, întreaga opoziţie, mediul de afaceri, toţi cei lucizi ştiu că reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale trebuie făcută fără a se lua măsuri compensatorii sau fără a introduce noi taxe şi impozite, pentru că altfel reduci, de fapt, anulezi, de fapt, această relaxare fiscală.

Un alt punct pe care vreau să-l ating. Reforma ANAF şi a companiilor de stat a eşuat complet. Dovadă ne stă execuţia bugetară pe primele 4 luni.

Şi să ne uităm la ele. Veniturile din impozitul pe salarii şi pe venituri scad cu peste două procente în primele 4 luni ale acestui an faţă de anul trecut, deşi baza de impozitare a fost lărgită. Veniturile nefiscale scad cu aproape 11%, adică veniturile care se încasează la buget din regiile autonome, companiile de stat şi alte venituri.

Accizele au crescut, dar în structura bugetară nu s-a întâmplat nimic. Accizele reprezentau 1,1% din PIB în primele 4 luni ale anului trecut şi anul acesta reprezintă 1,2 procente. Noile direcţii de luptă antifraudă sunt ineficiente în cel mai rău caz şi corupte într-un caz şi mai rău. Taxa pe stâlp şi supraacciza la carburanţi s-au dovedit o calamitate pentru economia românească. Iar lipsa de profesionalism a Ministerului Finanţelor Publice este reprobabilă.

Cum este posibil să construieşti bugetul unei ţări pe o estimare de sub 500 de milioane de lei încasare la buget din impozitul pe clădirile speciale şi deja până în prezent mediul de afaceri spune clar că are de plătit 1,4 miliarde de lei?

Cum este posibil să întârzii cu venirea normelor de aplicare şi când le publici, să introduci o clauză derogatorie pentru unele clădiri speciale aflate în autoritatea publică sau sub administrarea autorităţilor locale? Dar nu se specifică care. Este derogatoriu, este discriminatoriu între actorii publici şi actorii privaţi.

Solicităm, aşadar, ferm abrogarea acestor taxe noi, supraacciza la carburanţi şi impozitul pe clădiri speciale, în paralel cu abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr.8 şi nr.27 din anul curent, prin care se încalcă principiul transparenţei utilizării banului public, şi anume repartizarea acestor bani publici se va face prin ordin simplu al ministrului, pe criterii pur politice.

Partidul Democrat Liberal solicită renunţarea la tăierea cheltuielilor cu investiţiile publice şi evitarea dezangajării de fonduri europene. În prezent, pe primele 4 luni ale acestui an, cheltuielile publice s-au tăiat cu 40% faţă de anul trecut, sumele primite de la Uniunea Europeană au scăzut cu 18%.

Şi trag un ultim semnal de alarmă. Pentru a evita dezangajarea fondurilor europene, în acest an trebuie să absorbim 2,8 miliarde euro. Şi am ajuns în primele 5 luni ale acestui an la 250 de milioane euro. Asta înseamnă sub 9%.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Rugămintea mea este să vă apropiaţi de final.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Aşa şi fac.

Pe partea de transporturi este cel mai mare pericol de pierdere a banilor europeni.

Şi ca să respect solicitarea preşedintelui, daţi-mi voie să vă fac o ultimă recomandare pentru următorii ani, că ştiu că anul acesta nu o să puteţi. Haideţi să trecem de la construcţia bugetului României bazat pe cash pe proiecte de investiţie. Şi dacă am putea să trecem de la project budgeting la performance budgeting, adică la bugetul bazat pe performanţă, am face cu adevărat un salt în dezvoltarea economică a României pe termen lung.

Şi nu ne-ar mai spune nici Comisia Europeană, nici FMI, nici Banca Mondială că Guvernul României este incapabil să propună politici publice şi fiscale pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog, doamna Drăghici.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş vrea să mă refer doar la ceea ce mă pricep, pentru că văd că în Parlamentul României există persoane din opoziţie care se pricep la toate şi, de fapt, la nimic.

N-aş vrea să o jignesc pe antevorbitoarea mea, este femeie, este deputat ca şi mine, dar consider că a făcut nişte afirmaţii absolut nefondate, absolut nedocumentate, absolut prohibitive pentru ceea ce înseamnă o carieră de diplomat, de deputat, de demnitar, de om care trebuie să cunoască în profunzime problemele despre care vorbeşte şi care să nu-şi permită să facă nişte afirmaţii injurioase, calomniatoare, chiar dacă sunt în contextul unei moţiuni.

În ceea ce priveşte sănătatea, să ne aducem aminte guvernele care au gestionat sănătatea înaintea Guvernului Ponta.

Să nu uităm că atunci a început declinul instituţiilor spitaliceşti, atunci a început desfiinţarea spitalelor, a început nenorocirea cu aglomeraţiile şi cu cozile la ambulatoriu, a început problema cu taxe puse pe oameni în sensul coplăţii, a început migraţia asistentelor şi medicilor, a început tăierea salariilor, a început tăierea listelor de compensate şi respectiv s-a ajuns la oameni care nu mai ştiau dacă să-şi cumpere medicamente sau pâine.

În familie fiecare dintre noi am avut atunci bătrâni, părinţi, pensionari care preferau să nu se trateze ca să poată să-şi cumpere o bucată de pâine sau un aliment necesar sau să-şi mai facă ceva, să-şi încropească la locuinţă.

Deci să nu uităm aceste lucruri, că cei care astăzi clamează că Guvernul Ponta nu gestionează bine sănătatea au făcut tot acel dezastru.

Am foarte mulţi colegi de renume bun în Oradea care datorită faptului că primeau 1.900-2.000 de lei şi voiau să fie corecţi şi cinstiţi şi să nu aibă plăţi informale, au preferat să aleagă calea emigraţiei cu familiile lor cu tot, datorită acelor guverne pe care doamna deputat le-a susţinut şi sprijinit.

În ceea ce priveşte aceste furturi enorme de care vorbeşte Domnia Sa, de milioane, miliarde, nici n-am reţinut cifrele, acestea trebuie să fie dovedite că au fost inventate de Guvernul Ponta şi, în fond, de ministrul sănătăţii, Nicolăescu.

Se pare că Nicolăescu are avansate negocieri cu partidul dumneavoastră în ceea ce priveşte formarea unui nou sistem. Acel sistem înseamnă că ori a fost mincinos, ori se pregăteşte să fie.

Deci consider că ceea ce se întâmplă acum în sănătate înseamnă restructurare, înseamnă repunerea ambulatoriului pe poziţii proporţional egale cu partea spitalicească şi înseamnă, de fapt, o modernizare a sistemului sanitar.

Cunosc foarte bine sistemul din interior şi cred că tânărul nostru ministru împreună cu cei care îl consiliază sunt în stare şi vor fi capabili să reţină tinerii specialişti, rezidenţii, de fapt s-au şi luat măsuri pentru protecţia lor şi vor fi în stare să gestioneze bugetele spitalelor şi respectiv bugetul pentru Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate.

De aceea îmi exprim regretul şi nemulţumirea că de la această înaltă tribună am auzit atâtea injurii, calomnii şi neadevăruri de la o persoană pe care eu, de altminteri, o consideram capabilă de mai mult şi de aceea sunt total împotriva celor declarate de antevorbitoarea mea.

Eu sper şi susţin că Guvernul României condus de Victor Ponta va fi capabil să gestioneze şi să genereze plusvaloare şi să menţină un echilibru în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Iacoban, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am auzit-o pe stimata noastră colegă de la PDL dându-ne o lecţie de statistică. Dacă e vorba de statistică, spunem şi noi de statistici.

Aşadar, domnilor şi doamnelor din opoziţie şi de la PDL, PIB-ul a crescut în primele 3 luni ale anului 2014 cu 3,8% faţă de anul 2013, faţă de primul semestru al anului 2013. În primele 4 luni din anul 2014, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 12% faţă de 2013.

S-au exportat bunuri în valoare de 12,75 miliarde euro, cu 10% mai mult faţă de 2013, aceeaşi perioadă. Producţia a crescut cu 10,1% faţă de primul trimestru al anului 2013. 5,7 miliarde euro, investiţii străine directe în România în primele 3 luni ale anului, mai mult cu 1,2 miliarde euro faţă de 2013.

Inflaţia este de 1,09% în primele 4 luni ale anului 2014, mult mai mică faţă de cea din anul 2013. Salariul mediu brut a crescut cu 5,6% în martie 2014, faţă de martie 2013. Pensia medie a crescut de la 803 lei cu 5,2%. În primele 4 luni ale anului au fost mai mulţi turişti în România cu 100.000 faţă de 2013. Şi statisticile ar putea continua.

Aţi mai spus dumneavoastră faptul că acest Guvern Ponta a introdus taxe noi. Nu, acest Guvern Ponta reduce 92 de taxe. Acest Guvern a preluat o absorbţie a fondurilor europene de la 7,4% de la guvernul dumneavoastră şi l-a adus acum la 35%.

Acest guvern al dumneavoastră, Guvernul Boc, ca să vorbim de corupţie şi de fonduri utilizate necorespunzător şi de fraudă din banii publici, trebuie spus foarte clar, sunt pe rol aproape 400 de dosare pe care aşteptăm până la urmă instanţa şi instituţiile abilitate să le aducă la iveală.

Aşa că ne aducem foarte bine aminte de acea zicală pe care o ştim cu toţii din bătrâni: "Hoţul strigă hoţii!".

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Cine mai doreşte?

Domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Sigur, eu mă bucur că, iată, pe marginea acestui proiect de lege în sfârşit se fac dezbateri. Şi aici să dăm Cezarului ce-i al Cezarului.

Bravo, doamna Paul, că aţi generat această dezbatere. Pe de altă parte, însă, nu înţeleg de ce vă grăbiţi. Dumneavoastră aţi vorbit despre evoluţiile din economia românească din aprilie încoace. Or, noi discutăm astăzi Scrisoarea de intenţie semnată pe 5 martie 2014. Ce-o fi având una cu alta?

Refuz să cred că dumneavoastră aveţi un text scris pe care îl citiţi ori de câte ori vi se oferă un microfon, la plen sau la comisie, pentru că, în general, spuneţi aceleaşi lucruri şi nu de fiecare dată au legătură cu ceea ce discutăm noi.

A, ar putea să mai fie o explicaţie. Dacă aţi fi vorbit despre ce a constatat Misiunea Fondului Monetar Internaţional în martie, probabil aţi fi fost obligată să vorbiţi despre creşterea economică, despre reducerea deficitului de cont curent, despre inflaţie, despre multe alte chestii despre care vă faceţi că nu vă interesează.

Or, ăştia sunt parametrii care ne dau imaginea corectă şi completă a tabloului macroeconomic din România, nu poveştile pe care le aveţi dumneavoastră scrise acolo.

Oricum nu vreau să revin la statistica pe care a prezentat-o colegul nostru, dar vreau să spun un lucru care mie mi se pare extraordinar de important. Oricât de mult v-ar împinge de la spate elanul retoric, oratoric, vă rog frumos, mai abţineţi-vă.

Aţi făcut o afirmaţie la acest microfon care e foarte gravă. Aţi spus că nicio minte lucidă nu poate să susţină măsuri compensatorii atunci când se ia o reducere de fiscalitate. Ce ar trebui să înţeleg eu aici? Ce ar trebui să înţeleagă plenul? Ce ar trebui să înţeleagă românii?

Că misiunea Fondului care cere şi analizează această chestiune care, în martie, în Scrisoarea de intenţie despre care vorbim noi astăzi, au scris acolo, au stabilit că se va face un studiu de fezabilitate în legătură cu oportunitatea introducerii acestei măsuri cu 1 iulie, să înţeleg că au probleme cu luciditatea sau ce-aţi vrut să spuneţi? (Aplauze.)

Rămâne stenograma aici, va fi publică. S-ar putea să creaţi o reacţie neplăcută pentru noi toţi.

V-aş ruga totuşi, când mai aveţi acces la microfon, să vorbiţi despre subiectul care este pus în discuţie. Şi lăsaţi, o să avem timp. Poate depuneţi moţiune, o să discutăm despre tot ce aţi spus dumneavoastră aici, dar când va fi cazul, nu oricând şi oricum.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Cine mai doreşte?

Vă rog, doamna Andreea Paul, aveţi două minute. Două.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bun. Ca să-i răspund colegului meu, Viorel Ştefan.

Ceea ce se întâmplă astăzi în execuţia bugetară este rezultatul negocierii Guvernului Ponta cu FMI în anul 2013. Tot ceea ce am discutat sunt dovada deciziilor greşite asumate în această scrisoare. Păcat că nu judecaţi economia în dinamică, ci doar static.

Ca să-i răspund şi colegei mele, doamnei.

Să ştiţi că toate informaţiile pe care le-am ridicat în acest plen sunt oficiale, ale Institutului Naţional de Statistică, ale Comisiei Europene, ale Eurostat şi estimările bazate pe evaziunea fiscală din România şi statele europene, tot făcute de Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Şi ca să trec şi la problema legată de sistemul sanitar. Cardul electronic de sănătate este printat şi nu se distribuie. El ar permite de fapt raportarea corectă şi decontarea corectă a banilor din sănătate.

Dragi colegi,

Dumneavoastră chiar nu ştiţi de frauda din sistemul sanitar al banului public? Noi am făcut cardul de sănătate. Dumneavoastră îl amânaţi de doi ani de zile. Taxa de spitalizare este introdusă de Guvernul Ponta. Săracul pacient plăteşte în fiecare zi de spitalizare noua taxă de spitalizare Ponta.

Pe malpraxis s-au făcut vreo 10 proiecte de iniţiativă legislativă, toate respinse cu argumentul că acest guvern va veni cu un proiect de lege bun. N-aţi făcut-o.

Pe zona legii reformei în sănătate...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Paul, din nefericire, cele două minute s-au epuizat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

O secundă.

Păi da, dar vedeţi, au fost 3 colegi care au atacat fără argumente.

Vreţi să discutăm despre spitale închise? USL a închis spitalul de la Cisnădie în anul 2013, deci haideţi să discutăm cu fapte, nu poveşti.

Şi ca să vă răspund şi la întrebarea domnului Viorel legată de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale fără măsuri compensatorii, vă spun ce am vrut să zic. Nu relaxezi nimic fiscal dacă bagi taxe pe o parte şi le tai pe altă parte. De ce spun asta? Pentru că aţi testat-o cu impozitul pe clădiri speciale şi cu supraaciza la carburanţi. Aţi încasat la buget mult mai mult... mult mai puţin.

Taxele mari aduc încasări mici la buget, taxele mici aduc încasări mari la buget, asta înseamnă economie de dreapta.

Hai să avem economie de dreapta!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulţumesc.

Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva din partea altor grupuri parlamentare? Nu.

Proiectul de lege trece la votul final. Vă mulţumesc.