Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

5. Propunerea legislativă "Legea meşteşugarilor artizani"; Pl-x 110/2015.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru industrii şi servicii, vă rog, pentru prezentarea raportului.

Domnul Eugen Neaţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă "Legea meşteşugarilor artizani", transmisă cu adresa Pl-x 110/2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 februarie 2015.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei pentru buget; avizul favorabil al Comisiei juridice; avizul negativ al Comisiei pentru politică economică; raportul preliminar al Comisiei pentru industrii şi servicii; punctele de vedere negative ale Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind reorganizarea meşteşugarilor artizani ca breaslă tradiţională.

Potrivit prevederilor art. 62 şi art. 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii celor două comisii au examinat iniţiativa legislativă în şedinţe separate.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea iniţiativei legislative.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat propunerea legislativă în 24 mai 2022. La lucrările comisiei au fost prezenţi deputaţii, membri ai comisiei, conform listei de prezenţă.

În raport de obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu prevederile art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Manea Cătălin, vă rog.

Domnul Cătălin-Zamfir Manea:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că acest proiect de lege urmează să fie respins sau, cel puţin, aşa este propunerea, de respingere.

În opinia mea, este nevoie de o nouă lege pentru recunoaşterea meşteşugarilor tradiţionali din România.

După cum vă amintiţi o parte dintre dumneavoastră, în anul 2020, Parlamentul României a adoptat o astfel de lege, însă, la sesizarea Guvernului României, Curtea Constituţională a declarat-o neconstituţională în ansamblul său.

În definitiv, este nevoie ca meşteşugarii şi artizanii să fie susţinuţi şi stimulaţi în activitatea pe care o desfăşoară.

De aceea, aşa cum am precizat încă de la începutul intervenţiei mele, este nevoie de o nouă lege, coerentă, o lege pe care ar trebui s-o elaborăm cu toţii.

Nu în cele din urmă, alături de sportivii de performanţă, dragi colegi, să nu uităm că atât meşteşugarii, cât şi artizanii sunt adevăraţi ambasadori ai patrimoniului cultural al României şi ai României, în general.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Ţoiu Oana, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Realitatea este că, în acest moment, meşteşugarii tradiţionali şi artizanii nu au un cadru legal suficient de flexibil şi suficient de facil, din perspectiva birocratică, astfel încât să-şi poată realiza meseriile lor, să-şi poată vinde produsele realizate din munca lor într-o formă uşor fiscalizată, într-o formă care, da, să-i lase să contribuie la bugetul public, dar în acelaşi timp să nu le ceară lucruri imposibile.

Unul din lucrurile pe care meşteşugarii şi artizanii nu îl pot face în momentul acesta în România este că nu le pot fi recunoscute competenţele dobândite informal şi marea majoritate dintre ei au competenţe dobândite informal, şi-au învăţat meseria de la părinţi, şi-au învăţat meseria de la bunici, şi în acest moment statul român a eliminat forma în care le este recunoscut acest meşteşug, astfel încât să poată să se comporte ca alte meserii independente - să-şi poată organiza un PFA, să nu fie constrânşi doar la forma de cooperativă, pe care o au acum la îndemână.

Aşa că îndemnul nostru este să lucrăm împreună la un cadru legal care să le permită nu doar să-şi desfăşoare în pieţe, târguri, la zilele aniversare ale comunelor şi ale oraşelor meşteşugul, ci şi în locuri unde este nevoie de talentul şi arta lor. Nu doar acasă, ci şi internaţional, ca buni ambasadori ai României.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Tanasă Dan.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Înţeleg că acest proiect pe care urmează să-l respingem astăzi, care are propunere de respingere, este iniţiat de PSD. Iar motivele ar fi că există o legislaţie, se invocă în raport Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei şi Ordonanţa de urgenţă nr. 44/2008.

Iată un exemplu, acesta este doar un exemplu pe care PSD îl oferă electoratului când se face că face legi pe care ulterior să le respingă.

E surprinzător că PSD, un partid care are resursă umană, are acces la resursă financiară de zeci de milioane de euro, propune în Parlament proiecte de lege pe care ulterior le respinge, sub diferite motive.

Asta, apropo de faptul că suntem noi acuzaţi, cei de la AUR, că nu ştim să facem proiecte de lege. Dar uite că PSD, cu peste 30 de ani de experienţă legislativă, introduce pe circuitul parlamentar proiecte de lege pe care ulterior le respinge.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamna deputat Predescu Ana, vă rog.

Doamna Ana-Loredana Predescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că nu trebuie să uităm scopul pentru care ne aflăm aici, şi anume acela de a crea legi cât mai bune şi chiar cu riscul ca acestea să trebuiască a fi îmbunătăţite.

În privinţa subiectului de astăzi, meşteşugul românesc, artizanii. Meşteşugarii ştim cu toţii că sunt pe cale de dispariţie. La nivel internaţional, aşa cum cred că am constatat cu toţii, există interes pentru sectorul meşteşugurilor tradiţionale şi se manifestă în diferite forme - fie că sunt studii, parteneriate, strategii instituţionale, politici publice, fie legi -, cu scopul prezervării acestora şi identificării riscurilor care le ameninţă, identificării totodată de soluţii, aşa cum încercăm şi noi aici să facem din punct de vedere legislativ.

Totodată, la nivel european, pentru a proteja şi dezvolta meşteşugurile tradiţionale, state precum Bulgaria - vecinii noştri -, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Polonia şi chiar şi Republica Moldova au legislaţie dedicată meşteşugarilor tradiţionali, ceea ce încercăm să facem şi noi în ţara noastră.

Meşteşugurile să nu uităm că sunt moştenirea pe care ne-au lăsat-o străbunii noştri, sunt pe cale de dispariţie totodată meserii precum dogăritul, torsul, ţesutul, olăritul. Pentru că trăim într-o societate a consumarismului şi pentru că obiectele au o calitate slabă, dar pentru majoritatea dintre noi lucrul acesta nu contează, pentru că le putem, nu, înlocui imediat.

Interesul pentru lucrurile lucrate manual este din ce în ce mai scăzut, iar meşterii populari nu mai au cui transmite pe mai departe tainele meseriei învăţate din tată în fiu.

Vorbesc despre aceste lucruri cu o oarecare durere în suflet, pentru că sunt născută la Horezu, judeţul Vâlcea, unul dintre cele mai importante centre ale olăritului. Nu numai că sunt obiecte extrem de cunoscute la nivel naţional, dar şi internaţional, obiectele de ceramică produse acolo fiind parte integrantă a patrimoniului UNESCO. Din păcate, şi acolo se manifestă acelaşi dezinteres, în primul rând din partea autorităţilor locale, pentru prezervarea acestui meşteşug, aflat, ca multe altele, pe cale de dispariţie, obiectele acelea autentice, lucrate manual, fiind înlocuite cu imitaţii provenite din China sau Bulgaria. Motivele sunt foarte simple - sunt obţinute în serie, prelucrate în serie şi mult mai ieftin de achiziţionat.

Dragi colegi,

Consider că identitatea unui popor se constituie din valorile şi tradiţiile sale şi cred că a venit timpul să resuscităm aceste datini uitate, ca o parte a moştenirii noastre culturale, şi suntem datori noi, în primul rând, să încurajăm transmiterea acestora către noile generaţii, aşa cum au făcut înaintaşii noştri.

Şi sper ca împreună să putem veni cu o nouă propunere legislativă care să vizeze meşteşugarii români, una într-adevăr cât mai adaptată nevoilor acestora.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Gavrilă Anamaria, vă rog.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Ideea acestui proiect este absolut bună, ajută la organizarea pe bresle a meşteşugarilor, însă ea creează o mare problemă, pentru că obligă aceşti meşteşugari să se înscrie în această Cameră a meşteşugarilor artizanali şi să plătească o sumă de bani, iar dacă nu plătesc îşi pierd această titulatură.

Dacă am scoate art. 31, cred că acest proiect ar putea fi votat "pentru|". Pentru aprobare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.