Dezbateri parlamentare

Domnul Alfred-Robert Simonis:

11. Proiectul de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; PL-x 240/2023.

Comisia pentru buget, pentru raport?

Vă rog, domnule Lungoci.

Domnul Dumitru-Lucian Lungoci:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget a fost sesizată, pentru dezbatere, cu prezentul proiect legislativ.

Prin prezentul proiect de lege se propune scutirea de impozit/taxă pentru clădirile clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice care nu au faţada stradală şi/sau principală renovată sau reabilitată, pentru perioada realizării lucrărilor de renovare sau reabilitare, începând cu data autorizaţiei de construcţie şi până la data procesului-verbal de recepţie finală privind lucrările efectuate.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport prin care se propune adoptarea Proiectului de Lege pentru completarea alin. (1) al art. 456 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Alin Apostol, în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Alin-Gabriel Apostol:

Sigur, proiectul legislativ este benefic şi îl vom susţine, dar am avut o propunere similară, în ceea ce priveşte consolidarea clădirilor, adică primăriile să poată scuti de la plata impozitului acei proprietari sau asociaţii de proprietari care fac demersuri pentru a-şi consolida clădirile în risc seismic. Ei bine, acest proiect a fost respins de parlamentarii de la PSD şi PNL.

Mai mult, dacă stăm bine şi ne gândim, acest proiect pe care îl dezbatem astăzi şi îl votăm astăzi se referă la clădirile din zone protejate, clădiri istorice, şi marea majoritate a lor sunt în risc seismic, deci vor trebui întâi consolidate şi după aceea reparate faţadele şi înfrumuseţate.

Deci acel proiect pe care l-am depus era benefic şi pentru acest lucru, pentru că presupune două operaţii distincte şi erau benefice ambele.

Este greu de înţeles de ce PSD şi PNL se opun sistematic proiectelor de consolidare a clădirilor istorice şi nu numai, a clădirilor în risc seismic.

De ce, domnilor parlamentari de la PSD şi PNL, sunteţi împotriva acestui demers şi mereu votaţi împotriva acestui proiect?

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Victor Ilie.

Domnul Victor Ilie:

Da, este lăudabilă intenţia cuprinsă în acest proiect de lege.

Din păcate, el mai cuprinde câteva neclarităţi şi, pe lângă aceasta, deschide porţile pentru evitarea completă a plăţii impozitului pe clădiri, prin obţinerea unei autorizaţii de construire şi nefinalizarea lucrărilor de construcţii.

Astfel, pentru că scutirea este dată până la obţinerea certificatului de edificare, de atestare a edificării, practic, în lipsa obţinerii acestui certificat, scutirea de impozit se va prelungi sine die.

Din păcate, trebuia să avem şi un plafon de timp pentru această scutire. Ea deschide porţile, repet, pentru o scutire sine die a taxei pe clădiri.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Benedek Zacharie.

Domnul Benedek Zacharie:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o propunere legislativă foarte bună. Ceea ce înseamnă clădirile istorice, monumentele istorice - nu trebuie să ne gândim numai la Bucureşti, unde într-adevăr există un risc seismic, dar sunt foarte multe alte oraşe unde acest risc nu este, nu există.

Aici aş putea să vin cu mai multe exemple - Sibiu, Mediaş, Sighişoara - şi aş putea să continui cu alte şi cu alte exemple.

Deci trebuie distincte.

Deci consolidarea clădirilor din punct de vedere seismic este... sunt nişte tipuri de lucrări de construcţii, respectiv refacerea faţadelor, renovarea faţadelor, igienizarea acestor monumente istorice sunt alte tipuri de construcţii.

Ceea ce antevorbitorul meu zicea, că se deschide o portiţă pentru a nu se plăti impozit pe clădiri - autorizaţiile de construire toate au termene - un an, 2 ani, 3 ani - deci există nişte termene de care ne putem lega.

Deci eu nu cred că această problemă va exista.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamna deputat Victoria Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Ba eu, stimate coleg, cred că acest lucru se va întâmpla.

Şi v-o spun direct, sunt întru totul de acord cu intervenţia colegului meu de la USR. Cam aşa arată lucrurile în România.

Noi aici vorbim de un principiu, ca pe perioada autorizării să nu se ia taxe, dar adevărul este că în această materie sunt un haos şi o neseriozitate crasă. Adică îţi expiră autorizaţia, lucrurile rămân într-un etern şantier deschis, nu se finalizează lucrurile.

Aşa că într-adevăr ar fi fost nevoie de mai multă rigoare, recunoscând că este o chestiune în care, poate, putem interveni, spre beneficiul monumentelor istorice, de patrimoniu, dar adevărul este că în practică şi în viaţa de zi cu zi e haos şi există premisa ca aceste lucrări pentru renovare/restaurare să dureze, să nu respecte termenele şi, ca atare, să dureze la nesfârşit scutirea respectivă.

Mă îndoiesc că va fi aşa o disciplină astfel încât să se urmărească lucrurile în mod riguros.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Alin Coleşa.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc.

Pe lângă durata, care, într-adevăr, poate fi în mod artificial extinsă - durata de execuţie a lucrărilor, da, care nu este clar definită, pot fi autorizări şi reautorizări, astfel încât termenul pentru care nu se plăteşte impozit pentru acele clădiri să fie de durată foarte mare - există încă 5 ani de la o eventuală recepţie, o eventuală recepţie a lucrărilor, care poate să nu existe.

Pe lângă toate acestea, până la urmă, multe dintre aceste clădiri care, chiar dacă sunt istorice, sunt deţinute de entităţi private, poate majoritatea sunt deţinute de persoane fizice sau juridice private, care, de foarte multe ori, sunt potente financiar sau, în sine, deţinând asemenea clădire înseamnă că deţine o valoare pe care şi-o poate permite a o renova sau, dacă nu, are toată libertatea de a o vinde.

Deci nu există, vedem, niciun criteriu prin care să facem o diferenţiere între clădirile publice, pentru care suntem de acord să existe o asemenea deducere a impozitului, scutire a impozitului, şi cele private, care pot fi deţinute de nişte persoane fizice sau juridice potente financiar.

Şi, în acelaşi timp, eu, personal, am depus o iniţiativă legislativă prin care familiilor nevoiaşe cu mulţi copii să le fie redus impozitul pe clădire şi pe teren, plafonat, deci nu orice valoare, cum avem aici. Aici putem avea clădiri extrem de mari, cu impozite foarte mari, care sunt scutite cu totul, fără un plafon superior.

Ca atare, nu vedem motivele pentru care i-am scuti de impozite pe cei bogaţi, iar pe cei săraci nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Dacă la titlul legii sunt obiecţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Proiectul de lege rămâne la votul final.