|
primit de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport
Miercuri, 16 septembrie 2015, a avut loc şedinţa ordinară a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, ce a avut pe ordinea de zi două propuneri legislative, ambele vizând modificarea şi completarea unor articole ale Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.
Prima dintre acestea vizează completarea Legii cu noi dispoziţii care stabilesc sancţionarea ministrului/miniştrilor de resort pentru nepublicarea sau neprezentarea în faţa Parlamentului, până la data de 1 martie a fiecărui an, a raportului privind starea învăţământului preuniversitar şi a nepublicării raportului privind starea învăţământului superior.
Motivaţia iniţiatorului acestei iniţiative legislative derivă din faptul că, în ciuda constrângerilor legale, unii miniştrii nu reuŞesc să prezinte raportul anual de activitate în faţa comisiilor de specialitate ale forului legislativ în termenul stabilit.
Cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi, Comisia a respins propunerea legislativă, argumentându-se faptul că o astfel de iniţiativă este, neîndoielnic, binevenită, însă ea ar trebui să vizeze funcţia de ministru, în general, şi nu doar pe cea a titularului portofoliului educaţiei naţionale. Pe de altă parte, pentru implementarea unei astfel de soluţii legislative este necesar să fie reglementată în mod expres procedura de constatare a abaterilor disciplinare Şi de aplicare a sancţiunilor, organul competent să realizeze astfel de proceduri Şi instanţa care să judece contestaţia persoanei sancţionate Şi calea de atac, precum Şi modalitatea de reţinere a respectivelor sume Şi destinaţia acestora.
Cel de-al doilea punct al ordinii de zi a fost alocat propunerii legislative de modificare şi completare a alineatului (2) al articolului 96 din lege, intenţia iniţiatorilor fiind de a suplimenta cu doi reprezentanţi numărul de membri ai consiliilor de administraţie în unităţile de învăţământ preuniversitar confesional de stat şi în unităţile de învăţământ vocaţional teologic. În sprijinul acestei propuneri legislative, iniţiatorii au adus drept argument faptul că în actuala formă a legii, tocmai beneficiarii direcţi ai activităţii acestor instituţii de învăţământ, în speţă cultele religioase legal recunoscute, nu au un reprezentant în aceste foruri de conducere, ceea ce este apreciat ca reprezentând o gravă omisiune a actualei legi.
Considerând argumentaţia iniţiatorilor ca fiind una justificată, propunerea legislativă a fost adoptată.
|
