|
primită de la doamna deputat Tamara Dorina Ciofu (Grup PSD)
Democraţia în România. Încotro?
Alegerea şi instalarea unui nou guvern, şi mai ales, a unui guvern de tehnocraţi, a stat sub imperiul nevoii de democraţie, de alegere a poporului care a ieşit în stradă după tragedia de la colectiv şi a dus la îndepărtarea unor elite politice, insistându-se pe integritatea în politică şi viaţa publică a ţării.
Democraţia, statul de drept, transparenţa în viaţa publică şi politica sunt valori fundamentale. Desigur, democraţia se construieşte pentru popor, prin popor şi de către popor, dar şi prin participarea unor alţi actori importanţi, partidele politice. După cum este unanim acceptat, definiţia clasică privind democraţia afirmă că ea este un sistem politic în care voinţa poporului şi binele comun sunt reflectate de deciziile pe care le iau reprezentanţii aleşi de către populaţie.
Ca urmare, politicienii trebuie să înţeleagă că succesul lor depinde de apropierea lor de alegători, de profesionalismul lor şi de credinţa lor că destinul unui popor, al unei naţiuni, depinde de ei şi de preocuparea pe care o manifestă pentru ţară şi pentru omul obişnuit.
Nu întâmplător, Schumpeter propunea ca democraţia să fie o metodă de selectare a unui guvern, o metodă bazată pe libera competiţie a indivizilor şi a partidelor pentru putere. Din moment ce democraţia este o formă de conducere exercitată de un politician, politica ar trebui să fie o ocupaţie care să producă cele mai bune rezultate şi cei mai bine pregătiţi politicieni.
Instituţiile democratice apar prin negocieri şi compromisuri între elitele politice care pot genera alegeri hotărâtoare pentru evoluţia naţiunii. Elitele guvernante şi tehnocrate trebuie să pornească de la respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor şi în concret, de la asigurarea serviciilor publice fundamentale necesare lor, a securităţii energetic dar şi a protecţiei teritoriului unde locuiesc pornind de la protejarea întregii ţări şi a cetăţenilor împotriva terorismului şi a altor acţiuni care ar duce la pierderea de vieţi omeneşti.
Chiar dacă noul guvern este tehnocrat, strategia lui trebuie să vizeze şi continuitatea unor acţiuni şi proiecte demarate de fostul guvern de politicieni şi, aici, aş enumera câteva, pe care eu, ca parlamentar ales al Partidului Social Democrat, le consider necesare:
funcţionarea statului de drept;
asigurarea resurselor financiare pentru ca instituţiile statului să-şi desfăşoare activitatea în condiţii bune;
respectarea şi menţinerea angajamentelor privind pensile, salariile şi subvenţiile pentru căldură;
continuarea acţiunilor de reformă începute în educaţie şi sănătate de către guvernul Ponta.
Şi aici aş vrea să subliniez că măsurile luate de fostul guvern şi de parlament privind majorarea salariilor bugetarilor cu 10%, precum şi majorarea cu 25% a salariilor personalului din sănătate, au fost corecte din punct de vedere economic şi atât de necesare populaţiei, de aceste măsuri urmând să beneficieze aproximativ 200 000 de angajaţi.
Ca o dovadă concretă a celor expuse, preşedintele a promulgat, chiar ieri, această lege a majorărilor salariale ale bugetarilor care va intra în vigoare pe 1 decembrie 2015, odată cu Ziua Naţională a României.
În încheiere, aş dori ca noul guvern technocrat să reflecte voinţa majorităţii cetăţenilor şi să facă eforturi pentru ca şi anul 2016 să fie un an al creşterii economice, astfel că solicit ca adoptarea Legii Bugetului de stat pe 2016 să se facă până la 15 decembrie 2015.
|
