|
primit de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport
Marţi, 8 decembrie 2015, a avut loc şedinţa ordinară a Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se doreşte acordarea permisiunii de a finanţa cheltuieli de natură salarială cuvenite participanţilor la acţiunile de pregătire sportivă pentru organele administraţiei publice locale a fost respinsă de plenul Comisiei, din raţiuni care ţin de efortul bugetar pe care adoptarea unui asemenea act normativ le-ar crea asupra bugetului de stat. Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 1447/2007 privind aprobarea Normelor financiare pentru activitatea sportivă, cu modificările și completările ulterioare, antrenorii naționali și sportivii de înaltă performanță pot beneficia de sprijin financiar pe perioada acțiunilor de pregătire și participare în competițiile sportive.
Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale, prin efectele căreia liceele cu profil agricol ar urma să treacă în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost respinsă de Comisie, apreciindu-se că o asemenea măsură ar fi nu doar defavorabilă elevilor care frecventează acest tip de învăţământ, dar ar veni în contradicţie cu spiritul şi litera actualelor reglementări în domeniu. Inițiativa legislativă nu stabilește concret care sunt atribuțiile Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) și ale Ministerului Educaţiei Naționale şi Cercetării Științifice (MENCS) referitoare la finanțare, curriculumul aplicat, resursele umane, organizarea și funcționarea consiliului de administrație al liceelor în cauză. Liceele agricole, ca și toate celelalte unități de învățământ profesional și tehnic, funcționează în subordinea MENCS în ceea ce privește organizarea și funcționarea procesului de învățământ. Totodată, salarizarea cadrelor didactice se face tot de către MENCS, în timp ce cheltuielile de administrare sunt asigurate de autoritățile locale. Referitor la procesul de învățământ, curriculumul școlar care se aplică în unitățile de învățământ agricol include curriculumul de trunchi comun, prin care este asigurată egalitatea de șanse a elevilor în pregătirea acestora. Elaborarea curriculumului de specialitate și stabilirea calificărilor obținute sunt realizate în colaborare cu reprezentanții MADR.
Propunerea legislativă privind unele măsuri de descentralizare în domeniul învăţământului preuniversitar, având drept obiect de reglementare desfiinţarea inspectoratelor şcolare şi trecerea atribuţiunilor acestora către alte instituţii a fost respinsă de membrii Comisiei, considerându-se că o asemenea măsură ar produce grave disfuncţionalităţi de natură structurală sistemului naţional de învăţământ. Conform art. 2 alin. (7) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,în România învăţământul constituie prioritate naţională. Pe cale de consecință, organizarea sistemului național de învățământ și asigurarea dreptului la învățătură care, conform art. 32 din Constituția României, republicată, este drept fundamental, sunt în primul rând o problematică de interes național și apoi local. Astfel, nu se poate descentraliza sistemul de învățământ în modalitatea prevăzută prin inițiativa legislativă. Având în vedere că atribuțiile specifice sunt stabilite în prezent pe bază de raporturi de subordonare ierarhică, transferul acestor atribuții ale inspectoratelor școlare județene în sarcina autorităților administrației publice locale poate crea probleme în ceea ce privește principiul autonomiei locale. Inspectoratele școlare au atribuții importante în sistemului național de învățământ, iar eliminarea acestora în momentul de față ar determina necorelări și blocaje în structura și funcționarea sistemului. Adoptarea unui act normativ care se circumscrie obiectului de reglementare al Legii-cadru a descentralizării nr. 195/2006 presupune respectarea dispozițiilor acesteia, în caz contrar putându-se crea premisele unor vicii de neconstituționalitate sub aspectul încălcării dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată. Desființarea inspectoratelor școlare, care sunt servicii publice ale Ministerului Educaţiei Naţionale și Cercetării Științifice din unitățile administrativ-teritoriale, ar genera o practică neunitară în ceea ce privește organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de conducere din unitățile de învățământ. În prezent, în special în mediul rural, cadrele didactice au catedra compusă din ore la mai multe unități școlare. Prin aplicarea prevederilor prezentei inițiative există riscul ca multe școli să rămână fără cadre didactice, iar cadrele didactice să își piardă titularizarea în sistem. Transferul unităților conexe - cluburi ale elevilor, palate ale copiilor, cluburi sportive școlare - va conduce la desființarea activităților extrașcolare, având în vedere că multe dintre consiliile locale nu dispun de resursele financiare necesare pentru a gestiona astfel de activități. Susținerea competențelor descentralizate trebuie realizată din bugetele locale și numai în mod excepțional de la bugetul de stat, în caz contrar nemaiexistând rațiunea descentralizării funcționale a competențelor.
|
