|
primit de la președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială, domnul deputat Adrian Solomon (Grup PSD)
În ședințele de marți, 01.11.2016, Comisiile pentru muncă, buget şi juridică ale Camerei Deputaţilor au finalizat dezbaterile asupra OUG nr.20/2016.
Amendamentele adoptate de cele trei comisii se referă la introducerea în rândul beneficiarilor ordonanței a categoriilor de personal “uitate” de Guvernul tehnocrat, printre care îi amintim doar pe cei din sistemul de asistență socială, personalul TESA din sănătate, personalul de predare şi cercetare din universităţi, precum şi cel auxiliar din Bibliotecile Centrale Universitare. Adică era vorba de salariile a peste 100.000 de cetățeni din această țară.
Aceste două segmente ale economiei naţionale, sănătatea şi învăţământul, trebuie să fie cu adevărat prioritare. Inechităţile din cele două sisteme trebuie să fie eliminate.
Ordonanța 20/2016 dată de guvernul tehnocrat care, în loc să aducă echitate în sisteme, mai mult a încurcat, generând şi mai mult dezechilibru și discriminare între categoriile de personal. Deşi deputații PNL au participat la dezbaterile generale, aceștia au părăsit sala înainte de a începe dezbaterile pe text.
Deputaţii PSD, ALDE, UDMR şi ai minorităților naționale au analizat amendamentele care au fost depuse la comisii, unele dintre fiind adoptate, respectiv acele amendamente care răspundeau dezideratului stabilit iniţial.
În ceea ce priveşte reaşezarea grilelor şi corespondenţa dintre funcţii, între unităţile clinice şi neclinice, cu sau fără compartimente de urgenţă, inclusiv cele pentru personalul TESA, dar mai ales pentru personalul medical de specialitate, precum şi salarizarea pentru asistenţii sociali, au făcut obiectul amendamentelor depuse de către Federaţiile Sindicale Sanitas, Alma Mater şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. Aceste amendamente au fost adoptate de membrii comisiilor, iar prin ele se reglează inechitățile identificate, respectiv salarizarea personalului din direcţiile de sănătate publică, inspectoratele şcolare şi alte categorii de la nivel local.
Sigur că soluția optimă este legea salarizării unitare, dar trebuie menţionat că, prin raportul pe care l-am adoptat, asigurăm baza solidă a acestei legi, care va pleca de la o salarizare echilibrată aflată în plată măcar pentru aceste două sisteme prioritare.
Dacă Guvernul Ponta, guvernul PSD a aplicat în 2015 măsuri de creștere a veniturilor, care au avut un impact de 3% în PIB și o reducere a taxelor, care a avut un impact de 2% din PIB, iar anul acesta vedem că veniturile fiscale și inclusiv creșterea economică, sunt pe trend ascendent, asta înseamnă că un impact de 0,5% din PIB nu poate constitui o problemă în ceea ce privește sustenabilitatea.
În ceea ce privește impactul bugetar pe amendamentele care au fost adoptate, ținând cont că personalul din sănătate va avea pe medie o creștere de 15%, începând cu 1 decembrie 2016, iar personalul din învățământ o creștere pe medie cu 15% de la 1 ianuarie 2017, aproximăm un impact bugetar, față de ceea ce este în plată acum, de aproximativ 4 miliarde de lei pe brut, ceea ce înseamnă 0,5% din PIB. Însă, din aceste 4 miliarde, 42,9% se intorc la bugetul de stat contribuţie şi impozit pe venit. Din ce rămâne, 80% se duc la consum, 20% rămân la economisire. Impactul net în final este de 55-60%, aproximativ 1,8 miliarde de lei.
Conform unui comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice, execuția bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 3,7 miliarde de lei, respectiv 0,49% din PIB. Un calcul simplu ne arată că ţintele de deficit pentru anii 2016-2017 respectă valoarea de referinţă, de 3% din PIB.
|
