|
primit de la domnul deputat Glad Varga (Grup PNL)
Mediul, apele şi pădurile - inexistente în bilanţul celor
100 de zile ale guvernării Tudose
Parcurgând bilanţul schematic al primelor 100 de zile ale Guvernului Tudose, mi-a rămas în minte că România a înregistrat cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2017 şi că s-a înregistrat o “recoltă record” la grâu, secară, rapiţă şi mazăre. Bucuros de asemenea veşti minunate, m-am oprit apoi asupra unor domenii care mă preocupă în mod deosebit.
Astfel, capitolul referitor la mediu este inexistent în acest raport, deşi cunoa;tem cu toţii problemele grave cu care se confruntă ţara noastră, în ceea ce priveşte deşeurile şi poluarea atmosferică.
Capitolul “Ape şi păduri” debutează cu aprobarea schemei de ajutor pentru acordarea de compensaţii financiare pentru proprietarii de păduri din zonele protejate. Însă respectarea dreptului la proprietate este garantat de Constituţie, deci aceste compensaţii aparţin de drept proprietarilor, reprezentând contravaloarea produselor, care nu pot fi recoltate din cauza funcţiilor de protecţie stabilite prin amenajamente silvice ce determină restricţii în recoltarea de masă lemnoasă. Ele trebuiau acordate încă din 2009, procesul fiind tărăgănat de guvernele perindate în acest timp.
În continuare, în baza aceluiaşi bilanţ, adoptarea Regulamentului privind valorificarea masei lemnoase din pădurile proprietate publică “asigură cu prioritate lemnul de foc pentru populaţie” şi, ceva mai jos în text, se precizează că “s-au simplificat procedurile care facilitează accesul cetăţenilor la lemnul din propriile păduri şi din vegetaţia din afara fondului forestier”. Noroc cu această toamnă târzie, pentru că, la episodul de vreme urâtă de la începutul lunii octombrie, cazurile prezentate de presă au arătat că populaţia se confruntă cu lipsa lemnelor de foc, la fel ca şi în anii trecuţi. Una dintre cauze este chiar suprareglementarea administraţiei silvice, care a dus la blocaje ale valorificării masei lemnoase.
Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL nu poate fi clasificată ca “realizare”, din moment ce abia “a fost demarată”.
Da, este necesară, având în vedere că acest sistem este disfuncţional, se blochează frecvent şi duce la stoparea activităţii administraţiei silvice.
Este adevărat că a început a doua etapă a Proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” (INPCP), dar România a primit în anul 2016 finanţarea adiţională (AF), în valoare de 48 milioane de euro pentru a pune în aplicare INPCP – AF. Acum doar s-au finalizat procedurile şi a început concret proiectul, deci realizarea aparţine altora.
Mai aflăm că a început a doua etapă a proiectului de reconstrucţie a plajelor.
Ţin să reamintesc că plajele reabilitate în prima etapă la Mamaia şi Eforie Nord s-au surpat la sfârşitul lunii februarie 2017, deoarece firmele câştigătoare nu au respectat prevederile din caietul de sarcini. Investiţia a costat aproximativ 170,5 milioane euro, incluzând şi sume suplimentare stabilite prin acte adiţionale, pe care firma românească (abonată la contractele cu statul) le-a aprobat. Consolidarea trebuia să dureze 50 ani.
Surpriză (sau nu), studiul de fezabilitate pentru a doua etapă, de peste 770 milioane euro, este realizat de aceeaşi firmă românească împreună cu o companie olandeză. Considerând “rezultatele” din prima etapă şi faptul că aceeaşi firmă este implicată în cea de a doua, daţi-mi voie să mă indoiesc că nu se vor scimba costurile estimate sau că lucrările vor fi conforme cu prevederile caietelor de sarcini.
|
