|
primită de la domnul deputat Remus Borza (neafiliat)
CONTRAMASURI LA SPLIT TVA
Într-adevar, Romania înregistrează o evaziune fiscală la TVA de 37%. Cea mai mare din Europa. Anul trecut din 19 miliarde Euro TVA de colectat, au ajuns la buget doar 11,7 miliarde Euro. 7,3 miliarde euro s-au pierdut pe drum. Nici anul acesta nu stăm mai bine la colectarea veniturilor bugetare.
Din 254 miliarde lei venituri estimate, pe primele 6 luni, ANAF a strans in visteria tarii doar 117 miliarde lei. Ca să atingă ținta bugetată, ar trebui să colecteze în semestrul 2 cu 17 % mai mult. Misiune imposibila pentru o institutie hiperbirocratizata si nereformata. Cele 7 miliarde Euro necolectate din TVA ar acoperi toate găurile, deficitele și nevoile din buget. Ar acoperi în primul rând creșterea cheltuielilor de personal din anul 2017 cu 12 miliarde lei față de anul trecut, respectiv de 57 la 69 miliarde lei si creșterea cheltuielilor cu asistența socială de 10 miliarde lei, de la 81 la 91 miliarde lei.
Pe aceste rațiuni, înțeleg preocuparea MF si ANAF de a lua măsuri privind o mai bună colectare a veniturilor bugetare. Split TVA sau taxa ori contribuția de solidaritate vor ajuta la fel de mult executivul precum au ajutat si defunctele propuneri lansate în spațiul public în ultimele luni: impozit pe gospodărie, impozit pe venitul global, impozit pe cifra de afaceri, translatarea contribuțiilor de la angator la angajat, naționalizarea Pilonului 2 de pensii. Efectul, erodarea încrederii în executiv, o lipsa de predictibilitate și stabilitate a politicilor economice și fiscale. Evident aceste propuneri trădează disperarea executivului și foamea de bani a bugetului, probabilitatea tot mai mare a depășirii țintelor de deficit asumate de Romania prin Tratatul de la Maastricht.
Gura păcătosului Mișa, adevăr grăiește. Ieri în plenul Parlamentului a recunoscut ca 82,35% din contribuabilii care declară TVA îl și plătesc. Pentru o minoritate de 17%, contribuabili rău platnici, nu poți pedepsi peste 500 000 de firme oneste. Împingi spre faliment aproape 300 000 de IMM-uri care au peste 2,5 milioane de angajați și 44 % din cifra de afaceri a României. Nu este un secret pentru nimeni ca firmele românești sunt decapitalizate. Nici statul și nici băncile nu au făcut mare lucru pentru a susține capitalul românesc și clasa antreprenorială românească. Aceste firme, mici și mijlocii, rulează banii statului datorați cu titlu de TVA intre 25 si 55 de zile. Pentru ca exigibilitatea la plata a TVA-ului survine în a 25 zi a lunii urmatoare facturarii. Este o operație cât se poate de legală, reglementată de Codul Fiscal. Nu la fel de legală este politica statului care rambursează cu întarziere și de 9 luni TVA-ul catre agenții economici, fără să fie sancționat sau să plăteasca daune sau dobânzi suplimentare.
În ianuarie, în comisia de buget finanțe, la audierea privind învestitura ministrului Viorel Stefan, i-am propus câteva măsuri de combatere a evaziunii fiscale si de crestere a gradului de colectare a veniturilor bugetare. Evident ca nu le-a implementat, motiv pentru care i le-am reiterat ieri în plenul Parlamentului și actualului ministru, Ionut Mișa. Iată care sunt aceste propuneri :
1. Implementarea cu 1 ianuarie 2018 a ordonantei 91/2014 care obligă agenții economici să-și conecteze casele de marcat cu registrele electronice la serverele ANAF. Prin această măsura, statul vede în timp real dinamica și trasabilitatea impozitelor și taxelor pe care le are de incasat. Deși această măsura trebuia să intre în efectivitate la 1 ianuarie 2015 ea a fost amânată de 3 ori. O dată de guvernul Ponta și de 2 ori de guvernul Cioloș. Prietenii știu de ce. Prea multa transparența dăunează, mai ales anumitor firme cu statut special. Această măsură a fost preconizată a fi implementată încă din 1999, odată cu adoptarea Ordonantei 28/1999. Impactul acestei masuri plus 2 miliarde euro la buget.
2.Implementraea cu 1 ianuarie 2018 în legislația internă a Directivei Europene 1164/2016 prin care multinaționalele sunt obligate să plătească impozit în țară în care realizează venit. Prin această măsura se limitează practicile multinaționalelor de externalizare a profitului prin prețuri de transfer, împrumuturi acordate de societățile mamă, cu dobânzi prohibitive și alte metode de „optimizare fiscală”. Impactul aceastei măsuri plus 4 miliarde euro la buget.
3.Modificarea regimului redevențelor. Prin contractul de privatizare încheiat în 2004, OMV Petrom a beneficiat timp de 10 ani de un nivel redus al redevenței, respectiv de 3,5 % raportat la un pret fix de 26 dolari barilul de petrol. Or, în intervalul 2004-2014, în niciun an, în nicio lună, în nicio zi, prețul barilului nu a fost sub 100 de dolari. Deși această clauza detrimentală statului român a expirat în 2014, niciunul din guvernele care s-au succedat de atunci nu a majorat redevențele către OMV Petrom sau alte companii care exploatează resursele țării. Impactul acestei măsuri plus 200 milioane euro la buget.
4.Înăsprirea legislației privind combaterea evaziunii fiscale și a spălării banilor. Asimilarea acestor infracțiuni crimei organizate, majorarea pedepselor între un minim de 10 ani și un maxim de 20 de ani inchisoare și confiscarea extinsă a averii. Impactul acestor măsuri plus 300 milioane euro la buget.
5.Campanii de informare și insentivare care să conducă la creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor în ceea ce privește plata impozitelor, taxelor si contribuțiilor datorate statului. Fiecare cetățean trebuie să aibă reprezentarea faptului că din impozitele lui se finanțează marile sisteme publice: infrastructură, administrație, sănătate, învățământ, armată. Impactul acestei măsuri plus 200 milioane euro la bugetul de stat.
|
