|
primit de la doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (neafiliat)
Alocaţiile pentru copii şi indemnizaţiile pentru mame, indexate cu rata inflaţiei
Deputatul independent, Oana Bîzgan şi senatorul USR, Adrian Wiener, au iniţiat un proiect pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, în aşa fel încât Indicatorul Social de Referinţă (ISR) să se indexeze anual cu 100% din rata inflaţiei.
Sistemul Asigurărilor Sociale reprezintă cea mai puternică expresie instituţională a solidarităţii şi constituie un mijloc de a asigura un standard minimal de viaţă pentru mulţi cetăţeni ai României. Indicatorul Social de Referinţă (ISR) este o modalitate de calcul unitară prin care toate prestaţiile sociale (venitul minim garantat, indemnizaţia de şomaj, ajutorul pentru încălzire, alocaţia de stat pentru copii etc.) se raportează la o anumită valoare.
”Astăzi, valoarea ISR este de 500 de lei şi nu s-a modificat din anul 2008, când a fost ultima dată stabilită prin ordonanţă de urgenţă”, menţionează iniţiatoarea proiectului, deputatul independentă Oana Bîzgan. Indexările survenite au fost, conform unui raport al Reţelei Europene de Politici Sociale, „arbitrare şi urmând mai degrabă o logică politică”.
”Raţiunea prestaţiei sociale este garantarea accesului la coşul zilnic, ca instrument în combaterea sărăciei. Dacă indexarea acesteia se face arbitrar, prin mărirea fracţiunii din ISR şi nu prin mărirea valorii ISR, de fiecare dată într-un an electoral este evident că prestaţia socială îşi va atinge într-o foarte mică măsură scopul”, subliniază Oana Bîzgan.
Aceste aspecte se vor schimba odată cu amendarea legislaţiei, prin indexarea anuală a ISR cu 100% din rata inflaţiei, pentru a reflecta creşterea anuală medie a preţurilor, susţin iniţiatorii. Acest model de indexare nu este o noutate, fiind deja utilizat în cazul pensiilor (Legea 263/2010). Rata inflaţiei reprezintă cel mai fidel instrument de cuantificare a variaţiei preţurilor, un indicator economic neutru ce permite asigurarea standardelor sociale minimale, indiferent de criterii conjuncturale, inclusiv politice şi electorale.
Eliminarea arbitrarului din metoda de indexare a ISR va aduce stabilitate socială şi economică, prin predictibilitatea bugetului necesar şi a efectelor sociale produse prin aplicarea sa. În acelaşi timp, indexarea automată a ISR elimină eventuale derapaje, acele majorări bruşte ce pot produce dezechilibre la nivel bugetar, se mai arată în motivarea proiectului depus la Senat.
Conform datelor Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, pentru semestrul I al anului curent, numărul total de prestaţii sociale afectate de indexarea ISR este de cca 6.630.000. Acesta nu este numărul de persoane asistate, întrucât acelaşi beneficiar poate primi mai multe prestaţii: de exemplu, o mamă are dreptul la indemnizaţie pentru creşterea copilului, contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate aferente acesteia şi eventual la ajutorul de încălzire. Mai mult de jumătate din totalul prestaţiilor sociale – cca 3. 700.000 – o constituie alocaţiile de stat pentru copii. Cei incorect denumiţi ”asistaţi social”, adică beneficiarii de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat sunt aproximativ 250.000 – mai puţin de 4% din totalul prestaţiilor sociale. Dintre statele membre UE, România alocă unul dintre cele mai mici procente din PIB pentru cheltuielile cu asistenţa socială.
Propunerea legislativă a fost semnată de peste 60 de parlamentari atât de la putere, cât şi din opoziţie. Este al treilea proiect transpartinic iniţiat de către Oana Bîzgan, cel mai recent prevăzând pedepsirea hărţuirii în spaţiul public (inclusiv cea stradală), nereglementată încă în România.
|
