|
primit de la doamna deputat Oana-Mioara Bîzgan-Gayral (neafiliat)
Modificările Codului Penal şi de Procedură penală
vulnerabilizează victimele şi avantajează agresorii
Majoritatea modificărilor propuse în Parlament de către coaliţia majoritară pentru Codul Penal şi de Procedură penală pun în pericol accesul la actul de justiţie pentru victimele violenţei domestice, a violenţei sexuale, a victimelor traficului de persoane. Aceste modificări pun în prim-plan agresorul – în calitatea de suspect sau inculpat – şi aduc atingere drepturilor victimelor, încălcând totodată multiple dispoziţii ale altor legi, directive şi tratate europene la care România este semnatară.
Mai exact, modificarea Art. 83 - Drepturile inculpatului din Codul de Procedură Penală (Legea nr. 135/2010) va avea ca rezultat intimidarea martorilor şi a victimelor de prezenţa autorului infracţiunii. Deputata independentă Oana Bîzgan, membră a reţelei parlamentare Women Free from Violence subliniază că această modificare va avea efecte nocive cu precădere în cazurile de violenţă domestică: ”Trebuie să înţelegem că în cazurile de violenţă nu este vorba doar de un abuz fizic sau sexual, ci şi de o stare continuă de teamă, de un abuz psihic şi emoţional, deci o influenţă enormă pe care abuzatorul o are asupra victimei şi cel mai probabil şi asupra martorilor: copiii cuplului, de exemplu”.
Mai mult, deputata atrage atenţia că modificarea contravine Convenţiei de la Istanbul, pe care România a ratificat-o încă din 2016, precum şi a Directivei 2012/29/UE/2012, a Legii nr. 211/2001, a Legii nr. 682/2002 şi Legii nr. 217/2003. ”Să nu uităm că în România odată la 5 zile o femeie este ucisă în bătaie de către partener; un minor – fată sau băiat – este abuzat sexual la fiecare 4 zile de către un membru al familiei; 1 din 4 femei din România este agresată fizic sau sexual de-a lungul vieţii. Vă amintesc că proiectul de modificare a legii 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie zace de peste un an la Guvern, iar între timp România este condamnată la CEDO pentru inacţiunea autorităţilor în privinţa acestui flagel”.
În plus, modificarea art. 139 şi art. 168 Cod procedură penală vor duce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, respectiv la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziţii informatice. Prin urmare, cazurile de pedofilie sau abuz sexual descoperite tangenţial nu vor mai putea fi pedepsite, nici realizarea şi distribuţia de înregistrări cu victime ale traficului de persoane sau violului. La acest efect dezastruos ar duce şi modificarea art. 267 alin. 2 Cod procedură penală, ce privează procurorii de accesul rapid la informaţii pentru o acţiune eficientă în cazurile de trafic de persoane, şi violenţă cibernetică. Prevederea contravine art. 50 al Convenţiei de la Istanbul.
Articolului 34 al Convenţiei s-ar opune modificarea art. 307 alin. 2 Cod procedură penală, prin care suspectul ar trebui anunţat imediat după înregistrarea unei sesizări împotrivă-i, ceea ce permite agresorului să şteargă probe sau să intimideze martori sau chiar victima. Modificarea art. 364 Cod procedură penală face imposibilă condamnarea în lipsă a unei persoane; cea a art. 273 dezincriminează mărturia mincinoasă. Evident, fără consecinţe ale acestui aspect, agresorii vor putea scăpa de pedeapsă cu ajutorul martorilor mincinoşi.
Foarte gravă este şi modificarea art. 335 Cod procedură penală: o soluţie iniţială de clasare nu va mai putea fi infirmată după 6 luni, chiar dacă ar apărea probe noi, deci agresorii nu vor mai plăti pentru faptele lor inclusiv pentru abuz sexual şi incest – o încălcare evidentă a art 58 privind termenul de prescripţie din Conventia de la Istanbul, atrage atenţia deputata. Nu este posibil ca în 2017, într-o ţară europeană să îmblânzim legislaţia pentru a favoriza agresorul, în timp ce victimele violenţei domestice şi sexuale sunt umilite şi vulnerabilizate suplimentar chiar de către autorităţile care ar trebui să le apere, consideră Oana Bîzgan, care a depus recent un proiect de lege pentru sancţionarea în premieră a hărţuirii stradale în România.
Pericolul acestor modificări a fost semnalat public şi de asociaţii profesionale de resort (Asociaţia Procurorilor Din România, poliţişti, DIICOT etc.), precum şi de societatea civilă, prin Reţeaua pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei Împotriva Femeilor – VIF şi Romanian Women’s Lobby.
|
