|
primit de la presedintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării,, domnul deputat Constantin Codreanu (Grup PMP)
”Postul public Radio România Internațional trebuie să servească interesul public și interesele noastre naționale, nu interese de grup îndreptate contra unității și solidarității culturale a tuturor românilor, inclusiv a celor aparținând grupurilor dialectale românești: aromâni, meglenoromâni sau istroromâni”
Marți, 20 februarie 2018, deputatul PMP Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, i-a adresat o întrebare parlamentară domnului Georgică Severin, Preşedinte Director General al Societăţii Române de Radiodifuziune (SRR).
Întrebarea parlamentară are ca obiect corelarea liniei publicistice și culturale a secției aromâne a serviciului român de programe de la postul public Radio România Internațional 1 (RRI 1) cu declarația de misiune a postului, precum și cu pozițizia oficială, strategiile, eforturile diplomatice și financiare ale statului român pentru sprijinirea românilor de pretutindeni conform legislației în vigoare.
Întrebarea adresată Președintelui Director General al Societății Române de Radiodifuziune cuprinde, între altele, următoarele: ”Potrivit declarației sale de misiune expuse pe pagina postului public RRI în dialectul istoric aromân al limbii române comune (redată defectuos, neglijând normele ortografice consacrate ale dialectului aromân stabilite de Academia Română), ”Postul RRI 1 este, prin emisiunile în limba românâ şi în dialectul aromân, o punte de legătură cu românii răspândiţi în toată lumea – cei dimprejur, fie că sunt numiţi moldoveni, vlahi, valahi, aromâni, istroromâni sau meglenoromâni, dar au o istorie şi o cultură comună, şi aceia din lumea largă, din emigraţia mai veche sau mai nouă, care pot să ajungă la coeziune prin proiecte comune. Scopul nostru este să vă punem în legătură directă cu instituţiile şi personalităţile din România, să facem mai uşoară comunicarea intercomunitară – românii din vecinătate cu aceia din emigraţie, românii din emigraţia de mai aproape cu aceia din emigraţia de mai departe, românii stabiliţi în străinătate cu românii care au rămas şi cu cei care lucrează temporar în alte ţări. Suntem puntea (de legătură) în dialogul româno-român”.
Totodată, se precizează că ”Potrivit legii nr. 41/994 republicată, Societatea Română de Radiodifuziune (SRR, postul publica național) elaborează și difuzează programe în limba română și în alte limbi, pentru ascultătorii din toată lumea, în vederea prezentării imaginii României și a politicii sale interne și externe. În acest scop, în cadrul SRR funcționează un departament specializat - Departamentul Radio România Internaţional (RRI), format din două posturi de radio - RRI 1 (în limba română, care emite programe în limba românâ şi în dialectul aromân) şi RRI 2 (în limbile străine)”.
Astfel, misiunea declarată a RRI 1 corespunde politicii interne și externe a statului român în privința aromânilor, care se bazează pe poziția oficială a Academiei Române și pe prevederile Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, act normativ-juridic care îi tratează pe aromâni, indiferent de apelativele utilizate în privința lor, drept români de pretutindeni.
În acest sens, aromânii din România constituie un grup dialectal istoric românesc, cu un specific cultural sud-dunărean, nu o minoritate națională diferită de grupul dialectal istoric dacoromân majoritar numeric, iar comunitățile aromâne din diverse state ale lumii reprezintă minorități înrudite (kin minorities) cu România, ca stat înrudit (kin state), așa cum stabilește terminologic și Consiliul Europei. Din acest statut rezultă obligațiile și angajamentul statului român, fixate în lege, de stusținere culturală, identitară, lingvistică și religioasă a minorităților aromâne înrudite de peste hotare.
Consultând pagina de internet a RRI, am constatat că dialectul istoric aromân este prezentat grafic separat de limba română (poziția a III-a, RRI 1) și încadrat printre limbile străine (RRI 2), pe poziția a XI-a, după limba italiană și înaintea limbii germane. Însăși această modalitate de prezentare grafică a secției aromâne a serviciului român de programe (RRI 1) separat de acesta și încadrarea dialectului aromân printre limbile străine din cadrul serviciului în limbile străine (RRI 2) distorsionează realitatea și induce ideea falsă cum că secția aromână nu ar fi o secție dialectală a serviciului român de programe, ci un serviciu de programe într-o limbă străină, alături de cele în limbile arabă, chineză, ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, rusă, sârbă, spaniolă și ucraineană.
Faptul că în materialele scrise postate pe pagina de internet a postului public Radio România Internațional 1 în dialectul istoric aromân al limbii române sunt redate defectuos, neglijând normele ortografice consacrate ale dialectului stabilite de Academia Română și intercalând reguli menite să distanțeze scrierea aromână de la RRI 1 de scrierea aromână consacrată, constituie un element de incoerență flagrantă care, în sine, ridică drastice semne de întrebare privind nivelul de instruire, de cultură și de corectitudine al jurnaliștilor care servesc interesul public în cadrul secției aromâne. Constatăm că Radio România Internațional este singura instituție în serviciul public din România care încalcă ortografia consacrată a dialectului aromân pe baza alfabetului limbii române și se situează într-un soi de disidență ortografică nedeclarată în raport cu Academia Română, ceea ce, în opinia noastră, subminează prestigiul cultural al postului public Radio România Internațional, precum și prestigiul cultural al României ca stat înrudit care nu susține alte ortografii experimentale, improvizate sau divergente ale dialectului aromân decât pe cea consacrată.
Totodată, parcurgând atent textele postate pe pagina de internet a postului public Radio România Internațional în dialectul istoric aromân, constatăm că un număr important de materiale acreditează ideea că persoanele aparținând grupului dialectal istoric aromân din România ar reprezenta un popor străin, vorbitor al unei limbi străine, nu al unui dialect istoric românesc. În opinia noastră, acest fapt raliază postul public Radio România Internațional propagandei minoritariste, zisă a „neoarmânismului”, care susține că aromânii ar fi o minoritate națională străină în România, nerecunoscută, discriminată sau persecutată cultural de către statul român. De asemenea, considerăm că faptul și îi pune pe jurnaliștii responsabili de practicarea acestui gen de propagandă în conflict cu statutul lor de angajați ai unei instituții mass-media publice, care are, prin lege, obligația de ”a promova imaginea României și politica sa internă și externă”, nu de a o contrazice sau submina. Asftel, asistăm la o interferență negativă cu strategiile autorităţilor române pentru sprijinirea românilor de pretutindeni, interferență ce poate zădărnici eforturile diplomatice şi financiare ale statului român în această chestiune.
Dincolo de aceste aspecte, observăm că postul public Radio România Internațional, prin secția în dialectul aromân a serviciului român de programe, creditează moral și promovează laudativ și cu apreciere multe personaje din România și de peste hotare care contestă vehement poziția statului român de sprijinirea culturală a grupului dialectal aromân înrudit. Acestă politică a postului public RRI, prin secția în dialectul aromân a serviciului român de programe, este ilustrată cât se poate de convingător de lista premianților postului public care au beneficiat de Diplome de excelență. Constatăm că acești premianți au fost selectați, în cea mai mare parte al lor, după criteriul apartenenței la curentul minoritarist neoarmânist sau după faptul dacă au atacat sau nu România, căreia îi contestă dreptul de sprijinire culturală a minorităților aromâne înrudite din statele balcanice. Acești premianți, exponenți ai curentului minoritarist neoarmânist sunt invitați frecvenți și de onoare ai postului public Radio România Internațional pentru a-și promova nestingherit ideile pe banii statului român. Astfel, constatăm că, într-un număr apreciabil de cazuri concrete, postul public Radio România Internațional este instrumentalizat politic în interese străine statului român.
Am constatat de asemenea că, din păcate, secția în dialectul aromân, având emisiuni și rubrici dintre cele mai diverse, nu are nicio emisiune sau rubrică dedicată sprijinului cultural acordat de România minorităților aromâne înrudite din statele balcanice. Acest fapt contrazice flagrant una dintre misiunile de bază care îi revin secției aromâne a serviciului român de programe de la RRI. Totodată, observăm că poziția, demersurile, intervențiile oficiale, parlamentare sau guvernamentale, în favoarea aromânilor, inclusv ale celor două Comisii de profil din Camera Deputaților și Senat, sunt neglijate constant de către secția aromână, fără a-și găsi o minimă reflectare în emisiunile postului public RRI. Acest fapt, colelat cu generozitatea și frecvența cu care microfonul postului public RRI este pus la dispoziția propagndei neormâniste, confirmă un grad ridicat de politizare și de ideologizare a echipei jurnalistice în cauză.
În această situație, având în vedere cele prezentate mai sus cu titlu de sesizare oficială, vă rog respectuos să ne transmiteți la Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării care sunt decizile adoptate și măsurile administrative concrete ori cele de cadre sau de altă natură întreprinse de dumneavoastră personal și/sau de ceilalți responsabili din subordine pentru:
a)O analiză internă complexă a activității, politicii editoriale, liniei publicistice și culturale a secției aromâne a serviciului român de programe de la postul public Radio România Internațional 1 din perspectiva declarației de misiune a postului, precum și a poziției oficiale, strategiilor, eforturilor diplomatice și financiare ale statului român pentru sprijinirea românilor de pretutindeni conform legislației în vigoare;
b)Prezentarea corectă, inclusiv grafic/vizual, pe pagina de internet a postului public RRI, a secției în dialectul aromân ca fiind parte a serviciului român de programe (RRI 1), nu ca parte a serviciului în limbile străine (RRI 2), așa cum se poate constata în prezent. Aici vă rugăm să precizați de timpul de care are nevoie postul public RRI pentru remedierea aspectului sesizat;
c)Respectarea în textele postate pe pagina de internet a postului public RRI a unei singure ortografii, cea consacrată, a dialectului istoric aromân al limbii române comune, cu utilizarea literelor Ăă, Ââ, Ḑḑ, Îî, Ľľ, Ńń, Șș, Țț, specifice acestui dialect;
d)Asigurarea imparțialității jurnalistice și excluderea oricărei abateri de la deontologia profesională a redactorlor din secția în dialectul aromân al serviciului român de programe al postului public RRI;
e)Excluderea oricărei posibilități de instrumentalizare a postului public RRI pentru promovarea propagandei neoarmâniste îndreptate contra calității României de stat înrudit (kin state) cu aromânii ca minorități înrudite (kin minorities) din statele balcanice, cu drept de a fi sprijinite cultural, conform normelor și practicilor europene, în temeiul articolului 7 din Constituția României și a legislației naționale în domeniu;
f)Promovarea imaginii României, ca stat înrudit (kin state), și a polticii sale interne și externe în domeniul sprijinirii minorităților aromâne înrudite (kin minorities) din statele balcanice”.
|
