|
primit de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
”Cimitirele Eroilor Români căzuţi pentru eliberarea celor 11 judeţe anexate de URSS şi mormintele românilor deportaţi trebuie restaurate”
Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, l-a interpelat pe directorul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, colonel Alin Mihai PREDA, privind situaţia mormintelor şi Cimitirelor Eroilor Români din cuprinsul celor 11 judeţe ale României anexate de fosta URSS şi a mormintelor cetăţenilor români deportaţi din aceste judeţe.
În interpelarea sa, deputatul Constantin Codreanu se referă, între altele, la următoarele: ”Legea nr. 379 din 30 septembrie 2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cu modificările ulterioare, stabileşte că mormintele de război pot fi individuale sau comune, izolate ori grupate în cimitire de onoare, parcele de onoare, osuare sau mausolee.
De asemenea, sunt asimilate mormintelor de război mormintele cetăţenilor români prizonieri, internaţi civili de război sau deportaţi, iar edificiile, monumentele de artă, plăcile şi altarele comemorative, troiţele, crucile, cenotafurile sau orice alte construcţii ori lucrări realizate în memoria celor prevăzuţi la art. 2-4 ale legii nr. 379/2003 sunt considerate opere comemorative de război.
Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor îi revine obligaţia protejării mormintelor şi operelor comemorative de război, protecţie prin care se înţelege ansamblul de măsuri cu caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic adoptate de stat menite să asigure cercetarea, identificarea, inventarierea, clasarea, evidenţa, conservarea, marcarea, inclusiv paza şi întreţinerea, restaurarea, strămutarea şi punerea în valoare a acestora.
Cele 11 judeţe ale României anexate de fosta URSS (Bălţi, Cahul, Cernăuţi, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Storojineţ, Tighina) se află acum în două state post-sovietice succesoare în parte ale URSS – Republica Moldova şi Ucraina.
Cadrul bilateral dintre Bucureşti şi Chişinău în domeniu este stabilit de Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul Republicii Moldova din 03.03.2012. Nu dispunem de date privind existenţa unui acord similar cu Ucraina.
Pe teritoriul actualei Republici Moldova au fost înfiinţate, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, peste 240 de cimitire de onoare ale ostaşilor români. Aceste necropole de război, în cea mai mare parte a lor, au fost distruse după anul 1945, astfel încât în prezent, eroilor români căzuţi pentru eliberarea Basarabiei nu li se pot aduce onorurile cuvenite. Totuşi, o mică parte din aceste cimitire au fost restaurate după căderea URSS.
Un număr de circa 150 de mii de cetăţeni români din cele 11 judeţe ale României anexate de fosta URSS (Bălţi, Cahul, Cernăuţi, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Storojineţ, Tighina) au fost deportate în Siberia, Kazahstan şi alte locuri îndepărtate din fostul imperiu sovietic”.
Având în vedere cele prezentate, deputatul Constantin Codreanu i-a cerut directorului Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor să prezinte următoarele:
”1. Lista completă a cimitirelor de război româneşti din Primul Război Mondial şi din cel de-al Doilea Război Mondial, din cele 11 judeţe ale României anexate de fosta URSS (Bălţi, Cahul, Cernăuţi, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Storojineţ, Tighina), care nu au fost restaurate până în acest moment.
2. Lista cimitirelor şi mormintelor româneşti de război restaurate în cuprinsul actual al Ucrainei.
3. Dacă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor consideră importantă, oportună, necesară şi posibilă iniţierea încheierii unui Acord cu Ucraina privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti situate pe teritoriul actual al acesteia? În cazul unui răspuns afirmativ, care este etapa de negociere a unui asemenea instrument juridic bilateral.
4. Care este situaţia actuală a Cimitirului Eroilor din Chişinău.
5. Care este situaţia actuală a Cimitirului Eroilor din Ismail.
6. Care sunt monumentele de artă, plăcile şi altarele comemorative, troiţele, crucile, cenotafurile sau orice alte construcţii ori lucrări realizate în memoria cetăţenilor români deportaţi din cele 11 judeţe ale României anexate de fosta URSS (Bălţi, Cahul, Cernăuţi, Cetatea Albă, Hotin, Ismail, Lăpuşna, Orhei, Soroca, Storojineţ, Tighina) care au fost construite, restaurate sau reabilitate cu sprijinul financiar al statului român, prin intermediul Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor”.
|
