|
primit de la domnul deputat Gabriel Marilen Pirtea (Grupul parlamentar al PNL)
Nevoile din educaţie şi preocupările decidenţilor nu se intersectează. Agenda guvernamentală ignoră priorităţile din învăţământ
Am observat cu îngrijorare că nici jumătate din elevii clasei a XII-a nu au promovat examenul de simulare a Bacalaureatului. Rezultatul este mai mult decât îngrijorător, iar revendicarea transmisă de elevi către Ministerul Educaţiei, aceea de a interveni cu prioritate asupra planurilor-cadru, este o reacţie firească. Cele o sută de mii de semnături aduse cu roaba de elevi la Ministerul Educaţiei sunt o dovadă puternică în sprijinul revendicărilor elevilor. Aceştia cer, pe bună dreptate, să fie ascultaţi de către decidenţi.
Dinamica domeniului cheie al educaţiei subliniază nevoia modernizării învăţământului preuniversitar, pentru centrarea sa pe nevoile specifice ale elevilor. În acest fel, se poate asigura creşterea atractivităţii orelor, mai ales prin modernizarea planurilor-cadru, cu repere în competenţele cheie, dar şi prin schimbarea ponderii între materiile opţionale şi cele aflate în trunchiul comun, precum şi prin lărgirea ofertei de discipline opţionale.
Abordarea comprehensivă în ciclul preuniversitar este direcţia spre care va trebui să se modernizeze educaţia, pentru ca elevii să integreze cunoştinţele şi abilităţile necesare înţelegerii mediului înconjurător şi a societăţii. Consultarea reprezentanţilor Consiliului Naţional al Elevilor este o cale de armonizare a viziunilor asupra formelor practice de motivare a elevilor, dar aceasta nu va trebui să rămână la nivelul formal, dialogul real între responsabilii din educaţie şi elevi urmărind formularea politicilor publice corecte, îndreptate spre reducerea numărului de discipline obligatorii şi creşterea gradului de diversitate a disciplinelor.
Scandalul adeverinţelor medicale solicitate elevilor în „Săptămâna altfel“ este o altă dovadă a deciziilor nemotivate. Medicii de familie s-au confruntat cu creşterea alarmantă a solicitărilor de adeverinţe, care de care mai interesante sau chiar amuzante, venite de la elevii ce urmau să meargă în diverse excursii. Actele au fost cerute de profesori în urma unui Ordin al MEN. Astfel, medicii ar trebui să hotărască dacă elevii sunt apţi să meargă la muzeu, la un concurs de şah sau la o grădină botanică, de exemplu. Situaţia la care s-a ajuns forţează limitele normalităţii. Astfel de decizii cu privire la activităţile extraşcolare nu pot fi luate de medicii de familie, profesorii având toate abilităţile pentru a juca rolul de coordonatori ai acestor activităţi. E lipsit de sens să ne ascundem în spatele unor adeverinţe medicale, proces care înseamnă un consum de resurse cel puţin nejustificat.
Erorile le plătim cu toţii, pentru că deciziile greşite şi erorile permise prin deciziile rutiniere sau netransparente luate de guvern induc efecte de termen lung. O astfel de decizie, luată prin forţarea cadrului legal şi în mod netransparent, a fost şi cea de schimbare a componenţei Consiliului National de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS), cel care stabileşte cifrele de şcolarizare în universităţile publice din România. Probabil că trebuie să ne aşteptăm şi la alte efecte, în cascadă. Această schimbare la limita legii a componenţei CNSPIS este semnalul pentru posibile decizii viitoare ce vor afecta învăţământul superior, urmând să aducă arbitrariul şi lipsa de transparenţă în distribuirea resurselor publice pentru universităţi. Din universităţile publice reacţia este directă, mediul academic solicitând să fie consultat de către decidenţi înaintea luării unor măsuri ce pot afecta pe termen lung viaţa universitară.
|
