|
primită de la preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, domnul deputat Constantin Codreanu (Grupul parlamentar al PMP)
Deputat Constantin Codreanu: ”România trebuie să aplice standardele şi recomandările europene în materie de relaţii ale statului de origine cu cetăţenii săi care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate”
Deputatul PMP Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a prezentat miercuri, 11 aprilie, o declaraţie politică prin care a cerut aplicarea de către România a unor standarde şi recomandări europene în materie de relaţii ale statului de origine cu cetăţenii săi având domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Textul declaraţiei politice a deputatului Constantin Codreanu a făcut referire la: ”România, ca stat înrudit al minorităţilor sale de peste hotare, vorbitoare ale celor patru dialecte istorice ale limbii române comune – dacoromân, meglenoromân, aromân şi istroromân – şi-a asumat, încă din momentul Unirii Principatelor, un şir de obligaţii de solidaritate culturală şi identitară cu aceşti conaţionali.
Potrivit Recomandării APCE nr. 1410 (1999) Legăturile dintre europenii care locuiesc în străinătate şi ţara lor de origine (Liens entre les Européens vivant à l'étranger et leur pays d'origine / Links between Europeans living abroad and their countries of origin), toate statele membre ale Consiliului Europei, printre care şi România, au fost invitate:
să ţină cont de fenomenul expatrierii, de avantajele şi sfidările sale, în politicile lor privind emigraţia, în special în vederea adoptării de măsuri de sprijin în domeniile cultural, educaţional, politic şi social, bazate mai degrabă pe criteriul cetăţeniei decât pe cel al teritorialităţii;
să procedeze, dacă doresc, la un recensământ al cetăţenilor lor stabiliţi peste hotare ţinând cont de situaţiile variabile şi complexe în care se află expatriaţii permanenţi sau temporari;
să stabilească, la nivel naţional, o analiză descriptivă aprofundată şi sistematică a respectivelor situaţii ale expatriaţilor, în vederea coordonării la nivel european a politicilor proprii în materie de relaţii cu cetăţenii lor din străinătate şi a armonizării modurilor de reprezentare instituţională şi politică a expatriaţilor, de exemplu crearea unui adevărat statut al expatriatului cu instrumentele juridice potrivite;
să ţină cont de interesele expatriaţilor în elaborarea politicilor şi în practicile naţionale în materie de:
1. circulaţie a persoanelor, dispoziţii în materie de viză pentru ei înşişi şi pentru familiile lor, precum şi formalităţi de frontieră;
2. dobândire a cetăţeniei ţării gazdă ca a doua cetăţenie;
3. dreptul de vot in loco în ţara de origine;
4. dreptul de vot al imigranţilor în ambasadele şi consulatele ţării gazdă;
5. dreptul de vot al expatriaţilor la alegerile municipale din ţara gazdă;
6. dreptul garantat al expatriaţilor de a vota şi de a fi aleşi în instanţele europene;
să elaboreze cadrul juridic specific pentru protecţia „euromigranţilor” lor, în special în noile democraţii din Europa Centrală şi de Est;
să promoveze ideea ca mass-media publice să producă emisiuni specifice pentru expatriaţii lor.
Prin Recomandarea nr. 1410 (1999), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a apreciat că este în interesul statelor să se asigure că cetăţenii lor continuă să-şi exercite cetăţenia de o manieră activă, pentru ca aceasta să nu devină o cetăţenie pasivă, adică una esenţialmente afectivă şi că aceşti cetăţeni pot juca un rol important de releu în ţara gazdă, lucrând pentru ameliorarea relaţiilor politice, culturale, economice şi sociale dintre ţara de origine şi ţara gazdă.
În legătură cu cele arătate mai sus, am interpelat Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, cerându-i să ne comunice:
1. Dacă Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (MRP) consideră oportun ca România, ca stat membru al Consiliului Europei, să procedeze la organizarea unui recensământ al cetăţenilor români stabiliţi peste hotare, ţinând cont de situaţiile variabile şi complexe în care se află aceşti membri ai diasporei permanente sau ai celei de mobilitate;
2. Dacă MRP consideră necesar să stabilească, la nivel naţional, o analiză descriptivă aprofundată şi sistematică, neclasificată, a situaţiilor cetăţenilor români de peste hotare, alta decât cea clasificată din anexa la Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni pentru perioada 2017 – 2020;
3. Dacă MRP consideră necesar să propună Guvernului României modificarea şi completarea cadrului legislativ în vederea asigurării dreptului de vot in loco, în ţara de origine a românilor expatriaţi. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicaţi pe scurt care ar fi, în viziunea MRP, conceptul unor asemenea modificări şi completări;
4. Dacă MRP consideră necesar să propună Guvernului României modificarea şi completarea cadrului legislativ în vederea reprezentării proporţionale a cetăţenilor români de peste hotare în Camera Deputaţilor şi Senatul României, conform normelor de reprezentare generale. În cazul unui răspuns pozitiv, vă rugăm să indicaţi pe scurt care ar fi, în viziunea MRP, conceptul unor asemenea modificări şi completări”.
|
