|
primită de la doamna deputat Florica Cherecheş (Grupul parlamentar al PNL)
Meserii pentru tineri, viitor pentru ţară
În această săptămână, Ministerul Educaţiei Naţionale desfăşoară în câteva localităţi din ţară acţiuni de promovare a învăţământului profesional dual, dar nu înţelege că schimbarea mentalităţii şi a percepţiei publicului, nu se face doar în câteva zile pe an, ci tot timpul anului.
Ne-am obişnuit în ultimii ani ca ţara noastră să fie codaşă la diverse capitole ce ţin de educaţie: cei mai puţini absolvenţi de liceu din Uniunea Europeană, cei mai puţini absolvenţi de facultate din Uniunea Europeană. Suntem şi primii, însă, la capitole ce nu ne aduc deloc mândrie: abandon şcolar şi analfabetism funcţional.
Observăm de asemenea un decalaj consistent când comparăm rezultatele ciclurilor gimnaziale din mediul urban şi cel rural. Rata abandonului şcolar, conform raportului „Bunăstarea copilului din mediul rural”, al World Vision România, ajunge la apogeu după finalizarea ciclului gimnazial (aproximativ 40%). Această cifră se datorează multor factori: distanţa liceelor faţă de multe comune, promovarea insuficientă a învăţământului profesional, lipsa internatelor şcolare cu costurile acoperite de stat, decontarea parţială a transportului, pregătirea precară a unor profesori din mediul rural, lipsurile materiale ale părinţilor. Mulţi dintre aceşti tineri aleg apoi să plece spre oraşe, căutând oportunităţi, fără a avea însă nici un fel de pregătire, având probleme reale de integrare socială.
Există însă alternative viabile şi realizabile pentru ca aceşti copii să-şi poată continua educaţia care să le asigure un viitor stabil. Învăţământul profesional dual reprezinta o soluţie pe care Ministerul Educaţiei Naţionale nu o promovează aproape deloc, ignorând astfel cererea pieţei muncii. Angajatorii din România nu se plâng de lipsa economiştilor, a inginerilor, sau în general a absolvenţilor de facultate. Marea criză cu care se confruntă piaţa muncii din România este aceea a muncitorilor calificaţi, a tehnicienilor. E nevoie de sudori, instalatori, operatori maşini industriale, electricieni, constructori şi mulţi alţi meseriaşi, investitorii fiind nevoiţi să se orienteze spre alte ţări unde pot găsi forţă de muncă calificată.
Învăţământul profesional dual presupune un parteneriat între şcolile profesionale şi companiile private, care oferă atât burse cât şi efectuarea practicii la viitorul loc de muncă, pentru toţi elevii înscrişi în acest sistem. E important ca şi autorităţile locale să se implice în acest proiect, aşa cum face Primăria Oradea, care a avut în urmă cu câţiva ani iniţiativa înfiinţării claselor de învăţământ profesional în sistem dual, iar din toamnă, va achita cazarea în internat şi masa pentru elevii înscrişi în învăţământul profesional dual, proveniţi din mediul rural. După trei ani de zile de cursuri şi practică la firmele partenere, aceşti absolvenţi sunt pregătiţi să intre direct în câmpul muncii, fără a mai avea nevoie de pregătire suplimentară.
Pe această cale, cer încă o dată Ministrului Educaţiei şi Guvernului României, creşterea semnificativă a numărului consilierilor şcolari pentru orientare profesională, promovarea permanentă, prin mijloace moderne şi atractive, a învăţământului profesional dual, creşterea cifrei de şcolarizare pentru acest tip de învăţământ, susţinerea acordării de facilităţi fiscale agenţilor economici parteneri, acoperirea costurilor de cazare şi masă pentru elevii din mediul rural, înscrişi în acest tip de învăţământ.
Fără aceste măsuri concrete, totul e vorbărie goală!
|
