|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a participat, miercuri, 16 mai 2017, la cea de-a treia conferinţă pentru promovarea educaţiei timpurii. Tema din acest an a fost ”Primele 1000 de zile din următorii 100 de ani. Educaţia timpurie, o şansă pentru competitivitatea României.”
Numeroase studii internaţionale subliniază că investiţia în educaţia timpurie produce rezultate pe termen lung şi, în special, pentru cei mai vulnerabili copii. Fundamentele pentru marea majoritate a competenţelor necesare pentru secolul XXI (cognitiv, lingvistic, social de comunicare etc.) se formează încă din copilărie, de aceea dezvoltarea serviciilor de educaţie timpurie de calitate constituie o şansă reală pentru creşterea competitivităţii şi asigurarea dezvoltării sustenabile a României.
Deputatul PSD, Camelia Gavrilă, în intervenţia prezentată în deschiderea conferinţei a evidenţiat că investiţia în programe de educaţie timpurie de calitate generează beneficii pentru copii, familie, comunitate şi societate în întregul acesteia.
În această sesiune parlamentară, la nivelul Camerei Deputaţilor s-au adoptat, în acest sens, două propuneri legislative ce vizează modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei. Prin modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, şi a Legii nr.263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor s-a avut în vedere identificarea unor soluţii la problemele specifice localităţilor, mai ales din mediul rural, astfel încât să se asigure o bună creştere, îngrijire şi educare timpurie a copiilor de vârstă antepreşcolară. Astfel, Ministerul Educaţiei Naţionale, prin instituţiile specializate, ar urma să stabilească anual costul standard per antepreşcolar, cost care stă la baza finanţării de bază. De această finanţare vor putea beneficia toţi antepreşcolarii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional, care studiază în unităţi de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare, la finalizarea demersului nostru legislativ.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.16 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se stabili o nouă durată şi o nouă componenţă a învăţământului general obligatoriu. Comisia a prevăzut un calendar de aplicare, stabilirea unor etape de implementare pentru a exista o abordare raţională din punct de vedere financiar şi al resurselor umane pentru o modificare importantă, dar complexă a structurii sistemului de învăţământ preuniversitar. În acest sens, învăţământul general obligatoriu va fi de 15 clase şi va cuprinde ultimii doi ani ai învăţământului preşcolar - grupa mijlocie şi grupa mare, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior. Treptat, învăţământul liceal şi grupa mare din învăţământul preşcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, iar grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023.
În ultimii zece ani, România a înregistrat un progres semnificativ în domeniul educaţiei timpurii, participarea la această formă de educaţie crescând de la 75% în anul 2006 la 91% în 2016. Totodată, este de menţionat că autorităţile de resort au adaptat şi actualizat curriculumul naţional pentru educaţia timpurie conform celor mai bune practici internaţionale din domeniu şi realităţilor societăţii actuale.
Cu toţii ne dorim dezvoltarea copiilor noştri la întregul lor potenţial. De aceea, trebuie să le oferim cel mai bun start în viaţă, într-un mediu educaţional stimulativ care să le dezvolte abilităţile de viaţă necesare pentru viitor. Nu trebuie să fie doar tipare imuabile, variante clasice, trasee fixe de şcolarizare, ci şi alternative educaţionale, în sensul de complementaritate şi diversitate pentru a se cultiva unicitatea fiinţei umane.
În acest sens, convergenţa deciziilor financiare cu cele educaţionale este deosebit de importantă. În vederea asigurării calităţii educaţionale, trebuie să fie implicate atât autorităţile locale, cât şi cele centrale, dar şi mediul privat, dar trebuie reconfigurat şi parteneriatul public-privat, analizate eventuale proiecte, ideii, soluţii, posibile deduceri fiscale pentru investiţia în construirea de creşe şi grădiniţe.
În concluzie, toţi partenerii din sfera socială, economică, politică au obligaţia de a se implica în asigurarea unui traseu educaţional al copiilor care să-i conducă spre dezvoltare personală, cunoaştere, cultură, împlinire umană şi realizare profesională, în evoluţia lor ulterioară.
|
