|
primit de la preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, doamna deputat Camelia Gavrilă (Grupul parlamentar al PSD)
Tranziţia elevilor de la gimnaziu spre învăţământul liceal sau profesional
- provocări, dileme şi oportunităţi –
Prof. dr. Camelia Gavrilă, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, a analizat tranziţia elevilor de la gimnaziu spre învăţământul liceal sau profesional şi a prezentat rolul şi valoarea fundamentală pentru tineri a momentelor de tranziţie de la o etapă educaţională la alta, de la un ciclu la altul, susţinând necesitatea şi logica unor praguri, a unor analize şi intersecţii în care se conturează opţiuni şi decizii de evoluţie.
„Atenţia şi obiectul reflecţiei mele se referă, în primul rând, la educaţia gimnazială şi trecerea către liceu sau şcoala profesională, moment în care elevul resimte presiunea alegerilor, neliniştea, preocuparea pentru găsirea celei mai bune variante educaţionale. Schimbarea statutului nu implică doar noi oportunităţi, care survin odată cu aceasta, ci reprezintă şi o responsabilitate. Diferenţele sociale, mediul rural în comparaţie cu mediul urban, nivele diferite de formare educaţională de la clasă la clasă, de la o şcoala la alta, opţiunile familiei, toate acestea complică trecerea şi alegerea traseului, astfel încât regăsim pe termen mediu şi lung efecte, consecinţe care nu sunt favorabile nici evoluţiei individuale, nici ca simptom social, la nivel de calitate şi eficienţă ale sistemului educaţional românesc.
Deşi nu există o relaţie de cauzalitate directă de tip cauză-efect, putem afirma faptul că o încadrare pe un traseu care nu corespunde potenţialului şi aspiraţiilor pe care tânărul le are poate să antreneze efecte nedorite: performanţe modeste, abandonul şcolar, influenţa nefastă a unui anturaj nepotrivit, alegerea unor false modele, practici incorecte, eşec şcolar pe traseu sau la examenele de final”.
Deputatul PSD de Iaşi, Camelia Gavrilă precizează că pentru a combate toate aceste riscuri şi fenomene negative este necesară o înţelegere a cauzelor de ordin social şi de ordin psihologic care influenţează trecerea elevului de la un ciclu educaţional la altul, dar şi adoptarea unor măsuri de remediere:
1. Rolul şi importanţa testelor şi a examenelor naţionale
Dacă ne dorim performanţă şi calitate trebuie să lăsăm libertatea liceelor de a avea şi propriile modalităţi de admitere, pe lângă evaluările şi ierarhizările naţionale. Sistemul educaţional trebuie să ofere trasee adecvate pentru toate tipurile de absolvenţi de gimnaziu. În anul 2017, 76,9% dintre candidaţi au promovat examenul cu nota 5, rezultatul fiind cu aproximativ două procente mai mare decât anul trecut, când rata de promovabilitate a fost de 75%. Întrebarea care persista este dacă diferenţă de 23,1%, în jur de 32.460 elevi, s-au înscris la un liceu şi au reuşit să facă faţă provocărilor noului mediu educaţional.
2. Motivaţia şi implicarea elevului pentru a face performanţă
Învăţământul modern ne obligă să avem o atitudine responsabilă faţă de nevoile elevului. Stilurile diferite de învăţare, încurajarea elevilor de a aplica teoria în contexte practice, lecţiile interactive reprezintă elemente importante care pot motiva un elev spre performanţă. Mulţi dintre aceştia nu doresc să continue formarea educaţională, pentru că nu cunosc importanţa, frumuseţea sau oportunităţile oferite de educaţie în anii de liceu. Alarmant este faptul că de la an la an regăsim un număr tot mai mic de elevi pasionaţi, bine pregătiţi, dornici să se implice activ în studiu, în experienţe de învăţare specifice ciclului liceal.
3. Modele din familie, rolul părinţilor
Cauzele eşecului în anii liceu se datorează şi modelului oferit de familie. Mediul familial afectează într-un procent ridicat performanţa şi tranziţia elevului către liceu, prin nivelul propriu de educaţie, venituri familiale, ocupaţie, nivel cultural, presiunile familiale, structura familiei, mediul de rezidenţă sau religia. Voi insista asupra unei situaţii grave, care trebuie să ne dea de gândit. Datele statistice arată faptul că există încă o exploatare prin muncă a tinerilor, a elevilor, în context familial, mai ales în mediul rural.
4. Orientarea în carieră şi consiliere
Orientarea elevilor către o rută adecvată profilului lor psihologic şi vocaţional este esenţială în clasa a VIII-a în vederea maximizării potenţialului. Exprimarea unei opţiuni realiste pentru elev se face şi cu ajutorul consilierilor şcolari şi al cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică.
5. Situaţia socio-economică
Trebuie să recunoaştem că egalitatea de şanse încă este un deziderat. Realitatea socială prezintă două lumi: cea a mediului urban, unde elevul are acces la şcoli mai eficiente şi moderne, reuşind apoi să se integreze în mediul liceal, iar tranziţia nu este la fel de dificilă; se adaugă şi o lume a mediului rural, cu alte condiţii şi provocări, astfel elevul cunoaşte o ,,a doua casă” venind într-un oraş nou, într-un alt context social, cu dificultăţi, dileme, dar şi cu oportunităţi. Din nefericire, în multe cazuri factorul financiar va orienta mereu balanţa pe drumul reuşitei, al adaptării şi integrării tinerilor.
6. Stereotipuri şi premise greşite
Fiecare specializare, fie că este vorba de liceu sau şcoala profesională, de matematică-informatică sau de filologie, de economie sau tehnologie, poate duce spre o carieră de succes, cu o singură condiţie: opţiunea elevului să fie exprimată în deplină cunoştinţă de cauză, pe baza competenţelor personale, după o analiză atentă şi o discuţie argumentată în familie, la şcoală, cu dirigintele şi consilierul şcolar. Profilul şi specializările trebuie să coincidă cu profilul vocaţional al elevului, cu aptitudinile şi competenţele acestuia. Neconcordanţa, clivajul înseamnă imposibilitatea elevului de a avea rezultatele aşteptate şi, în cele din urmă, poate conduce la eşec şi la o integrare dificilă în domeniu, în anii de şcoală sau mai târziu pe piaţa muncii.
Prin măsurile adoptate, programul actual de guvernare a încurajat mereu echilibrul şi atenţia faţă de aceste elemente pentru o mai bună inserţie a elevilor în noul ciclu educaţional. Liceul, şcoala profesională, mai ales în sistem dual, reprezintă noi etape de formare cu valenţe deosebite pentru viaţa adolescentină, iar efectele acestor trasee de studiu şi formare trebuie să fie concretizate într-un proces educaţional de succes. Regăsim programe de tip Euro 200 ce vin în sprijinul elevilor care doresc să îşi achiziţioneze un calculator, Bani de liceu, prin care se acordă un sprijin financiar pentru elevii din licee, bursa profesională, burse sociale, de studiu sau performanţă, programe sociale şi educaţionale sub genericul Școală după şcoală, proiecte educaţionale şi europene, complementare şcolii obligatorii, programe şi măsuri cu impact social şi educaţional care trebuie să fie completate şi susţinute mai bine financiar, a subliniat deputatul PSD Camelia Gavrilă.
În concluzie, pornind de la analiza şi constatările anterioare, ne exprimăm opţiunea pentru introducerea unui prag obligatoriu al mediei pentru admiterea la liceu, pentru reconfigurarea unui sistem de admitere în etapele postgimnaziale, revin la importanţa de a dezvolta un învăţământ profesional de calitate, modern şi eficient, cât şi la demersurile de conştientizare a unor posibili factori care ar putea să influenţeze negativ traseul educaţional al unui elev. Sunt necesare şi eficiente campaniilor educaţionale, consilierea competentă, programele de susţinere socială/financiară, în spiritul egalităţii de şanse şi al incluziunii sociale, programe care să stimuleze elevul către un parcurs şcolar eficient, spre performanţă, susţinând dezvoltarea personală a tinerilor şi pregătirea lor profesională de calitate.
Ataşat acestui comunicat de presă se regăseşte declaraţia politică susţinută în plenul Camerei Deputaţilor pe subiectul menţionat mai sus.
Declaratie politica - 29 mai
|
