|
primit de la domnul deputat Ionuţ Marian Stroe (Grupul parlamentar al PNL)
Recomand Consiliului Europei soluţii în privinţa emigranţilor est-europeni
Luni, 4 iunie, Comisia pentru Migraţie, Refugiaţi şi Persoane Strămutate a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat în unanimitate memorandumul introductiv la raportul „Migraţia muncii din Estul Europei şi impactul său asupra proceselor socio-demografice în ţările din zonă”, care urmează să fie elaborat de deputatul PNL Ionuţ Stroe.
Migraţia din Estul Europei este un fenomen de mare amploare: conform statisticilor publicate de Eurostat, cel puţin 3 milioane de români trăiesc peste hotare. Situaţia este asemănătoare şi în ţările vecine: 4,5 milioane de ucraineni, 2,5 milioane de polonezi şi aproape un milion de bulgari au ales să trăiască în altă ţară. Majoritatea celor care emigrează o fac din motive economice, acest lucru având implicaţii majore asupra ţărilor de origine. Pe de o parte, banii trimişi acasă de cei care lucrează peste hotare ajută la echilibrarea balanţei comerciale, care în ţările est-europene este în general negativă. În acelaşi timp, însă, efectul absenţei prelungite a părinţilor asupra dezvoltării emoţionale a copiilor lăsaţi în grija bunicilor sau a altor rude nu poate fi ignorat.
Raportul deputatului Ionuţ Stroe va analiza factorii care îi împing pe est-europeni să îşi părăsească ţara de origine, diferitele profile ale emigranţilor, precum şi efectele pe termen scurt, mediu şi lung ale deciziei lor de a se stabili peste hotare. Deputatul liberal lucrează la o amplă cercetare în patru ţări din Estul Europei: România, Republica Moldova, Polonia şi Ucraina. Pe baza datelor obţinute în urma cercetărilor din teren şi a consultării cu experţii din zona guvernamentală, universitară şi din mediul asociativ, raportul va oferi şi o serie de soluţii aplicabile în toate ţările din zonă, în special în România, pentru a limita efectele negative, dar fără a le pune în pericol pe cele pozitive.
„Pentru ţările din Estul Europei, migraţia muncii nu poate fi analizată dintr-un singur unghi. Fie şi dacă am limita analiza doar la aspectele economice, ar trebui să luăm în calcul atât efectul pozitiv al valutei care intră în ţară şi care face din românii de peste hotare cel mai important investitor în economia românească, dar şi efectul negativ, care se traduce în fenomenul de brain-drain şi într-o adevărată criză pe piaţa muncii. Tot mai mulţi antreprenori se plâng de faptul că au nevoie să facă angajări, dar nu găsesc suficienţi oameni. Aşadar, situaţia s-a schimbat foarte mult faţă de acum 15 sau 20 de ani, în sensul că migraţia tinerilor nu mai funcţionează ca o supapă de siguranţă pentru limitarea şomajului, ci a ajuns să fie o frână în calea dezvoltării economice. Mai mult, trebuie spus foarte clar că impactul demografic al plecării atât de multor tineri este major: în România se nasc tot mai puţini copii, populaţia îmbătrâneşte rapid, iar bugetele asigurărilor sociale şi de sănătate vor fi supuse în curând unor presiuni enorme. Raportul pe care îl pregătesc nu se va limita la radiografierea situaţiei de fapt, ci va formula şi câteva soluţii inspirate de experienţa altor state europene, precum Portugalia sau Polonia. Printre acestea se numără atragerea înapoi acasă a celor mai bine pregătiţi şi mai întreprinzători, prin programe de finanţare a afacerilor nou-înfiinţate, dar şi prin combaterea corupţiei şi a proastei guvernări”, a declarat deputatul PNL Ionuţ Stroe.
După definitivare, raportul aprobat astăzi în Comisia pentru Migraţie, Refugiaţi şi Persoane Strămutate va fi supus votului în şedinţa plenară a APCE. Din acel moment, recomandările formulate vor fi asumate de către Consiliul Europei.
|
