|
primită de la domnul deputat Ion Ștefan (Grupul parlamentar al PNL)
Judeţele României au nevoie de echilibrare economică.
Avem, în aceeaşi regiune de dezvoltare, polul sărăciei
şi campionul la performanţă
Judeţul Vrancea a contribuit, anul trecut, cu numai 1,03% la Produsul Intern Brut la nivel naţional, după cum arată datele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP). Această cifră poziţionează Vrancea în topul judeţelor cu cele mai mici contribuţii la PIB. Vrancea reuşeşte să se poziţioneze deasupra judeţului Teleorman, care contribuie cu un procent la PIB, diferenţa de ”sărăcie” între cele două făcând-o numai 0,3%.
Aceste cifre trebuie să dea de gândit serios celor care conduc de decenii viaţa administrativă şi politică a judeţului şi a municipiului reşedinţă de judeţ. Datele publicate de CNSP arată că investitorii, în continuare, fug de judeţul nostru, iar unul dintre motivele pentru care firmele nu aleg Vrancea pentru a deschide o afacere este lipsa infrastructurii, în special cea rutieră. Nu degeaba moldovenii au organizat un miting auto pentru a trage un semnal de alarmă Guvernului PSD-ALDE să scoată din sertare proiectele pentru autostrada Moldova Sud, care să treacă şi prin Focşani şi pentru autostrada Moldova Nord, care să lege regiunea noastră de Ardeal.
Surzenia şi incompetenţa de care dau dovadă guvernanţii, de la Dragnea, Dăncilă şi până la cei locali, Marian Oprişan şi Cristi Misăilă, pe care îi văd impasibili şi lipsiţi de dorinţa de a scoate Vrancea şi Focşaniul din subdezvoltare, vor condamna în continuare judeţele Moldovei şi pe noi, vrâncenii, la sărăcie.
Raportându-ne la Regiunea de Sud-Est, din care fac parte judeţele Constanţa, Tulcea, Brăila, Buzău, Galaţi şi Vrancea, aceasta a contribuit cu 90,9 miliarde lei la PIB, în 2017, ceea ce înseamnă puţin peste 10 procente din totalul naţional.
Pe locul I la contribuţia la PIB se regăseşte Regiunea Bucureşti-Ilfov, cu 27,3% din PIB, în timp ce pe locul II se află Regiunea Sud Muntenia cu 12%.
În Regiunea de Sud-Est, Vrancea a contribuit cu numai 10% din PIB-ul pe zonă, judeţul nostru fiind depăşit de Constanţa cu 43%, Galaţi cu 16% şi Buzău cu 14%.
Din datele oficiale, se poate sesiza o deplasare a performanţelor spre vestul ţării, unde Timiş ocupă prima poziţie, cu o contribuţie la PIB-ul naţional de aproape cinci ori mai mare decât performaţa judeţului Vrancea, urmat de Constanţa, judeţ de care s-a apropiat la mică distanţă şi Clujul. „Lanterna roşie” este Covasna (sub 1%), iar nouă judeţe se situează sub pragul de 1% din PIB, atins în 2017 de Teleorman.
Din cele 11 judeţe cu rezultate mai slabe, trei sunt din Moldova.
Analiza CNSP arată contraste intraregionale, cum este raportul dintre Vrancea şi Constanţa, de 1,03% la 4,58%, de la polul sărăciei la al doilea cel mai performant judeţ din România, cu un impact chiar mai puternic decât cele dintre regiuni.
Contrastele şi diferenţele de dezvoltare ar trebui atenuate rapid, dacă s-ar aloca fondurile şi pentru echilibrare între judeţele din aceeaşi zonă din România. Avem nevoie de o echilibrare a nivelului de trai al cetăţenilor dintr-o regiune, care nu se poate face decât prin investiţii în economie.
DEZVOLTARE
|
