|
primită de la domnul deputat Florinel Stancu (Grupul parlamentar alPSD)
A venit timpul să acţionăm mai hotărâţi în privinţa reutilizării, reciclării şi recuperării deşeurilor
Gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor pe parcursul ultimilor ani afectează comunităţile locale, ameninţă mediul şi contribuie la emisiile globale de gaze cu efect de seră. În contextul creşterii economice a volumului şi diversităţii deşeurilor generate, gestionarea şi reciclarea deşeurilor reprezintă priorităţi locale, naţionale şi internaţionale.
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a luat angajamentul să recicleze mare parte din deşeurile produse. Din păcate, lipsa unei infrastructuri de colectare selectivă, dezinteresul majorităţii populaţiei pentru protecţia mediului, greşelile autorităţilor locale sau nerespectarea legislaţiei de către societăţile care adună gunoiul, ne-au poziţionat într-un top al statelor cu probleme.
Obiectivele de bază ale politicii actuale a Uniunii Europene privind deşeurile constau în prevenirea generării deşeurilor şi în promovarea reutilizării, reciclării şi recuperării pentru asigurarea protecţiei mediului. Deşeurile sunt din ce în ce mai mult percepute ca o sursă de materie primă valoroasă pentru sectorul industrial, cu abordări cum ar fi reutilizarea, reciclarea şi recuperarea de energie. Este aplicată reglementarea deşeurilor de ambalare, a vehiculelor scoase din uz, a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice, deşeurilor biodegradabile şi anvelopelor. Politica europeană se axează îndeosebi pe activităţi de separare a deşeurilor biodegradabile de la depozitele de deşeuri, dar şi de reciclare şi recuperare, acest fapt contribuind la prevenirea poluării mediului şi la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
În prezent, în ţara noastră, nu se reciclează decât un sfert din cantitatea de deşeuri. Acest lucru ne costă foarte mult din punct de vedere financiar, al securităţii naţionale şi sănătăţii populaţiei. Instituţiile implicate trebuie să implementeze, cu prioritate, proiecte ce ţin de extinderea infrastructurii existente. Avem nevoie să extindem acoperirea colectării separate în toate judeţele pentru a îndeplini obiectivele stabilite în Directiva-cadru privind deşeurile.
Un exemplu de urmat în acest sens este Spania – prima ţară din Uniunea Europeană care a impus ca o parte din deşeurile electrice şi electronice să fie pregătite pentru reutilizare şi nu reciclare sau incinerare. De exemplu, punctele de colectare au un spaţiu dedicat bunurilor reutilizabile. Acest concept simplifică colectarea deşeurilor, de la câteva categorii, în doar două. Prima categorie este dedicată deşeurilor reutilizabile, adică cele din hârtie, plastic, sticlă, biologice iar a doua este destinată deşeurilor periculoase, care nu pot fi refolosite. Specialiştii spun că un asemenea sistem aduce economii de până la 50 la sută în bugetele locale ale primăriilor pe partea de gestionare a deşeurilor. În plus, după ce începi să colectezi selectiv, din banii care vin la buget poţi creşte angajările în domeniu, îmbunătăţind astfel incluziunea socială.
În ultimii ani, în judeţul Dolj, au fost realizate o serie de măsuri concrete în vederea colectării şi prelucrării deşeurilor. Depozitul Ecologic Mofleni reprezintă cea mai mare investiţie cu profil ecologic din zonă. Ultima celulă, inaugurată recent, are o suprafaţă de 13.000 de metri pătraţi. Sunt tratate zilnic peste 2,7 milioane de kilograme de deşeuri provenite de la 5 milioane de locuitori. Depozitul este un exemplu de bună practică în domeniul managementului deşeurilor şi ar trebui urmat de toate judeţele din România.
Consiliul Judeţean Dolj derulează etapa a II-a din proiectul Sistemul de management integrat al deşeurilor din judeţ. Acesta este finanţat din fonduri europene şi are ca obiective principale închiderea depozitelor neconforme de la Calafat, Filiaşi şi Segarcea, construirea a patru staţii de transfer (Băileşti, Calafat, Dobreşti şi Filiaşi), a două staţii de compostare (Calafat şi Craiova) şi a unei staţii de sortare a deşeurilor (Craiova), precum şi asigurarea utilajelor specifice pentru gestionarea acestora. De asemenea, au fost achiziţionate 32 de autospeciale pentru colectarea şi transportul deşeurilor menajere, 3.906 containere de diferite capacităţi, 102.985 de compostoare individuale pentru gospodării din mediul rural şi din oraşele Bechet şi Dăbuleni, precum şi furnizarea a 759 de containere îngropate destinate municipiului Craiova.
Ne dorim ca astfel de proiecte să se extindă în toată ţara iar pentru asta depunem eforturi în fiecare săptămână. Prin activitatea pe care o desfăşurăm la Comisia pentru industrii şi servicii, sperăm că municipalităţile vor analiza la rândul lor exemplele bune şi vor da dovadă de disponibilitate pentru a se asigura un program de gestionare cât mai eficient în domeniu. Aşa cum am întâlnit în municipalităţi din Spania, Italia, Franţa şi Germania.
|
